Foarte puțini știu că singura localitate din Țara Românească care a dat două doamne pe scaunul domnesc afost Cislăul. Cea de a doua, dar și cea mai cunoscută, a fost Doamna Neaga, celebră și cu
o amintire puternică în spațiul de la Curbura Carpaților. Ea a fost fiica lui Vlaicu clucerul din Cislău și soția nefericită a lui Mihnea al II-lea Turcitul (1577-1583 ; 1585-1591), unul dintre puținii domnitori excomunicați de Biserica Noastră.
Doamna Rada
Prima, mult mai puțin cunoscută, a fost sora lui Vlaicu clucerul din Cislău, Rada, căsătorită dinainte de 1523 cu portarul Vlad Vintilă viitorul domnitor de la 1532-1535 urmaș nelegitim al lui vodă Radu cel Mare (1495-1508). Odată cu moartea prin înec în Dâmbovița, la Popești în septembrie 1532, a lui Vlad Vodă (,,Înecatul”) partida boierilor buzoieni reușește să-și impună candidatul în persoana lui Vlad Vintilă cneaz de Sărata, înfiiat de Neagu Braga de unde porecla domnitorului de „Braga vodă”. Dincolo de presiunile buzoiene nu trebuie uitat că noul domnitor era nepot de frate al lui Vlad Înecatul.ținând cont de faptul că partida Craioveștilor îi ucisese atât tatăl cât și bunicul, Vlad Vintilă numai favorabil nu se va arata a fi față de olteni.
Deoarece Patriarhia ecumenică, în debutul lui 1534, găsise un sprijin în Craiovești, spre recăpătarea influenței la noi – de după momentul Conciliului unionist de la Ferrara (Florența) de la 1438-1439, și vodă va fi nevoit să facă concesii față de constantinopolitani. Va fi tot la 1534 momentul complotului lui Aloisio Gritti ce își dorea scaunul domnesc sub umbrela lui Suleiman Magnificul. De aici expediția domnească punitivă în Oltenia conspiratorilor. Acum intervine ultimul complot ce îl va pierde pe domn, complot în care se afla implicat chiar cumnatul domnitorului – Momce de la Buzău. In marginea Craiovei, spre Bucovăț la o vânătoare domnul va fi asasinat în 10/11 iunie 1535. Buzoienii vor ține minte trădarea și din Momce, Momcea se va ajunge, în uitarea dorită, la Podul Muncii.
Doamna Neaga
Numai în doi ani, 1587-1588, se ridica de Doamna Neaga și de soțul ei vodă Mihnea Turcitul mănăstirea Aninoasa de la Cislău pornind cu biserica de zid, de plan triconic, în locul celei de lemn și dotând generos lăcașul cu moșii și alte bunuri.
Că a fost o lucrare de proporții o dovedeau săpăturile arheologice din 1930 inițiate de Comisia Monumentelor Istorice în urma descoperirii întâmplătoare a mănăstirii. Săpăturile duceau la depistarea chiliilor, a casei egumenești, dar și a bisericii unde își odihneau oasele nu mai puțin de 15 membri ai familiei boierești de la Runceni–Cislău. Mănăstirea era reținută documentar odată cu diata lui Vlaicu din 27 mai 1586 când apare și cea de a treia soră a acestuia pe nume Chera. Ar fi fost mai mult decât uimitor dacă și aceasta ar fi devenit soție de domn ținând cont de puterea politică a boierilor cislăieni în spațiul muntean de după 1512 ca sprijinitori ai lui Neagoe Basarab (1512-1521). Trebuie amintit că ocina Aninoasei era pomenită documentar încă de la 7 aprilie 1518 ea constituindu-se ca o răsplată dată de vodă Neagoe Basarab pentru boierii de aici ce luptaseră cu pretendenții la tron potrivnici domnitorului.
Că lucrările la mănăstire se apropiaseră de final este denotat de gestul călugăriței Elisafta, pe mirenie Anca, soția lui Vlaicu clucerul care în 8 ianuarie 1588 aducea aici trupul soțului și a celor patru fii reînhumându-i în exonartex.
În 20 aprilie 1589 Mihnea Turcitul arăta că mănăstirea de acum ridicată ,,a fost de moștenire a doamnei domniei mele, doamna Neaga, de la moși și strămoși”. Urmează la 8 aprilie 1590 un document care aduce o nouă legătură a lui Mihnea Turcitul cu Valea Buzăului dincolo de aceea a înaintașului său Alexandru II Mircea ,,Ciobanul” (1553-1554 ; 1558-1559; 1574-1577). Este vorba de o danie efectuată de Vișa, amanta Turcitului care era, nici mai mult nici mai puțin, decât vară a Doamnei Neaga și viitoarea mamă a domnitorului Radu Mihnea (1601-1602 ; 1611-1616). Amanta domnească își re-interra la data amintită mama în mănăstirea Neagăi ceeace spune multe despre poziția Vișei, fiica Stancăi din Cislău la nivelul curții domnești. Forțând un pic lucrurile, neștiindu-se cu precizie locul de naștere al lui vodă Radu Mihnea, s-ar putea spune că Cislăul a dat și un domnitor.
Negoiță Tătăranu, devenit monahul Nicolae, la 30 iunie 1684, împreună cu fiul său paharnicul Matei, închinau lăcașul către Episcopie ,,văzând-o noi pe această mănăstire stricându-se și pustiindu-se”.
Dușmanii de neam din zonă, dar și din Oltenia Craioveștilor cleveteau că totul s-ar fi datorat abandonării credinței creștine de către Mihnea. Situația a afectat-o puternic pe Doamna Neaga care după traiul ,,încorsetat” de prezența Vișei la Curte se vedea la 1591 nevoită să înghită și incalificabilul gest al soțului de abjurare. Vor trece mulți ani când un alt voievod al nostru va prefera moartea lui și a copiilor lui, în ziua de Sf. Maria a anului 1714, decât trecerea la mahomedanism.
Cele telegrafic amintite mai sus sunt pagini ce nu trebuie uitate dintr-o epocă în care Buzăul avea un greu cuvânt de spus în politica perioadei 1512 -1591.
Alexandru Gaiță este istoric și reprezentant al Arhivelor Naționale Buzău