Opinii

O nouă generaţie părăseşte băncile şcolii. Pentru a încheia acest ciclu şcolar, proaspeţii absolvenţi ai clasei a XII a trebuie să parcurgă un moment important al şcolarităţii lor – Examenul de Bacalaureat.  Acest examen este unul de tradiţie în învăţământul românesc. Niciun ministru al Învăţământului nu  l-a reformulat sub aspectul denumirii, însă, sub cel al conţinutului, nu a rezistat zelului reformator.

Bacalaureatul nu îmbrăca numai forma evaluării, ci a fost privit dintotdeauna atât ca un moment al maturităţii, cât şi ca un examen festiv.

Medicii de familie, reprezentaţi de asociaţiile lor profesionale, refuză să semneze contractul cu autorităţile statului, în cazul de faţă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Nici Ministerul Sănătăţii nu este străin de conflict, deşi joacă rolul de neştiutor. Iar dacă acest refuz va persista, din 1 iulie sistemul medical românesc se va bloca. Cabinetele medicilor de familie funcţionează pe modelul unor afaceri private al căror principal partener este statul, administratorul miliardelor plătite de cetăţeni pentru asigurările de sănătate. Pe lângă medicul care-l conduce, un astfel de  cabinet are angajaţi şi facturi de plătit.

Dacă ne uităm la istoria recentă a marii industrii, găsim elemente importante pentru strategii ale firmelor de orice dimensiune.

      Este şi cazul companiilor Fiat şi Volkswagen. Acum 40 de ani, Volkswagen încă producea un singur model, care era cunoscut ca Volkswagen pur şi simplu, “maşina poporului”. Era vorba de aşa numita “broască” conoscută cu porecle asemănătoare în toate ţările din lume. Am avut una în familie, din 1962 până în 1982. Eu eram copil şi în amintirile mele devenise deja maşina mamei.  Mărturisesc că era o maşină oarecum robustă şi am ţinut-o 20 de ani! Însă ca autoturism principal pentru o familie, “broasca” devenise deja la începutul anilor ‘70 un model foarte vechi.

Cu o rată de absorbţie de numai 7 la sută în perioada 2007-2010, România este în continuare pe ultimul loc în Europa Centrală şi de Est în privinţa accesării fondurilor europene, potrivit datelor furnizate mass-media luna trecută. Cele mai slabe performanţe sunt înregistrate chiar la capitolele care beneficiază de cele mai mari sume, respectiv transporturi şi mediu. După mai mult de patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană, colacul de salvare pentru dezvoltarea şi modernizarea României, numit bani europeni, se dovedeşte a fi un mit

Miercuri 8.06.2011, Victor Ponta afirma la ora prânzului pe Radio România Actualităţi că, dacă ar fi să rezume tot programul economic al USL în doar două cuvinte, ar spune "agricultură şi energie".

            Într-o carte excepţională "România şi Europa – acumularea decalajelor economice (1500-2010)", scrisă de reputatul profesor universitar Bogdan Murgescu, se demonstrează că adâncirea decalajelor economice între România şi celelalte ţări europene a avut ca principală sursă deciziile neinspirate ale conducătorilor politici.

Dacă la 1500 aproape toate ţările din Europa erau egale din punct de vedere economic, cu trecerea anilor România a rămas din ce în ce mai în urmă.

Evenimentul monden, dar şi politic al momentului îl constituie nunta deputatului PSD Adrian Mocanu şi a Robertei, fiica omului de afaceri Gheorghe Doloiu.

            Lăsând la o parte picanteriile legate de fastul acestui eveniment şi de invitaţii care şi-au confirmat prezenţa, mult mediatizata nuntă poate avea şi implicaţii politice importante.

Exact în această perioadă se pun în discuţie candidaturile comune ale USL la Primăria Municipiului şi preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău. Dacă ar fi să ne luăm după cele convenite de PNL şi PSD la nivel central, Uniunea Social- Liberală ar trebui să îi aibe ca şi candidaţi pe Constantin Boşcodeală (PSD), respectiv Cristinel Bîgiu (PNL).

