Din „legendele urbane” ale satului (II) Semnificaţia tristă a unui monument neînsemnat
*O cruce veche, rezemată de un gard aminteşte de o tragedie petrecută în august ’44 la intrarea în Săhăteni
*O cruce veche, rezemată de un gard aminteşte de o tragedie petrecută în august ’44 la intrarea în Săhăteni
* Buzoienii jumătăţii secolului trecut au ştiut cui să mulţumească pentru noul edificiu
Cea de-a doua personalitate asupra căreia ne vom opri în serialul nostru “Radiografii subiective” este dr. C. Angelescu, reformator al învăţământului românesc, continuator al operei şcolare începută de ilustrul său înaintaş Spiru Haret.
* Localnicii au refuzat să predea nemţilor un echipaj de piloţi americani care s-au paraşutat în porumbul de pe islazul comunal
Năpădit de buruieni şi ciulini, cu lespezi căzute şi faţadă scorojită – aşa arată astăzi Cimitirul Evreiesc din Buzău, un loc purtător de istorie, de care se pare că nimănui nu-i mai pasă.
În momentul în care te decizi să scrii despre lucrările edilitare ori despre investiţiile buzoiene din anii comunismului, pe care le poţi caracteriza, fără a greşi, drept explozive în anumite perioade…
La trei ani de la publicarea articolului ziaristului Pompiliu Podgoreanu în “Vocea Buzăului” din 31 octombrie 1931, articol în care acesta îşi exprima “nedumerirea şi indignarea” faţă de ceea ce se întâmpla la vila Albatros…
Nu doar istoria Buzăului s-a putut lăuda cu edili care şi-au lăsat amprenta de bun gospodar peste oraşul pe care l-au gospodărit o perioadă mai mică sau mai mare de timp.
* Cel mai cunoscut erou al pompierilor se trage dintr-o familie de boieri din Râmnicu Sărat şi a fost unul dintre personajele importante ale revoluţiei de la 1848
Ajuns în pragul vârstei de 70 de ani, Alexandru Marghiloman s-a gândit să-şi întocmească testamentul […]
* Construcţia emblematică a Buzăului a fost ridicată în timpul mandatului de primar al liberalului Nicu I. Constantinescu
Natura a fost darnică cu Alexandru Marghiloman, nu doar în sensul că i-a dat o inteligenţă vie, superioară, ci şi o înfăţişare de om distins, dublată de o sănătate de fier.
* Fruntaş liberal, acestuia i-a fost naş de cununie domnitorul Al. I. Cuza
Când şi în ce împrejurări a cunoscut-o Alexandru Marghiloman pe Eliza Ştirbei, nepoata domnitorului Barbu Ştirbei, noi nu vom şti, poate, niciodată.
”S-a constatat că toate lucrările au fost fracţionate sub 50.000 lei, evitându-se licitaţiile, chiar şi când erau mai mari de 50.000 lei. Exemplu: vitrinele plătite lui S. Niculescu – 64.995 lei; zidărie – 137.866 lui Ştefan Paior; curăţenie camere Palatul Comunal, lui Alexandru Dumitrescu – 71.517 lei; pavaje, lui V. Şerbănescu – 64.052 lei…"
Ultimii ani ai celei mai lungi guvernări liberale (1876-1888) au fost anii unor crâncene înfruntări politice între Partidul Liberal condus de “vizirul” Ion C. Brătianu şi “ opozitia unită” formată din “dizidenţa liberală” condusă de George Vernescu şi conservatorii lui Lascăr Catargiu.
“Anul 1886 începe ameninţător. Enervarea opoziţiei provoacă enervarea guvernului. Violenţele se succed de o parte şi de alta . Devastări de redacţii, bătaia pe stradă a redactorilor opozitionişti excitară indignarea publicului. Toate la un loc creară o atmosferă anormală. Până şi Titu Maiorescu devine violent şi e împiedicat de majorităţile parlamentare de a putea vorbi.
Cine susţine că, dacă ar fi trăit şi în zilele noastre, Caragiale şi-ar fi completat opera cu pasaje cel puţin la fel de savuroase privind metehnele politicienilor contemporani precum cele existente în întreaga sa operă, nu greşeşte cu nimic. Afirmaţie valabilă, bineînţeles, şi pentru urbea noastră, ai cărei politicieni – din perioada interbelică, în special – au excelat atât prin ceea ce au lăsat în urma lor în acest oraş, dar şi prin diversele scandaluri în care au fost implicaţi. Iar cel mai concludent exemplu în acest sens este primarul Stan Săraru, cu care, de altfel, deschidem seria unor articole despre politicienii buzoieni ai trecutului, de numele cărora se leagă, în primul rând, schimbarea la faţă a acestui oraş…
După absolvirea Liceului “Sf. Sava” din Bucureşti, Alexandru Marghiloman pleacă la Paris, unde va urma cursurile celebrei “Sorbona”. În 1874 îşi va lua licenţa în drept, iar în 1878 îşi va susţine teza de doctorat. În cei opt ani petrecuţi la Paris, în afara studiilor, Alexandru Marghiloman va face o adevărată pasiune pentru întrecerile hipice. În primii ani de după venirea în ţară, Alexandru Marghiloman va fi procuror de Ilfov, funcţie din care va demisiona după un timp. Va deveni apoi avocat al poporului.
Valeriu Drenea, buzoianul care în 1961 devenea primul economist al Ambasadei României din Franța, trăiește în Căminul pentru persoane vârstnice din Vintilă Vodă
Ştefan Scarlat Dăscălescu s-a născut la Buzău la 20 iulie 1800. Se trăgea, după cum el însuși mărturisește, din familia medelnicerului Vasile Dascălu (medelnicer = boier care turna domnului apă să se spele pe mâini, punea sare și servea bucatele), și de la care familia, care era munteană, luase numele de Dăscălescu.