Răspunsul la această întrebare nu poate fi decât pozitiv. Suntem o ţară cultivatoare de cereale, care făcea şi face mult export, în avantajul samsarilor de cereale, dar şi al exportatorilor.
Capacitatea de înmagazinare nu a scăzut, ba, dimpotrivă, a crescut, dar ea aparţine unui număr mic de jucători de pe piaţa cerealieră.
Răspunsul la această întrebare nu poate fi decât pozitiv. Suntem o ţară cultivatoare de cereale, care făcea şi face mult export, în avantajul samsarilor de cereale, dar şi al exportatorilor.
Capacitatea de înmagazinare nu a scăzut, ba, dimpotrivă, a crescut, dar ea aparţine unui număr mic de jucători de pe piaţa cerealieră. Ei preferă să stea cu silozurile aproape goale, pentru a nu creşte preţul la cereale. Producătorii, fie că sunt asociaţii agricole, fie ţărani individuali nu au unde să depoziteze şi atunci vând la un preţ la care nu-şi acoperă cheltuielile şi aceasta de la an la an…
Dacă ar fi mai multe silozuri sau dacă proprietarii ar fi mai mulţi, atunci preţul ar putea fi cel real, întrucât producătorii ar vinde eşalonat.
Uniunea Europeană, prin F.E.A.D.R. – Măsura 123, a dat posibilitatea depunerii de proiecte pentru construirea de silozuri şi au început să apară destul de firav. Eu am convingerea că agricultorii vor putea accesa asemenea fonduri şi vor putea să-şi aibă silozurile cât mai aproape de producţia de cereale.
La ora când veţi citi aceste rânduri, rapiţa şi orzul vor fi recoltate (în judeţul Buzău), iar măsura luată de Guvern privind neplata TVA-ului decât la consumatorul final sper să dea roadele aşteptate. De asemenea, sper, ca rapiţa să se fi vândut cu 500 euro/tonă, aşa cum se vinde în Transilvania.
Sper că, într-un viitor apropiat, silozurile construite să dea posibilitatea vinderii la un preţ real, în avantajul reciproc, al producătorului şi al cumpărătorului.
Ec. Aurel GUBANDRU
Preşedintele Asociaţiei Economiştilor din România, filiala Buzău