Istorii Buzoiene

 Sâmbătă, 23 august, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment asigurat de acelaşi Matincă Costea, „veşnic tânăr şi ferice”, pe un text de Ion Pribeagu,  „Dai un ban, dar face!” şi un text de George Mihalache –Buzău, „Nu admit!”

          A continuat lectorul de serviciu, Dam Manciulea, cu proză umoristică. A prezentat lucrările „Ţara fără de lege şi criminalitatea fără de moarte”, „Manualul managerului bugetar”, „Avantajele societăţii de consum”, Salamalecu, amigos!” Dan Manciulea a mărturisit: „Va fi o şedinţă mai… subversivă şi veţi descoperi o altă latură a mea”. Are talent şi forţă de scriitor, dinamic, coerent şi fluent. Creează atmosferă. Este un fin observator şi un bun analist al realităţii româneşti cotidiene. Posedă un microscop prin care priveşte şi analizează la modul literar umoristic şi plăcut în acelaşi timp,  fenomenologia vieţii româneşti. Faptul că basmele româneşti sunt prelucrate şi prezentate într-o formă de basm a realităţii româneşti  îl avantajează şi îl apropie de potenţialul cititor. Realizează o radiografie de „râsu-plânsu” a societăţii actuale româneşti, în tonalitatea unui spectacol de bună calitate. În plus, Dan Manciulea se evidenţiază în planul cultural de la curbura Carpaţilor cu un proiect inedit, muzică pe versurile poeţilor din Râmnicu Sărat pentru care felicitările sunt binevenite în susţinerea obştescului efort.           

„Lectura de azi s-a dovedit foarte antrenantă. Denotă că autorul nu este un începător. Creaţia emană maturitate, pe măsura talentului creativ. Ne-a încântat. Ironia din creaţie reuşeşte să ne destindă”. (Matincă Costea)

          „Din amalgamul democraţiei de azi şi de ieri rezultă ciorba fadă, fără gust, ,ar cu E-uri pe care numai corpul le resimte. Casă cunoşti opera lui Dan Manciulea trebuie să cunoşti şi persoana. Se vede că este un cunoscător al vieţii. Are un fler deosebit de a prezenta realitatea înconjurătoare”. (Valeria Popa)

          „Materialul lecturat este o radiografie a societăţii actuale. Bugetarul trebuie să producă multă hârtie, alimentaţia cu preţuri pentru fiecare este sub semnul întrebării”. (Stana Miloş)

          „O proză plăcută, la zi. Am identificat câteva persoane. Apropo de E-uri, cei care consumă putrezesc mai greu. (Proză de campanie) <Proză, cântec într-o vară / repetate peste an. / În acorduri de chitară / Colonel Manciulea Dan>” (Dumitru Hangu)

          „Dl Dan dă dovadă de analist al societăţii de astăzi, cu un umor specific cuprinzând toate sectoarele de activitate ale ţării. Felicitări!” (Mihai Vieru)

          „Papură Vodă este un pierde-vară, Făt-Frumos este fantele actual din epoca modernă, Împăratul Roşu este foarte roşu, Împăratul Galben este prea galben. Dl Dan ne spune poveşti actualizate. Mi-a plăcut povestea cu furtul spadei. Mottoul este foarte bine inspirat. Dl Dan răbufneşte în spaţiul lui intim. Este foarte critic la birocraţia existentă. Salamalecu amigos a fost ales visceral, o asociere care exprimă talmeş-balmeşul de la noi. Sunt un adept al povestirilor cu iz de scenariu de film, cu sfârşit neaşteptat”. (Dan Mihail Zanfirescu)

          „<Dai un ban, dar face> să-l ai în mijlocul nostru. Prezenţa dlui Dan Manciulea creează în Cenaclu o atmosferă deosebită. Este înzestrat cu talent muzical şi literar. Ca cititor vreau ca dl Dan Manciulea să transpună cele scrise în versuri care să fie acompaniate la chitară în muzică folk. S-a prezentat astăzi ca un luptător în prima linie, cu chitara pe baricade. <<<<trăiască această zi, 23 august, în care atmosfera a fost plăcută, creatoare, mobilizatoare, educativă!” (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

          „Am venit cu plăcere, azi, la lectura lui Dan Manciulea. Îl apreciez foarte mult în primul rând pentru activitatea de bază. În publicaţia bilunară „Condeiul ardelean” ce apare la Sfântu Gheorghe şi pe care o primesc regulat, este descrisă foarte frumos activitatea cărturarului din Ardeal, Ştefan Manciulea rudă cu Dan Manciulea. Dar, să revenim la lectura azi. Dan este un fin observato al situaţiei noastre de astăzi”.      (Ion Muşat)

A reuşit să facă o lucrare literară. Cea mai frumoasă lucrare este cea cu imaginea parizerului.

