Valeriu NICOLESCU Deși pentru fostul județ Râmnicu Sărat s-ar putea prezenta un lung șir de nume ce s-au impus prin realizări în diverse domenii, una din figurile reprezentative, cu implicații în viața politică, economică, dar mai ales culturală, cel despre care s-a spus la moartea sa, survenită la 21 decembrie 1940, că „s-a dus și ultimul boier … Citește mai mult
Pe 7 decembrie a avut loc prăznuirea Sfintei Mucenițe Filofteia. Sfânta Muceniță Filofteia (în limba greacă înseamnă „iubitoare de Dumnezeu”) a trăit la începutul secolului al XIII-lea (aproximativ 1206 – 7 decembrie 1218), pe teritoriul actual al Bulgariei. Moaștele sale se găsesc în noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș, iar prăznuirea ei se face … Citește mai mult
În contextul evenimentelor de la 1848 se înscriu şi acţiunile revoluţionarilor din fostul judeţ Slam Râmnic, activitatea comisarilor de propagandă alimentând aici un climat propice revoluţiei. * La 17 mai 1849, Sotirache Ţăranu este declarat „părtaş la revoluţie”, stabilindu-se că „numitul se găseşte complicat în altă revoluţie ce s-au urzit aici în ţară mai înainte, … Citește mai mult
În paginile publicaţiei „Politica”, oficios al Filialei Buzău a Partidului Conservator, sunt şi câteva informaţii interesante care se referă la diferite evenimente. Astfel, în numărul din 7 iunie 1909, se informa că în a zecea zi a alergărilor de cai de pe Hipodromul Băneasa, grajdurile lui Alexandru Marghiloman „sunt şi de această dată bine reprezentate. … Citește mai mult
În contextul evenimentelor de la 1848 se înscriu şi acţiunile revoluţionarilor din fostul judeţ Slam Râmnic, activitatea comisarilor de propagandă alimentând aici un climat propice revoluţiei. Între aceştia s-au remarcat cărmuitorul judeţului, Scarlat Turnavitu, Mihalache Zăgănescu şi Sotirache Ţăranu. Ei au mers prin sate şi au explicat punctele programului revoluţiei (Proclamaţia de la Izlaz) şi … Citește mai mult
Demersul nostru are ca suport documentar memorii ale primului rege al României, Carol I, o sursă credibilă, deoarece s-au consemnat cu fidelitate şi momente ale vizitelor sale în Buzău şi la Râmnicu Sărat. O serie de notiţe din memoriile regelui fac referiri la Ocuparea Dobrogei: 14/26 noiembrie 1878 (întoarcerea Principelui din Dobrogea, prin Brăila) – … Citește mai mult
Demersul nostru are ca suport documentar memorii ale primului rege al României, Carol I, o sursă credibilă, deoarece s-au consemnat cu fidelitate şi momente ale vizitelor sale în Buzău şi la Râmnicu Sărat. Cu titlul „Călătoria prin Moldova (1866)”, s-a notat: „Dimineaţa la 11, prinţul Carol pleacă de la Cotroceni, unde veniseră şi miniştrii ca … Citește mai mult
Cine vizitează Parcul Cişmigiu din Capitală are ocazia să întâlnească, pe vechiul soclu, de unde la un moment dat a dispărut, un bust de marmură, refăcut, ce o reprezintă pe fiica lui Ion (Iancu) Marghiloman şi a Irinei, născută Isvoranu, sora viitorului prim ministru Alexandru Marghiloman şi a lui Mihail (Mişu) Marghiloman. Lucrarea, datorată lui … Citește mai mult
Istoria României a fost, în decursul vremurilor, un şir nesfârşit de încercări şi eforturi pentru păstrarea identităţii de neam şi a integrităţii teritoriale, pentru apărarea valorilor care ne-au consacrat între naţiunile Europei. Au fost momente când mulţi dintre fiii acestui popor, cu arma în mână, au fost chemaţi să lupte pentru ţară şi neam. Din … Citește mai mult
Despre ultimele lupte din timpul retragerii în Moldova, care urmăreau, în primul rând, încetinirea înaintării trupelor germane și austro-ungare, tocmai pentru a se asigura ca trupele noastre să ajungă în amplasamentele stabilite, sunt multe relatări, între care și a unui istoric englez, Glenn E. Torrey, profesor emerit de istorie de la Universitatea de Stat Emporia. … Citește mai mult
