Opinii

     Conform negocierilor purtate cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, autorităţile române sunt obligate să liberalizeze piaţa internă.

      Preţurile la gaze vor fi liberalizate în etape, în cazul companiilor şi regiilor, până în 2013, iar până în 2015 în cazul populaţiei, a declarat Jeffrey Franks.

      Mult discutatul subiect privind comasarea terenurilor agricole din România este din ce în ce mai prezent în viaţa noastră, a fermierilor.

      Legea privind penalităţile care se vor aplica în cazul nelucrării terenurilor agricole elaborate de Ministerul Agriculturii va intra în vigoare în acest an. Cu toate că este mult dezbătută şi ideea că legea nu va fi aprobată din cauza impactului social asupra alegerior legislative din 2012, avem certitudinea că această lege ar aduce multe îmbunătăţiri în ceea ce priveşte calitatea agriculturii din România şi, în completare, ar avea şi măsuri care să ajute la comasarea  terenurilor.

Înfrângerea echipei Vasile Blaga în faţa echipei prezidenţiale a lui Emil Boc poate fi un viitor succes pentru Cezar Preda.
 Cezar Preda a arătat şi de această dată că este un luptător până la capăt, chiar dacă ştia că echipa în care a intrat va pierde. A intrat în această bătălie, pentru că era convins de justeţea convingerilor sale şi ale echipei.
Îl cunosc pe Cezar Preda de aproape 38 de ani, de când eram amândoi clasa a IX a la liceul B.P. Haşdeu şi ne-am regăsit colegi ingineri, la "Metalurgica" Buzău, după terminarea facultăţii.

Am în minte acum un articol semnat de Andrei Pleşu, pe care l-am citit în urmă cu câteva săptămâni, dar care mi-e încă proaspăt în memorie. Scria domnul Pleşu despre un lider al opoziţiei că „pe româneşte, s-a cam smintit”. Ce m-a impresionat este precizarea adusă în continuare de autor: „de regulă, personajele publice se smintesc de prea mult succes”. În politică, succesul se traduce prin putere, aşa că mă gândesc că unele chestiuni în politică şi administraţie n-au decât o singură „logică”: sminteala puterii.

USL se pregăteşte pentru alegerile locale din 2012. Dacă pentru Primăria Buzău situaţia este clară, pentru candidatura la preşedinţia Consiliului Judeţean se duce o luptă surdă, dar acerbă.
Fiind o alianţă de trei partide, PSD, PNL şi PC, Uniunea Social Liberală trebuie să aleagă din rândurile sale cei mai buni sau cei mai susţinuţi candidaţi pentru fotoliile de primar al municipiului şi de preşedinte al Consiliului Judeţean.
Pentru Primăria Municipiului Buzău s-ar părea că există un candidat sigur pentru USL, anume actualul edil Constantin Boşcodeală. Acesta ar urma să candideze pentru obţinerea celui de-al cincilea mandat şi nu are niciun alt candidat de aceeaşi talie în interiorul alianţei.

De altfel, acesta este şi preşedintele organizaţiei judeţene PSD şi acest partid ar urma să desemneze candidatul pentru Primăria Buzău, conform înţelegerii cu PNL şi PC.

Educaţia este, fără îndoială, unul dintre domeniile cele mai importante dintr-un stat. Fiecare dintre noi suntem produsul acestui sistem. Toate celelalte domenii de activitate sunt beneficiare ale nivelului de performanţă din învăţământ. Declarativ, educaţia a fost considerată permanent prioritate naţională. De la declaraţii la realităţi, însă, distanţele sunt enorme.
Sunt ani buni de când acest sistem vital pentru orice naţiune este supus uneori unor fardări cu pretenţii de cochetărie, alteori unor ajustări severe, intervenţii ce nu ating decât forma chestiunii. Pretenţia de reformă se stinge într-un rezultat mediocru, ce poate fi numit doar deranj.