          Dan Manciulea a început să lucreze la un album folk, pe versurile poeţilor râmniceni, dar săraţi, din care a prezentat în final piesele: „Dorinţe”, versuri Florea Costache, „Dor de verde”, versuri Camelia Manuela Sava, „Rugă”, Nina Beldie, „Arată-mi parcul şi chioşcul în care…”, versuri Dan Mihail Zanfirescu, „La vânătoare”, versuri Valeria Popa.

          Sâmbătă, 30 august, începând cu ora 11: 00, lectorul de serviciu al Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Maria Mânzală din Buzău

          Sâmbătă, 28 iunie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a fost închinată lansării de carte. În foaierul Centrului Cultural, în prezenţa membrilor Cenaclului, a multor iubitori de literatură, iubitori de frumos, au fost lansate cărţile: „Catrene incomode”, autori Dumitru Hangu, Laurenţiu Turcu, Matincă Costea, „Legende şi povestiri deduleştene”, autor Ionel Bîsceanu, „Diamante din cufărul timpului”, autoare Georgiana Elisabeta Panait, „Câte o rană în fiecare eu”,  autoare Mădălina Bicu. Volumele au apărut la Editura „Rafet”, cu sprijinul financiar al Centrului Cultural. Moderatorul evenimentului a fost managerul Centrului Cultural, prof. Violeta Vâlcu: „Sunt bucuroasă şi fericită la a patra ediţie a proiectului <Scriitori râmniceni>. Mulţumesc colegilor mei Camelia Manuela Sava, Mioara Bahna, Răzvan Chirac care au analizat manuscrisele, mulţumesc editorului pentru frumuseţea cărţilor prezentate azi”, Camelia Manuela Sava: „M-am trezit la o vârstă <fragedă> critic literar. Am radiografiat fiecare volum lansat azi. <Un experiment literar> (Diamante din cufărul timpului, autoare Georgiana Elisabeta Panait): (…) Acest gen al reprezentării grafice a poemelor a atins apogeul, aşa cum bine se ştie, prin poetul francez Guillaume Apollinaire, cel ce i-a dat şi numele prin contracţia cuvintelor <caligrafie> şi <ideogramă>, celebrele sale caligrame fiind sub formă de cal sau de ochelari. (…) Dincolo de poemele-desen veţi găsi cu siguranţă tumultul eului liric, fiindcă experimentul a reuşit , îmbogăţindu-ne orizontul artistic nouă cititorilor care am găsit în <cufărul timpului> pietrele preţioase ale poeziei. O felicit, să meargă pe această cale pentru că merită. <Umorul şi urzicuţa la Râmnicu Sărat> (Catrene incomode, autori Dumitru Hangu, Laurenţiu Turcu, Matincă Costea): (…) Primul epigramist care <păcătuieşte> aducându-ne zâmbetul pe buze este Dumitru Hangu, al cărui limbaj artistic se îmbină cu spiritul ludic. (…) Limbajul este specific epigramei, se îmbină neologismele cu regionalismele, registrul oral, familiar se împleteşte cu cel oficial, colocvial. (…) Al doilea epigramist, cel mai tânăr din acest trio, Laurenţiu Turcu este mai apropiat ca stare de copilărie, de şăgălnicie, fiind prin formaţia sa profesională preot şi profesor. (…) Înzestrat cu harul de a face haz de necaz, de a face haz pe seama altora, dar şi asupra propriei persoane: Când citeşte subsemnatul / Nu vă daţi din coate! / Face şi el bietul, / Doar atât cât poate”, Ultimul care încheie seria epigramelor este maestrul umorului local, Matincă Costea, ce ne oferă de această dată câteva <zâmbete amare> înregistrate milimetric în versuri ritmate, săltăreţe. <Radiografierea iubirii> (Câte o rană în fiecare eu, autoare Mădălina Bicu): Înzestrată cu o forţă imaginativă impresionantă şi un simţ acut al limbajului metaforic, tânăra poetă, căci lirismul prozei o aruncă fără să vrea în tagma poeţilor, se înarmează cu un instrument necesar, sinequanon, în această ascensiune în lumea poeziei: dorinţa de a afla, de a se afla prin cuvinte, printre cuvinte, în cuvinte. Şi ce e la îndemâna tinerilor dacă nu IUBIREA? (…) Este un debut important pentru vârsta ei. Îndemnată să prezinte manuscrisul de către Laurenţiu Selegian, am avut o revelaţie”. <Legende şi povestiri deduleştene>, autor Ionel Bîsceanu reprezentat de preotul Cristian Iordache. Manuscrisul a fost reconstituit de dl Marafet. Era scris la maşină şi trebuia introdus în calculator. Sunt fermecătoare”, Violeta Vîlcu: Eleva (Camelia Sava) şi-a depăşit profesoara şi va fi alături de noi până la sfârşitul proiectului, a prezentat pe Mariana Birică, râmniceancă, în premieră pentru noi, a venit să ne încânte cu muzica populară, care la rândul ei l-a prezentat pe Ion Lazăr, cântăreţ de muzică populară zona hotar Teleorman”, Constantin Marafet: „Am zis să schimb coperta colecţiei. Georgiana Panait devenită Baciu, dar ca poetă va rămâne Panait. Această carte le depăşeşte valoric pe celelalte două. La Râmnicu sărat, anul acesta vor apare poezii de Guillaume Apollinaire în traducerea lui Petru Dincă. În cartea Mădălinei Bicu veţi descoperi multă emoţie. Este o carte de iubire şi a exemplificat cu un fragment din carte. <Catrene incomode> le-aş numi <Catrene comode>. Aţi fost cam dulci, era de aşteptat mai mult piper. Surpriza a constituit-o Laurenţiu Turcu, foarte talentat.  