Opinii

Remarc plăcut surprins că cei din conducerea Ministerului Educaţiei au fost foarte receptivi şi au reacţionat prompt în urma comunicatului Comisiei Europene, potrivit căruia, dintre toate ţările membre UE, suntem alături de Bulgaria, ţara cu cei mai mulţi analfabeţi din Europa. După ce am crezut că nu există ceva mai şocant şi mai grav decât faptul că peste 50 la sută dintre elevii români nu sunt în stare să rezolve la nivelul unei note de trecere la Bac subiecte din materii fundamentale studiate în liceu, oficialii europeni ne dau o veste şi mai tulburătoare: elevii români nu prea ştiu să citească şi nu sunt capabili să înţeleagă ce citesc.

Doctoru' Ion Vasile a reuşit, până la scoaterea cu forţa de la conducerea PSD de către Victor Ponta, să domine viaţa politică şi economică a judeţului Buzău – aşa cum probabil o făceau primii secretari PCR înainte de 1990 şi aşa cum probabil nu o va mai putea face nimeni după dumnealui.

În timp ce la "Revoluţie" ţăranii buzoieni "împărţeau" animalele din C.A.P-uri, iar cei care n-au mai prins nimic au dus acasă ţiglele…

Noi, românii, avem slăbiciunea aşteptării. Înaintaşii noştri i-au aşteptat pe americani şi… au venit ruşii! Noi îi aşteptăm pe… europeni să ne facă lumină în treburile noastre încurcate şi… aşteptăm. Aşteptăm, încă aşteptăm. Obosiţi de atâta aşteptare, uităm de faptul că o parte importantă dintre lucrurile pe care le  dorim de la alţii putem să le facem chiar noi, căci sunt de datoria noastră.

După o uşoară creştere economică  în trimestrul I 2011, atunci când speranţele noastre renăşteau în ceea ce priveşte ieşirea din criza economică, iată că, în trimestrul II al acestui an situaţia nu va fi mai bună.

      În primul trimestru, industria, după cum ne informează Institutul Naţional de Statistică, a avut un ritm de creştere de 10,1%, iar în trimestrul II, creşterea s-a redus la 6-7 la sută, având un impact de până la un punct procentual din Produsul Intern Brut.

Impactul pe care creşterea mai mică a industriei care deţinea 30 la sută în PIB va fi greu de recuperat de către alte sectoare ale economiei.

Cel mai puternic om din media britanică este Mark Zuckerberg. Nu este vorba de un jurnalist celebru şi nici de vreun director al unui cotidian sau trust de presă din insulă. Acesta este cofundator al Facebook, celebra reţea de socializare care a atins cifra de 700 de milioane de utilizatori în întreaga lume. Pe locurile următoare s-au situat Jack Dorsey cofondator al Twitter, un alt site de socializare  de succes până nu demult, şi Larry Page, CEO al Google.

De abia după aceşti grei ai spaţiului virtual se situau Mark Thompson, director general al BBC, sau Paul Dacre de la Daly Mail.

Echipa feminină de spadă a României este cu siguranţă cea mai bună din Europa. Din 2006 şi până acum fetele lui Dan Podeanu au împuns patru medalii de aur, prima la Izmir în 2006 apoi la Kiev în 2008, Plovdiv 2009 şi-acum la Sheffield în 2011. 

Numitorul comun al acestei echipe este Ana Maria Brânză, singura care a participat la toate cele 4 s…, na că era să scriu „succesuri”, deci succese.

După ce o ţară întreagă a fost şocată de rezultatele de la Bac, senzaţionalul continuă. Comisia Europeană a anunţat că suntem ţara cu cei mai mulţi analfabeţi din Europa, pentru că peste 40 la sută dintre tinerii români nu prea ştiu să citească.

  Unul din 15 adolescenţi în vârstă de 15 ani şi numeroşi adulţi din Europa nu pot să citească cursiv, arată comunicatul Comisiei Europene.

După cincisprezece ani de condus Primăria Buzău, domnul primar Dr. Inginer Boşcodeală recent afirma public, că vinovatul principal pentru rezultatele dezastruoase de la examenul de Bacalaureat este Guvernul.

Se spune că omul nu trăieşte niciodată în prezent. La tinereţe trăieşte în viitor, iar la bătrâneţe este stăpânit de trecut. Ţine, cumva, de firea omului să fie într-o continuă aşteptare. Justificări în relaţia noastră cu prezentul pot exista. Este chiar mai „eficient” şi reconfortant psihic să trăieşti aşteptarea şi melancolia, decât concretul. Abuzul de aşteptare are însă efecte adverse ireparabile.

Dintre cele nouăzeci de bănci europene care au susţinut testul de stres, doar opt bănci l-au picat, ceea ce presupune o situaţie destul de favorabilă privind depăşirea crizei financiare.

      Sunt cinci bănci din Spania (ce bine că nu avem nicio bancă spaniolă în România), două din Grecia şi una din Austria.