În 1981, România se pregătea să ramburseze anticipat întreaga datorie externă evaluată la aproximativ 15 miliarde de dolari. Puţini ştiu că la sfârşitul anilor '80, România intrase parţial în încetare de plăţi, iar conturile în valută îi fuseseră blocate. A fost nevoie de un împrumut de la FMI de 1,5 miliarde de dolari (o sumă mare pentru acele timpuri) pentru rezolvarea situaţiei. În România, 30 de ani mai târziu, se discută din nou despre datoria externă, care a ajuns la apoximativ 90 de miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale. În patru ani, datoria externă (publică şi privată) s-a triplat de la 30 de miliarde de euro în 2006, la aproape 90 de miliarde de euro (116 miliarde de dolari) în luna mai 2010, suma reprezentand peste 70% din PIB-ul ţării noastre.

Am vorbit deja despre agricultura si, legat de acest domeniu, ma voi referi la sectorul agroalimentar, care creeaza cererea interna si poate lansa cererea externa a produselor românesti. De exemplu, în loc sa exporti  porumb, faci export cu malai biologic sau cu produse traditionale românesti. Însa, daca aceste produse nu sunt cunoscute, nu au nicio sansa sa aiba succes.
Un instrument foarte important de promovare a acestor produse, mai mult decât marketingul sau târgurile, îl reprezinta restaurantele, iar altul este promovarea “din vorba în vorba”. Daca nici strainii care sunt în România nu stiu nimic de bucataria traditionala româneasca, poate ca vina nu este a lor.

Din 1990 încoace, fiecare partid aflat la guvernare a încercat să rămână la putere dând tot felul de ajutoare sociale, astfel încât în acest moment peste jumătate din populaţia României este dependentă de acestea. Aceste acţiuni de aparentă îmbunătăţire a vieţii oamenilor nu au dus, în peste 20 de ani, la eradicarea sărăciei, ci la adâncirea ei.

De multe ori, aceste suplimente băneşti au încurajat nemunca dar, cel mai grav, au încurajat lipsa de gândire şi de acţiune atât a guvernanţilor cât şi a guvernaţilor.

Votul liber reprezintă pentru cetăţeni o formă de exprimare a deciziei lor, individuală sau colectivă. Alegerile electorale sunt momentele în care cetăţenii au ei înşişi puterea de decizie. Întrebarea pe care o ridic acum este „spre binele cui votăm?” Sunt alte zeci de întrebări, analize şi strategii pe care un alegător le poate avea în vedere pentru „a alege bine”. Unii dezbat mult, se consultă, se documentează până se hotărăsc asupra candidatului pe care săăăă-l aleagă. Am spune că aceştia vor alege raţional. Pentru alţii decizia e mai simplă: „îl votez pe X, pentru că îmi place”. Considerente afective, nu? Da, cu siguranţă, dar votul emoţional nu înseamnă neapărat comoditate, dezinteres sau superficialitate. Un vot emoţional poate avea puternice semnificaţii care ţin de atitudine şi valori. Liderul X „place” pentru că are imaginea unui conducător puternic, ferm, care ştie ce face.

Nu mă interesează convenţia PDL în calitatea mea de  cetăţean. Nu se va schimba nimic în viaţa mea începând cu 15 mai, indiferent de rezultatul alegerilor din interiorul Partidului Democrat Liberal.

Prezentat ca un eveniment major în viaţa României, cu implicaţii pentru fiecare dintre noi, convenţia ce se va desfăşura în perioada 13-15 mai nu interesează decât partidele politice. PDL va adopta aceeaşi poziţie politică sau una puţin diferită în funcţie de echipa câştigătoare, iar USL este interesată să câştige un candidat şi o echipă cât mai slabe, care să-i permită să câştige alegerile din 2012.

Factorii de decizie din Romania sunt constienti de aceasta problema. Anul trecut, prezent la o intalnire cu investitorii, domnul presedinte a afirmat ca ar trebui pusa o taxa pentru pamantul nelucrat si oprita specula, in plus ar fi necesare niste centre regionale de stocare pentru produsele agricole. Pare ca si Guvernul a inceput sa se ocupe de aceasta problema. Ideile sunt de apreciat, insa trebuie concretizate mai repede, fiind necesar un timp pentru a le implementa.

In aproape 140 de ani, Romania a avut patru reforme agrare, iar acest fapt poate explica scepticismul oamenilor implicati in agricultura. Ei nu au siguranta in viitor. Ultima reforma, dupa revolutie, am impresia ca s-a facut ideologic (restitutio integrum), fara spirit practic, s-au distrus CAP-urile si poate ca macar o mica parte mergea bine. De fapt, este imposibil de crezut ca toate mergeau rau.