O carte colectivă nu a mai apărut de zece ani. <Legende şi povestiri deduleştene>, autor Ionel Bîsceanu, o carte curat scrisă. Eu cu dna dr. Dediulescu ne-am născut pe aceeaşi margine de frunză, în acelaşi peisaj pe care l-a descris autorul”, Dan Manciulea şi chitara lui a creat un moment muzical deosebit pe versurile poetului Adi Cusin, a declarat: <Vă felicit pentru efervescenţa pe care o depuneţi în munca de promovare a culturii> şi a promis: <Am să scriu câte un cântec pe versurile fiecărui poet râmnicean>, Mariana Birică (din Vâlcele): „Aici este oraşul de baştină. Sunt împreună cu dvs. datorită dlui Hangu. Îmi place să fac bine, să ajut oamenii. Am o colecţie de peste 300 de costume populare”. A interpretat câteva melodii populare, Ion Lazăr a interpretat câteva melodii populare amintind de regretatul Liviu Vasilică, Nina Beldie: „Vin în calitatea mea de hoinar printre cuvinte şi semeni de-ai noştri se bucură când ne dăruiesc cărţi. Mulţumesc Cameliei Sava că descoperă talente şi promovează cărţi. Ca om al acestor timpuri mă bucur că există oameni cu dragoste şi respect pentru cuvânt într-o carte. În comisia de cultură fac politica sufletului meu susţinând proiecte culturale, non-guvernamentale. După patru ani nu voi avea coşmaruri noaptea. Nimeni nu-mi poate pune impozit pe minte şi suflet. Mă bucur pentru cartea părintelui Bîsceanu. Am cunoscut familia, coana preoteasă făcea o dulceaţă de soc minunată”, Violeta Vîlcu: „cu voia dvs. să lăsăm autorii să-şi spună gândurile”, Mădălina Bicu: „Mă bucur că suntem aici împreună. Mulţumesc conducerii Centrului Cultural, editorului Constantin Marafet, mentorului meu Laurenţiu Selegian, mamei mele care m-a sprijinit. Toate cuvintele sunt de prisos pe lângă cuvintele dnei Camelia Sava”, Mioara Bahna: „Mă bucur că sunt oameni cu suflet deschis”, Georgiana Elisabeta Panait: „Vă mulţumesc că sunteţi alături de noi. Mulţumesc dnei Violeta Vîlcu, editorului Constantin Marafet, dnei Camelia Sava care s-a aplecat pe fiecare manuscris”, a lecturat din prefaţa cărţii semnată Cătălin D. Constantin: <Din cuvinte, Georgiana Panait compune o lume. O lume miraculoasă: ca în orice poezie bună cuvintele se adună în imagini. Imagini poetice pe care cititorul le decriptează vrăjit. Aceasta e o lume interioară, magică, nevăzută, tradusă diferit de fiecare cititor care ajunge la miezul poeziei. Dar, mai mult de atât, imaginile sunt şi din cele văzute cu ochiul. Cuvintele se aşază frumos în forme plastice,prind contur, iau formă de obiect. Sunt caligrame”, Cristian Iordache: „Ionel Bîsceanu a decedat în 2000. L-am cunoscut în ultimii ani şase ani. Sunt unul dintre discipoli. L-am considerat un al doilea Creangă. <Poveştile pământului străbun> au rămas în manuscris şi sper că într-o zi vor vedea lumina zilei. A fost persecutat foarte mult în perioada comunistă. A stat ascuns în clopotniţă şi la Bucureşti s-a ascuns. Era o încântare să slujeşti cu dumnealui”, Laurenţiu Turcu: „Daţi-mi voie să vă salut. Sunt victima dlui Ghinea, mentorul meu. A exemplificat câteva epigrame din carte şi a încheiat cu o epigramă mai <proaspătă>, scrisă pe un pătrăţel de hârtie: <Aţi venit dorind cu toţii / Epigrame elevate / Da-i surpriză de proporţii: / Sunt doar vorbe-acidulate>, Dumitru Hangu: „Eu o să mă opresc la cineva prezent la multe întruniri: Menelaş Chircu prieten cu Cincinat Pavelescu. Am scris prima epigramă în 1960, clasa a cincea, scandal”. A exemplificat cu câteva epigrame din carte, Matincă Costea a lecturat câteva epigrame din carte şi a realizat un frumos moment umoristic pe un text de Sandu Anastasescu, <Altădată la alegeri>,                         Violeta Vâlcu la sfârşitul momentului: „Să citiţi cu mare atenţie toate cărţile, dar în special <Legende şi povestiri deduleştene> şi apoi să parcurgeţi traseul din carte”. Totul s-a încheiat cu acordarea de autografe la o cafea literară.

