Valeriu NICOLESCU 
O oarecare dezamăgire privind rezultatele războiului se pare că avea şi Vasile Bianu, pentru că, înainte de a pune punctul final, citează din „memoriile” generalilor Erich Ludendorff şi Alexandru Iarca. În 1916, Ludendorff scria în Memoriile sale că „România a fost paratrăsnetul năvalei germane”. Iar prin România, Aliaţii au câştigat şase luni, iar prin victoriile … Citește mai mult
29 mai 1919, „miting de protest la sala Teatrului Moldavia, organizat de Liga Culturală şi corpul profesoral, împotriva tendinţelor de ciuntire a Banatului, în urma Congresului de pace de la Paris, o parte urmând să revină Serbiei. Sala se dovedeşte neîncăpătoare, astfel că multă lume aşteaptă sfârşitul întrunirii afară. Muzica militară intonează cântece naţionale, corul … Citește mai mult
Spitalele toate au fost ocupate de germani. Spitalul Gârlaşi fusese evacuat, dar Spitalul Judeţean „I.C. Brătianu” încă mai era ocupat de opt bolnavi „râioşi”, în timp ce „Spitalul militar de la Crâng, nou, mare, încăpător şi bine amenajat, n-are niciun pătimaş”. La intervenţia Prim-ministrului pentru evacuarea lui, germanii au răspuns cinic că „nu-l pot evacua … Citește mai mult
Administraţia spitalului din Buzău era încredinţată profesorului Alexandru D. Scrădeanu care, împreună cu vrednica sa soţie, îşi îndeplinea serviciul cu multă râvnă. Medicul Vasile Bianu îşi amintea cu plăcere şi de doamnele de la Crucea Roşie: Mocanu, inginer Nicolescu, Paraschivescu, Surlă şi domnişoara Mănescu „cari lucrau ca albinele, fiecare îndeplinindu-şi cu sfinţenie atribuţiile: administrarea medicamentelor, … Citește mai mult
Originar din Ardealul stăpânit de aproape un mileniu de Austro-Ungaria, doctorul Vasile Bianu, ca mulţi patrioţi români, era animat de dorinţa de a-şi vedea locurile natale eliberate de jugul străin şi reunite, împreună cu alte ţinuturi româneşti aflate în suferinţă, sub un singur steag şi formând un stat unitar. De aceea, după încheierea Păcii de … Citește mai mult
Memoria fotografiei ne oferă posibilitatea de a lua contact cu o serie de realităţi de acum 100 de ani, astfel că putem să reconstituim o perioadă destul de grea din timpul ocupaţiei vremelnice a trupelor germane şi austro-ungare, ce au stăpânit Buzăul începând cu data de 2 decembrie 1916. Totodată, alte imagini redau o serie … Citește mai mult
De fiecare dată, când s-a pus problema marcării unor momente de referinţă legate de câştigarea independenţei de stat sau întregirea teritorială, presa locală a relatat pe larg despre modul de organizare şi desfăşurare, starea emoţională care s-a resimţit din plin la fiecare acţiune, astfel că cercetătorii au posibilitatea să contureze, pe bază de informaţii certe, … Citește mai mult
Publicist, editor, lingvist şi învăţător, Costache Canela Ciorogârleanu s-a născut în anul 1820 la Buzău şi a urmat cursurile Şcolii Naţionale din oraş (1833-1837). A lucrat timp de nouă ani ca funcţionar la Cancelaria Ocârmuirii Buzău (Prefectura), iar în 1851 este numit profesor şi director la Şcoala Naţională. Deoarece aceasta fusese închisă în 1848, după … Citește mai mult
Iuliu Tetrat (Jules Georges) este primul ofiţer aviator român căzut la datorie într-o luptă aeriană cu un avion german. Ofiţer de cavalerie, sublocotenent observator de aviaţie (locotenent post-mortem), acesta s-a născut
Duiliu Marcu este o personalitate de frunte a arhitecturii şi urbanismului din România. Născut pe 23 martie 1885 la Calafat, Marcu este arhitectul care a proiectat Palatul Victoria din Bucureşti şi a modernizat, în anul 1937
Alexandru Candiano-Popescu s-a născut pe 27 ianuarie 1841 la Lipia, Buzău, fiind nepotul moşneanului (pitar la 1842) Radu Popa. Elev al şcolii Militare de ofiţeri din Bucureşti (1854-1859), pe care o termină la 10 iulie 1859 cu gradul de sublocotenent
Se ştie că orice persoană care este interesată de un subiect istoric, din lipsă de timp sau din comoditate apelează la Internet, dar, după cum se ştie, textele sunt alcătuite pe baza datelor oferite de diferite persoane, menţionate în bibliografia care are menirea
George Emil Palade, om de ştiinţă, biolog, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974), savant american de origine română (19 noiembrie 1912-8 octombrie 2008, Del Mar, California), s-a născut la Iaşi,
Dionisie Romano (29 iulie 1806-18 ianuarie 1873), Dimitrie după numele de botez, a fost episcop al Eparhiei Buzăului în perioada 31 mai 1865 – 18 ianuarie 1873. Cărturar, revoluţionar paşoptist şi înfocat unionist, este
Buzoianul Nicolae Vaschide a fost un renumit savant, filosof, psiholog şi logician, doctor în medicină şi remarcabil specialist în maladii nervoase, întemeietor al psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale
Medic veterinar şi biochimist, cadru didactic universitar şi academician, Radu Gh. Vlădescu s-a născut la 26 aprilie 1886, în satul buzoian Sibiciu de Sus
Personalitate emblematică a pedagogiei româneşti, Ştefan Bârsănescu, fiul lui Ştefan şi Maria, s-a născut în comuna Vipereşti, pe 6 martie 1895, unde urmează şi şcoala primară. Îşi continuă pregătirea secundară la Buzău
Profesor de desen la liceul din Râmnicu Sărat, Ion Stroescu este primul român specialist în aerodinamică. El s-a născut în anul 1888, la Ploieşti, şi a absolvit Academia de Belle-Arte în anul 1910. Cercetător de excepţie
O istorie a Oftalmologiei nu se poate scrie fără a aminti de „părintele” acestui domeniu, Nicolae I. Manolescu, medic oftalmolog, educator sanitar, născut pe 10 februarie 1850 la Şarânga şi decedat pe 20 august 1910 la Strunga-Iaşi
Aurel I. Persu, inginer, inventator (1890-1977), este originar din Perşunari, plasa Tohani, din fostul judeţ Buzău. A studiat printre primii în lume aplicarea formei aerodinamice la automobile, iar în anul 1924 şi-a înregistrat invenţia