“De la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi”. Acesta este visul ambalat pe care îl vindea românilor societatea socialistă multilateral dezvoltată. Adică, mai pe înţelesul tuturor, munceşte cât poţi şi primeşte cât ai nevoie.

Chiar dacă acest slogan era la mare preţ înainte de 1989, chiar şi comuniştii nu ţineau cont de el, introducând productivitatea muncii ca indicator de bază în întrecerea socialistă.

Câteva zile ne mai despart de începutul unui nou campionat pe care nu l-a mai câştigat o echipă de tradiţie din fotbalul nostru de patru ani, ultima fiind DINAMO, în sezonul 2006-2007. Un fapt cu care ne-am obişnuit treptat şi ne-a bucurat pe cei mai mulţi dintre iubitorii de sport, cărora ne plac atât imprevizibilul, cât şi noutatea.

     Consilierii locali şi judeţeni sunt reprezentanţii cetăţenilor la nivelul comunităţii, aleşi pe liste. Ei trebuie să respecte şi să aplice reguli şi valori specifice administraţiei locale. Consilierii locali şi judeţeni au ca atribuţie construirea şi consolidarea relaţiei cu cetăţenii şi cu ceilalţi actori responsabili din cadrul administraţiei teritoriale şi centrale. De regulă, cetăţenii trag la răspundere pentru tot ce se întâmplă în oraşul lor pe primar sau pe preşedintele Consiliului Judeţean, neglijând sau necunoscând importanţa consilierilor locali în luarea deciziilor.

Disperat că sătenii din comuna Gălbinaşi din judeţul nostru nu vor să-şi cosească buruienile cât gardul din faţa caselor, primarul Mihail Pavel a decis să rezolve problema prin erbicidare.

            Frumos ar fi acum să  "taie" şi câte o factură mare la fiecare sătean pentru contravaloarea chimicalelor folosite, după modelul practicat în multe ţări civilizate.

Dezbaterile aprinse despre examenul de Bacalaureat de anul acesta vor fi înlocuite cu noul eveniment ce marchează curgerea unui an şcolar – examenul de Titularizare. Recrutarea personalului didactic este momentul cel mai important din calendarul mişcării personalului didactic.

     Titularizarea a fost privită, în decursul ultimilor ani, ca fiind cel mai serios examen (excepţie făcând anul 2009), atât în ceea ce priveşte organizarea, cât şi în ceea ce priveşte concurenţa.

     Răspunsul la această întrebare nu poate fi decât pozitiv. Suntem o ţară cultivatoare de cereale, care făcea şi face mult export, în avantajul samsarilor de cereale, dar şi al exportatorilor.

     Capacitatea de înmagazinare nu a scăzut, ba, dimpotrivă, a crescut, dar ea aparţine unui număr mic de jucători de pe piaţa cerealieră.

Unul din trei români foloseşte Internetul. Toţi mai mulţi dintre noi intrăm pe net cel puţin de câteva ori pe săptămână pentru a socializa, pentru a ne informa sau chiar pentru a cumpăra sau vinde ceva. Calculatorul şi, mai recent, internetul fac parte din viaţa noastră de astăzi poate mai mult decât bătrânul televizor şi sunt convins că această tendinţă va continua să se accentueze.

În România, la nivel de stat, aproape totul este organizat după modelul francez. Este şi cazul Bacalaureatului, care are şi acelaşi nume. În Italia, învăţământul este un pic diferit, dar există un examen aproape identic, numit “Examen de Stat” sau cunoscut şi ca Examen de Maturitate. Dacă nu îl treci, nu poţi să te înscrii la universitate şi trebuie să refaci ultimul an de liceu.

    Pe onoarea mea de proaspăt editorialist la OPINIA dacă lovitura de stânga a lui Bute în maxilarul expus o fracţiune de secundă prea mult al lui Jean Paul Mendy nu a fost o adevărată capodoperă.

     Românul a ştiut că totul s-a terminat cu cel puţin o secundă înaintea tuturor, evitând cu eleganţă copacul francez în cădere liberă. Un K.O. în repriza a IV-a, în a 8-a luptă consecutivă victorioasă cu centura IBF în joc, a scos din nou românii în stradă, ca pe vremea mondialului de fotbal în care Hagi, Popescu şi compania le predau americanilor, şi nu numai lor, lecţii academice de fotbal spectacol.

Bacalaureatul de anul acesta este primul pas făcut pentru restabilirea corectitudinii şi repunerea valorii în prim-planul sistemul de învăţământ românesc. Acum trebuie făcuţi următorii paşi. Nu avem voie să ne oprim aici. Bacalaureatul a fost poate pentru prima dată după 20 de ani un examen de maturitate, deopotrivă pentru elevi, profesori, părinţi şi autorităţi. Cu toţii trebuie să înţelegem situaţia în care se află şcoala românească şi trebuie să facem următorii paşi.