          Sâmbătă, 5 iulie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Stela Miloş.

Vasile GHINEA  

            Sâmbătă, 21 iunie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” a debutat, la cafeaua literară, cu un moment liric, muzica André Rieu, versuri Vasile Ghinea, a continuat Matincă Costea cu un scurt moment de divertisment pe un text de George Topârceanu, „În jurul unui divorţ”. Nu au lipsit aplauzele.

          Totul s-a încheiat cu lectorul de serviciu, Aneta Pioară, cu nuvela „Crima de la Râpa Dracului”. Prin materialul lecturat dna Aneta Pioară lasă impresia unui talent narativ autentic. Conduce şi tensionează firul epic, conturează bine personajele, construieşte stări şi transmite sentimente, dar finalul pare grăbit, precipitat. O aşteptăm cu noutăţi.   

          „Dna teatrului, slujitoare competentă şi fidelă a genului dramatic, abordează de data aceasta genul proză. Lucrarea lecturată se dovedeşte antrenantă, stârnind cititorului curiozitate, dar finalul parcă ar fi trebuit să fie altfel. Oricum , trebuie subliniat faptul că autoarea frazează frumos stârnind curiozitatea cititorului. Lucrarea putea să aibă dimensiuni mai mari, dar oricum merită atenţia cuvenită”. (Matincă Costea)

          „În primul rând cinste şi laudă dlui Matincă care dovedeşte o memorie demnă de invidiat. În legătură cu dna  Pioară, ceea ce ne-a prezentat astăzi îmi aduce aminte de cartea „Vlas… prin furcile caudine”, autori Alex. Albu şi Ion Hoinaru, unde este descrisă, printre altele, viaţa din timpul războiului. Aşa văd şi la dna Pioară, unde arată întâmplările monstruoase ale războiului. Îmi place. Este nevoie să ne cunoaştem trecutul. (Valeria Popa)

          „Mi-a plăcut în mod deosebit momentul muzică şi poezie. A fost ceva înălţător. Sunt uimit de memoria dlui Matincă. Dna Pioară astăzi a fost implicată, concentrată. Să citească „Casa Domnului Alcibiade” de Radu Tudoran. Este foarte concentrată, sunt încântat. Să scoată Căţeluşa Molda sau cel puţin să-i schimbe numele. „Dan Mihail Zanfirescu

          „Vasile Ghinea este un meşter olar al cuvântului. Matincă Costea, tovarăşul nostru de Cenaclu, continuă seria divertismentului săptămânal şi prezintă duelul amoros între Mişu şi Zoe, în graiul dulce moldovenesc. Dna Aneta Pioară s-a transformat astăzi într-un ghid al muzeului ţăranului român care a trăit în timpul primului război mondial. Cititorul este plăcut atras de cele expuse în muzeu, din care parcă se simte, încă, mirosul fânului proaspăt cosit. Este o lucrare atractivă prin aducerea în atenţie a ţăranului român, cu mentalitatea şi ocupaţia sa. Să continue acest traseu literar”. (Adrian Câmpeanu ,preş. Uniunea Cititorilor din Râmnicu Sărat)