      În ultimele zile, s-a dezbătut fervent problema castravetelui. Biata legumă, banală compoziţie a unei salate, se individualizează acum de „tagma” sa, de celelalte legume. Cu morga specifică dezbaterilor serioase, este evaluată economic, politic, genetic etc. Tonurile sunt serioase şi imperative. Situaţia europeană, dar şi românească, a castravetelui, devine confuză. Uneori este prezentat ca un monstru, capabil să ucidă fără milă milioane de inşi, asemenea ciumei; alteori este compătimit şi „victimizat”, pentru a salva imaginea bietei legume, „surprinsă” de nesaţul verbal al contemporanilor.

Am o experienţă de peste 11 ani în sistemul bancar românesc pe care l-am slujit cu credinţă şi rezultate foarte bune.

Cunosc acest sistem din interiorul său şi pot afirma cu certitudine că nu mai suntem în situaţia anilor ‘90 când mai multe bănci au falimentat.

Normele BNR privind prudenţialitatea s-au înăsprit, clienţii au devenit tot mai disciplinaţi, concentrarea capitalului bancar s-a făcut prin cumpărarea băncilor cu capital autohton de către mari institutii de credit din Europa. Aşadar, cu toate că restanţele cresc datorită scăderii veniturilor populaţiei, dar şi a dificultăţilor cu care se confruntă agenţii economici, climatul bancar românesc este unul sănătos şi riscul falimentului este minim.

Unii analişti au considerat că dacă nişte bănci (ATE, RBS, Volksbank etc) sunt scoase la vânzare, există pericolul ca acestea să falimenteze. Nimic mai neadevărat.

        Evaziunea fiscală în domeniul TVA–ului are un impact destul de mare asupra veniturilor fiscale ale României. Prin combaterea evaziunii fiscale pierderile bugetare cu implicaţii la nivelul social şi economic vor fi limitate. Conform angajamentelor asumate de România, s-a obţinut derogarea pentru taxarea inversă pentru livrarea de cereale şi plante tehnice pe o perioadă de doi ani. Măsura va fi aplicată începând cu data de 01.06.2011 până la data de 31.03.2013 inclusiv.

Acum câţiva ani, când am văzut tendinţa de a face piste pentru biciclişti mai peste tot în Europa, am apreciat-o, dar mi s-au părut utile doar pentru plimbări în week-end. Un fel de moft.

Mi-am schimbat total ideea în 2007, când am participat la un târg la Munchen. Pentru a deplasa participanţii între două pavilioane, distanţa fiind prea mare pentru a fi parcursă pe jos, soluţia găsită a fost una genială. Au fost folosite taxiuri biciclete, care mergeau gratuit cu câte doi pasageri, având o mică prelată. A şi nins, dar ne-am descurcat foarte bine.

Am rămas surprins neplăcut să constat, după parcurgerea celor 20 de pagini ale modelului economic USL lansat de curând, că aşa zisa "viziune" economică care ar trebui să ne salveze din 2012 încolo, este doar o înşiruire de măsuri şi declaraţii.

Cu lozinci de genul "mai multă economie, mai puţină birocraţie" sau "USL – locuri de muncă, locuri de muncă, locuri de muncă", nu cred că se va face saltul economic aşteptat.

Echipa care a propus acest program al USL pentru câştigarea alegerilor din 2012, cred că a fost formată din oameni care nu au nicio legătură cu fenomenul economic.

Noi, politicienii, dar mai ales parlamentarii, facem ce spun românii sau facem ce vrem noi? Înţelegem oare ce înseamnă suveranitatea cetăţenilor sau, după preferinţe, pentru unii referendumul e doar un act consultativ, iar pentru alţii e însăşi decizia poporului? Constituţia României prevede a doua variantă, a suveranităţii naţionale ce  „aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum” (art.2 (1)).

           În perioada 26 – 30.05.2011, în locaţia DN 2 Bucureşti – Urziceni Km 25 Jud Ilfov, a avut loc Expoziţia Internaţională de Agricultură şi Utilaje Agricole, a 8–a ediţie a Rom Agro Tec. