În perioada interbelică, România a fost organizată administrativ pe județe, ca subdiviziuni administrative naționale de prim ordin, plăși, ca subdiviziuni administrative naționale de ordin secundar,
municipii, orașe, comune, sate și cătune, ca subdiviziuni naționale de ordin terțiar. În județul Buzău existau 7 plăși și anume: Buzău, Câmpul, Slănic, Tohani, Câlnău, Pârscov, Nișcov. Șeful administrației de plasă avea titulatura de pretor și era numit de prefectul județului, iar pretura era sediul instituției conduse de pretor.
Administratorii de plăși, pretorii, conform dispozițiilor prefectului din acea perioadă, întocmeau procese-verbale de inspecții în comunele din plasa respectivă, pe care le înaintau Prefecturii la sfârșitul lunii. La aceste inspecții era obligatorie prezența la sediul primăriei a primarului, notarului comunei, șefului de post cu jandarmul ajutor, perceptorului cu scriptele de contabilitate comunală, picherului și șefii cantonieri cu situația prestărilor la zi, agentului sanitar și moașei circumscripției.
Cu această ocazie se inspecta în primul rând curățenia și gospodăria comunală, starea localurilor de primărie, a școlilor în curs de construcție și curățenia din jurul lor, starea arhivei și cancelariei, lucrările curente: actele de stare civilă, registru cadastru al vitelor, registru de intrare-ieșire.
Administratorul plășii Nișcov consemnează în procesul-verbal din 5 decembrie 1923 întocmit în comuna Vernești că starea sanitară a populației este mulțumitoare, starea moralăși materială a populației este bună, locuitorii erau liniștiți și, în urma ploilor căzute, au ieșit la arat și semănat.
În procesul-verbal din 9 decembrie 1923, administratorul plășii Pârscov a constatat în comuna Brăești că starea sănătății locuitorilor din comună este satisfăcătoare, neexistând niciun fel de epidemie. Vitele locuitorilor erau ferite de boli epizootice, cu excepția faptului că printre porci exista boala așa zisă în popor „vărsatul”, iar printre păsări existau cazuri însemnate de pestă. Pentru combaterea bolii de pestă ce se ivise printre păsările locuitorilor s-a recomandat executarea măsurilor de curățenie și punerea în apă a sulfatului de cupru.
Drumurile, veșnica poveste
De asemenea se menționa că printre locuitori domnește buna ordine, fiecare își înțelege drepturile și datoriile cetățenești. Starea drumurilor din tot cuprinsul comunei era în mare parte mediocră, datorită viiturilor apelor, în timp ce lucrările de construcție la școală se desfășurau în bune condiții.
Tot într-un document al vremii, din 29 decembrie 1923, administratorul plășii Pârscov relata că în comuna Viperești a constatat în registrele actelor de stare civilă cinci cazuri de decese, din care trei copii mici, de debilitate congenitală, un bărbat și o femeie, de debilitate senilă. În total erau înregistrate în cursul anului 38 de morți, 76 născuți și 16 căsătoriți.
Administratorul Plășii Câlnău fiind în inspecție în satele Găvănești, Banița și cătunul Movilița, care formau comuna Găvănești, a consemnat la 28 ianuarie 1924 că starea sănătății locuitorilor era mulțumitoare. Vizitând diferite gospodării a constatat că locuințele și curțile erau în stare satisfăcătoare, sub raportul igienei. Regulamentul alinierii satelor și construcției locuințelor țărănești se aplica mulțumitor în comună. Printre vite nu exista nici un fel de epizootie, locuitorii posedând cantități însemnate de nutrețuri. Drumurile de pe teritoriul comunei erau în stare bună.
În procesul-verbal din 26 ianuarie 1924, în comuna Trestia, se menționa că existau câteva cazuri suspecte de scarlatină care au fost cercetate, iar medicul plasei, care a vizitat în mod regulat comuna și a văzut bolnavii, a luat măsuri de izolare și a prescris măsurile de poliție sanitară pentru combaterea bolii, măsuri care trebuiau luate de autoritatea comunală.
Primăria – Cafenea
În 2 februarie 1924, în comuna Odăile, administratorul plășii Pârscov constata că starea sănătății locuitorilor era satisfăcătoare, ordinea și liniștea publică nu erau tulburate. Acesta îi pune în vedere notarului să întocmească recensământul animalelor și vehiculelor, iar pentru alegerea epitropului comunei era fixată ziua de duminică, epitrop care urma apoi să fie confirmat și de guvern, conform instrucțiunilor.
Cu ocazia inspecției comunei Pârscov, consemnată în procesul-verbal din 10 iulie 1924, s-au constatat trei cazuri de scarlatină printre copii, luându-se măsuri de către medicul circumscripției pentru izolarea și tratarea bolnavilor. În acest proces-verbal administratorul menționează că primăria servește și de cafenea multora, deoarece aici se adunau, fumau și stau la taifas, ceea ce creează multe neplăceri funcționarilor care își pierd toată autoritatea morală, iar acest sistem fiind dăunător serviciului cancelariei.
În anul 1925, administratorul plășii Tohani consemna, la 20 decembrie, că starea sanitară a populației era satisfăcătoare, că cei atinși de varicelă s-au însănătoșit, în timp ce pretorul plășii Sărățelu constata în comuna Beciu că locuitorii aveau o condiție materială bună, mai ales cei care lucrau la schela Arbănași. Cu toate acestea, moralul locuitorilor nu era tocmai bun, banii câștigați ușor, în loc să-i întrebuințeze în mod inteligent, îi cheltuiesc pe băutură.
Cătălina Bulfan este Inspector superior la Serviciul Județean Buzău al Arhivelor Naționale