          Sâmbătă, 28 iunie 2014, începând cu ora 11:00, şedinţa Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi închinată lansării de carte. La Clubul Femina vor fi lansate volumele: „Catrene incomode”, autori Dumitru Hangu, Laurenţiu Turcu, Matincă Costea, „Legende şi povestiri”, autor Ionel Bîsceanu, „Diamante din cufărul timpului”, autoare Georgiana Panait, „Câte o rană în fiecare eu”, autoare Mădălina Bicu. Vă aşteptăm cu drag.

          Sâmbătă, 31 mai, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforenu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu Matincă Costea care a susţinut un scurt moment de divertisment, pentru îmblâzirea spiritelor, pe două texte proprii, „Sunt un om nenorocos” şi „Felicitări”, „sancţionate” cu aplauze.

          A continuat cu lectorul de serviciu, Viorel Dodan, care a prezentat un grupaj de poezii şi un articol intitulat „Peisaj”. Viorel Dodan pe care l-am cunoscut din paginile săptămânalului „Sensul râmnicean”, după debutul editorial cu volumul „Gânduri şi clipe”, face dovada unui spirit cu potenţial literar. Poeziile prezentate merg pe trei direcţii: prima, reprezentată de „Tresărire de lumină” şi „Păsări de gânduri” conţin câteva perle metaforice prin care lasă impresia că ar putea ataca şi marea poezie, dacă ar fi puţin mai concis în expresie; a doua, reprezentată de „Meoritza” şi „La apa”, parodii şi a treia, şi cele mai numeroase, pamflete. Articolul „Peisaj”, între beletristică şi jurnalism, ne prezintă altă faţetă a lectorului, romantismul. La modul general momentul „lectorul de serviciu” a fost plăcut. Îl aşteptăm la o nouă lectură.        

          „Am cunoscut un tânăr foarte interesant şi care a reuşit să mă încânte. În dragul lector de azi sunt două persoane. Este o persoană artistică şi emancipată care scrie plăcut şi inteligent. Se joacă pe hârtie, poezii ample. Cred că Euterpe l-a luat în braţe şi îi dă drumul din când în când, întră în baladă. Este un tip curajos.” (Dan Mihail Zanfirescu)

          „Lectura dlui Viorel Dodan mi-a gâdilat plăcut auzul. Ştiam că are condei măiestru, pentru că i-am citit articolele din presă, dar azi a dovedit-o cu prisosinţă. Prin urmare, nu s-a dezis. Poeziile citite se pot constitui, în marea majoritate, într-un virulent pamflet. Abordează cu măiestrie parodia, tematica este diferită şi dovedeşte orizont în ceea ce gândeşte şi creează. Face uneori rabat de la ritm. Să vină cât mai des la Ceanclu.” (Matincă Costea)

          „Mi-au plăcut poeziile <Păsări de gânduri> şi <Tresărire de lumină>, cu ultimul vers. <Sunt fiul luminii şi-al falnicei ierbi.> Proza are ca temă iubirea. Este o încercare. Mi-au plăcut mult baladele şi mai ales parodia, <La apa…>,  după <La steaua> lui Mihai Eminescu.” (Ionuţ Robert Baciu)

          „Dl Matincă ne-a surprins cu inspiraţia plină de originalitate. Felicitări pentru <Sunt un om nenorocos>, felicitări pentru <Felicitări> unde se simte parfumul de rachiu şi de bună dispoziţie. Lectorul de serviciu în persoana dlui Viorel Dodan este o personalitate <excitantă> la dialog captivant, plăcut, în prezenţa unui vin consumat dintr-un pahar cu picior. Este în al doilea rând un jurnalist romantic care încearcă evadarea de la gazetărie la poezie. Poezia exprimată azi poartă amprenta jurnalistului. Constat în continuare, lectorul a schimbat arma de luptă literară cu arma poeziei. Se constată evoluţia literară a jurnalistului şi cititorul aşteaptă din partea dlui Viorel Dodan şi alt exerciţiu literar prin abordarea de alte gânduri, şi clipe desprinse din actualitate. Ca idee centrală a mesajului, am reţinut că votul nu trebuie dat gratuit prin prezenţa oarbă la vot, ci trebuie găsită o abordare de responsabilizare mai clară a celui votat. (Adrian Câmpeanu, Preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

          Sâmbătă, 7 iunie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Vasile Ghinea. În deschidere va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Roma (Cetatea eternă)”, autor Răzvan Chirac.