Produs renumit în Evul Mediu şi până în secolul al XX-lea, caşcavalul de la stânele din zona Buzăului a fost căutat şi apreciat de-a lungul timpului. În documente întâlnim şi referiri la activitatea unor căşării. Hrisovul lui Radu de la Afumaţi, din 8 septembrie 1525, face referiri şi la „căşăria din judeţul Buzău”, dovadă a … Citește mai mult
Pentru a înţelege de ce acestui produs i se atribuie o apartenenţă legată de oraşul şi judeţul Buzău, este necesar să plecăm mai întâi de la etimologie; „Covriga” este un cuvânt de origine slavă şi derivă de la forma sa de inel, produsul având o anumită grosime. Dar se produceau şi alţii mai subţiri, numiţi … Citește mai mult
Ca şi în zilele noastre, şi în perioada interbelică s-a manifestat indiferenţă faţă de locurile ce marcau jertfele pentru apărarea neamului din Primul Război Mondial. Vom concretiza această afirmaţie printr-un fragment din cuvântarea ţinută de profesorul I. Săndulescu de la Liceul „Regele Ferdinand” (actualul Colegiu Naţional „Alexandru Vlahuţă” din Rm. Sărat), la Ziua Eroilor, în anul 1936, … Citește mai mult
Prima vizită Regală la Buzău este consemnată în anul 1867, din documente reieşind că s-au stabilit măsuri pentru iluminarea străzilor principale cu ocazia vizitei Domnitorului Carol I. S-au folosit 1.250 lumânări, în pahare din sticlă, „de tinichea sau bărdace, în care se va pune apă vopsită în culorile ţării şi deasupra untdelemn”. Prin adresa nr. … Citește mai mult
În anul 1923, Consiliul Comunal al comunei urbane Râmnicu Sărat a hotărât ca unele străzi să poarte numele unor eroi din primul război mondial: Căpitan C.T. Georgescu, Sublocotenent Leon D. Palade, Sublocotenent Aviator Jules Tetrat, Plutonier Alexe I. Moisoiu (în 1922, presa informa despre înmormântarea unora din eroi: căpitanul Chivu, locotenentul Stănilă şi sublocotenenţii Sorescu … Citește mai mult
Municipiul Râmnicu Sărat păstrează încă o serie de monumente istorice și de arhitectură între care se detașează Ansamblul Monumental „Adormirea Maicii Domnului”, cu fostele chilii, unde în prezent este sediul Muzeului Municipal, cu Casa Domnească, care a fost restaurată după 1990 și folosită ca spațiu expozițional și de activități culturale din anul 2006. Realizat între … Citește mai mult
• Fragment din volumul I al monografiei „Un colţ de ţară românească – Judeţul Slam Râmnic, 2008“ Din documente (multe în limba germană) din anul 1917, ale Primăriei oraşului Râmnicu Sărat reiese la ce presiuni şi samavolnicii au fost supuse autorităţile şi locuitorii de către trupele de ocupaţie, multe din adrese fiind în limba germană. Din … Citește mai mult
• Fragment din volumul I al monografiei „Un colţ de ţară românească – Judeţul Slam Râmnic, 2008 În lunile noiembrie-decembrie 1916, linia defensivă a frontului din Carpaţi se sprijinea la sud pe aliniamentul Râmnicu Sărat-Viziru -Dunăre. După ce, în noaptea de 1/2 decembrie 1916, trupele Diviziei a XIII-a de Cavalerie Bavareză au ocupat Buzăul, iar linia … Citește mai mult
Pe data de 26 noiembrie 2017, printr-un grandios şi emoţionant spectacol, prefaţat de vocea ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, buzoianul Lucian Romaşcanu, s-a dat oficial startul manifestărilor de marcare şi cinstire a Centenarului Marii Uniri. Deoarece Buzăul are în vedere o serie de activităţi, care au ca pilon principal personalitatea omului politic de origine buzoiană, … Citește mai mult
Ziua de 24 ianuarie 1859, numită pe bună dreptate de contemporani „Ziua cea mare a veacului”, constituie, aşa cum a fost caracterizată de Mihail Kogălniceanu „cheia de boltă a edificiului naţional” şi, totodată, „singurul mod în stare de a consolida naţionalitatea românilor, de a le da demnitate, putere şi mijloace pentru a împlini misia lor”. … Citește mai mult