Vasile GHINEA

          Sâmbătă, 24 mai, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat cu vernisajul expoziţiei de pictură digitală, „Lumini şi umbre”, autor Laurenţiu Mateş. Autorul face încă o dată dovada unui talent viguros, lucrările au o cromatică care încântă ochiul şi spiritul. Mă mândresc cu faptul că trei dintre cărţile mele de poezie conţin grafică ce poartă semnătura acestui artist deosebit. Laurenţiu Mateş odată scria şi poezie…, scrie şi proză…, păcat…, vine rar la Cenaclu, dar când vine este eveniment, ca astăzi. A continuat, la cafeaua literară, Matincă Costea care a susţinut un  divertisment pe un text de Sandu Anastasescu, „Altădată la alegeri”, un text personal, „Călătorie cu ghinion” şi un text de Jan Tomass, şi care a cules aplauze.

          Totul s-a încheiat cu lectorul de serviciu, Ionuţ Robert Baciu, elev cl. a XI-a, C. N. Alexandru Vlahuţă”, cu un grupaj de cinci poezii şi un mini eseu, „Mai suntem noi românii de altădată?” Mini eseul este un articol între beletristică şi publicistică, de admirat simţul de observaţie şi analiză, pertinent pentru vârsta lui. Prin grupajul de poezie se dovedeşte un romantic înterogativ, exclamativ. Un „Mic psalm” ne întăreşte convingerea că este o tânără speranţă şi sperăm să-l vedem la o nouă lectură până nu îşi ia zborul spre alte zări. Nu ar strica să arunce un ochi, de curiozitate, la poezia lui Nichita, Bacovia, chiar Ruben Dario, Pablo Neruda. Pentru ajungere, devenire, pretenţia de a scrie bine, trebuie şi o lectură pe măsură. Este o mândrie şi o speranţă, că nu este totul pierdut,  faptul că în Cenaclul „Alexandru Sihleanu” vin, să lectureze, elevi de la şcolile şi liceele din oraş.

          „Expoziţia lui Laurenţiu Mateş este o bijuterie. Lectorul de azi promite mult, păcat că s-a dovedit sumar în ceea ce priveşte lectura susţinută. Îl invit să continue, dar să vină cu regularitate la Cenaclu”. (Matincă Costea)

          „Dl Laurenţiu Mateş m-a încântat, în mod deosebit, prin talent şi frumuseţea coloristică. Lectorului de serviciu vreau să-i transmit felicitări pentru că este vârsta când poţi scrie sincer. În privinţa poeziei sunt de acord cu fiorul care îl transmite şi cuvintele plăcute în care arată toată simfonia vârstei. În eseu se vede maturitatea din gândire, bărbatul nou care îşi modelează gândirea făcând o comparaţie şi o analiză plăcută”. (Valeria Popa)

          „Felicitări dlui Laurenţiu Mateş pentru lucrările deosebite expuse în foaierul Centrului Cultural şi de asemenea felicitări, şi dlui Matincă Costea pentru momentele de relaxare pe care ni le oferă la fiecare şedinţă. Poeziile dovedesc un început bun. Lucrarea literară în proză este o compoziţie între literatură şi jurnalistică. Abordează o temă de actualitate, este sensibil la cele ce se întâmplă. (Aneta Pioară)

          „Dl Laurenţiu Mateş reuşeşte să ne încânte prin talentul său de mare artist. Este o expoziţie deosebită. Matincă întotdeauna ne încântă şi nu concepem o şedinţă fără umorul lui. Autobuzul şi alegerile au fost o sursă de inspiraţie. <Tânăr crecător de oi / Caut un partid cu boi. / Dă cu vorba în tot satu / Şi se-nscrie la Mânzatu>. Cu privire la lector, de la nota 10 la 11 trecute”. (Dumitru Hangu)

          „Este o încântare să priveşti tablourile acestui artist, dl Laurenţiu Mateş care ne onorează astăzi cu o expoziţe de zile mari. Dlui Matincă Costea îi dorim multă sănătate şi să ne ţină mulţi ani cu momente vesele. În şedinţa de astăzi am cunoscut un tânăr copăcel care trebuie sprijinit să facă rod bogat. Poeziile mi s-au părut mai bune decât proza. Este un tânăr cu viitor. Să continue. (Dan Mihail Zanfirescu)

          „Am fost deosebit de mulţumit de prezenţa poetului digital Laurenţiu Mateş. Este concentrat de poezie digitală. Dl Matincă Costea este un membru care vine cu un subiect actual pe ultima sută. Putem redenumi monologul: <Sunt un orb şi votez la sigur>. Călătoria cu autobuzul denotă unitatea de nezdruncinat între oameni. Observ un răsărit plăpând de poet şi consider că are nervul poetic necesar. Să vină în continuare la Cenaclu şi nu va regreta. Toată aprecierea mea. (Adrian Câmpeanu, Preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

          „Referitor la expoziţia dlui Mateş, felicitări pentru talent. <Dl Costea, domn Matincă / face iarăşi caterincă / actual cu mult umor / îi dorim în artă spor>. Lectorul se cunoaşte că este un începător la vârsta întrebărilor esenţiale, a purităţii sentimentului de iubire. Se înscrie în poezia filosofică şi articolul este o dovadă de analiză, dar este la început de drum. (Georgeta Iuga)

          „Dlui Matincă îi mulţumesc pentru copilăria mea, amintind de autobuz. M-a uimit memoria dânsului. Toate subiectele sunt de actualitate. Din fericire, mai putem să facem haz de necaz, ceea ce este bine. Despre colegul nostru mai tânăr, poezia, este poezia care se scrie la vârsta lui, inocentă. Despre eseu sau articol sunt plăcut impresionat că la vârsta lui se gândeşte la aşa ceva”. (Laurenţiu Mateş)

          Sâmbătă, 31 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Viorel Dodan.

Vasile GHINEA        

        Sâmbătă, 10 mai, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu Matincă Costea, care  a susţinut un moment de divertisment pe un text propriu, „O seară la dans” şi un text de Sandu Anastasescu, „Alegătorul dezolat”. De remarcat mişcarea scenică şi aplauzele culese.

          A urmat lectorul de serviciu, Mădălina Bicu, elevă cl. a XII-a, C. N. „Alexandru Vlahuţă”, cu proză. Autoarea este la prima lectură în Cenaclu. Materialul prezentat, un mozaic de mini eseuri, se încadrează la genul confesiuni. Am putea spune confesiuni pe o singură coardă, iubirea. Acest gen de scriere face obiectul romanului de dragoste. Faptul că se apleacă şi mărturiseşte în scris, într-o analiză, hârtiei trăirile, simţirile, şi mai ales lecturează într-o şedinţă de Cenaclu, este de admirat. Sper să o mai vedem la o nouă lectură.     

          „Autoarea constitui un debut promiţător, ca să nu zic un debut surprinzător în Cenaclul nostru. Frazează frumos, încă din primele pagini îţi dai seama că cochetează frumos cu proza. Creaţia sa emană sensibilitate şi nu am decât să îi urez succes”.  (Matincă Costea)   

          „Am ascultat cu plăcere scrierea drei. Sunt trăirile sufleteşti. Mi-ar fi plăcut ca această temă să fie într-o cărticică, pentru că iubitul moare şi se naşte cu fiecare capitol. Întreb dacă a scris din proprie experienţă sau a scris din filmele vizionate. Are experienţă în scriere”. (George Anghel)

          „Numai uitându-te la Mădălina vezi chipul delicat al Giocondei. În scrierile drei este arătată cea mai pură dragoste din viaţa unui om. Numai la anii ei poţi să ai asemenea sentimente. Dumnezeu ne-a creat în mod diferit. Nu toţi înţelegem acest sentiment, dragostea”. (Valeria Popa)

          „Am constatat că pentru debut a fost frumos, cu sensibilitate şi îi doresc succes în continuare”. (Dumitru Hangu)

          „Ascultând pe dra Mădălina, consider că s-ar încadra într-un roman de dragoste şi aştept un roman”. (Mihai Vieru)

          „În mod deosebit îl felicit pe dl Matincă Costea pentru prestaţia din debutul şedinţelor de Cenaclu. Mădălina Bicu, lectorul de azi, ne-a prezentat nişte picături de eseu pe tema dragostei, a iubirii care ar putea foarte bine să fie inserate într-un roman de dragoste. Are vocabular destul de bogat. Ideea generală a acestor scrieri ne duce cu gândul la poezia lui T. Arghezi, „Ai plecat”, o asemănare, dragostea declarată la pers. I şi ţinând cont de vârsta lectorului, este multă imaginaţie. Mă surprinde dezlănţuirea sentimentelor de tot felul. Propoziţiile foarte scurte, interactive, după care nu a pus prea des semnul exclamării. Să le transforme în fraze. Pentru început e bine”. (Aneta Pioară)

          „Dlui Matincă Costea îi mulţumesc pentru ce a prezentat, mai ales că este autorul unuia dintre ele şi este de mirarea generaţiei următoare. Revenind la autoare, am văzut aici poezie. Este o poezie de dragoste. În fiecare text eate o poezie. Este o invocare a unui zburător. Sunt trăirile, gândurile, dorinţele ei. Nu este bine să te confesezi bondarilor bătrâni”. (Genovel-Florentin Frăţilă)

          „Încep prin cuvintele de admiraţie faţă de mişcarea scenică a dlui Matincă Costea, care subliniază importanţa dansului în viaţa celor tineri şi chiar frumuseţea dansului de pe Valea Râmnicului Sărat. Mi-a plăcut prestaţia d-lui. Dra Mădălina Bicu, lectorul de serviciu, care a creat cititorului o deosebită bucurie prin abordarea poetică a iubiriipe care o consideră generatoare de bucurie şi tristeţe, amestecată. Este o scriere poetică care te deconectează, îi imprimă cititorului dragoste de viaţă şi invită la acţiune. Dacă poeta se retrage în scris, cititorul se ascunde în acţiune. Scrisul denotă cursivitate, originalitate, inspiraţie, o deosebită muncă în elaborarea textului, muzicalitate, figuri de stil. Este pe calea bună a afirmării literare”. (Adrian Câmpeanu, Preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat) 

„Eu sunt în contradicţie cu ce a prezentat dl Matincă. Nu o să mai găsim niciodată mujzica de atunci. Propun, la fiecare şedinţă, fiecare să dea o notă şi la sfârşit să se facă media. Încep cu lucrurile bune. O apreciez pentru că scrie curat şi indirect îi laud profesorii de limba română. Dra Mădălina ne întinde o capcană. Vrea să scrie cum a scris Balzac „Femeia la 30 de ani”. E destul să vă citesc prima pagină, că toate sunt la fel. Eu îi recomand să scrie mai concentrat, pentru vârsta pe care o are. M-a câştigat cu „Mâinele-mi sunt pătate desângele nostru”. (Dan Mihail Zanfirescu)

„În debutul şedinţei dl Matincă m-a trezit la viaţă. Referitor la lectorul de serviciu, Mădălina Bicu, o admir pentru curajul de a scrie şi de a prezenta publicului textele spre analiză. Ceea ce ne-a prezentat ne-a dus cu gândul la tinereţile noastre. Îi doresc să scrie în continuare şi să vină în continuare la Cenaclu”. (Costică Drîstaru)

„Ascultând-o cred că nu este de condamnat. Are sensibilitate, pasiune. Eu zic că nu este prea elaborată scrierea şi este prezentată aşa cum simte. Trebuia o esenţializare a ideilor, concentrare. Scrie din suflet, pentru suflet şi pentru asta o felicit.  (Viorel Dodan)

„Am două lucruri de subliniat: „Orice s-ar întâmpla mâine, am avut zua de azi”. <Noi ăştia cu versurile, ne irosim iubirea pe oamenii pentru care nu însemnăm nimic. Le ridicăm cel mai frumos monument din versuri şi le închinăm iubirea. Cui îi pasă de fapt?> şi „Ziua internaţională a fericirii, ce ironie”! <Nu mă sufoca cu regretele>. Să continue, dar mai puţin cu melodramele”. (Ionuţ Baciu)

„Iubirea pe care o descrie rămâne la nivelul sentimentelor. Se confesează”. (Violeta Noapteş)

„S-a vorbit despre o valoare literară: c-ar fi, că n-ar fi. Valoarea n-a fost un scop, să fie perfect din punct de vedere literar. A urmărit un exerciţiu de eliberare. Ce a mărturisit este o trăire la intensitate maximă. Este o realitate a vârstei. Un exerciţiu gândit de care acum nu mai scapă. Este ca un efect terapeutic. Faptul că se apleacă asupra scrisului este frumos şi trebuie încurajată”. (Laurenţiu Selegian)

Sâmbătă, 17 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cemnaclului literar-artistic va fi George Anghel, cu poezie. În cadrul şedinţei se vor acorda premiile la „CONCURSUL DE CREAŢIE LITERARĂ <ETERNA ADOLESCENŢĂ>

Vasile GHINEA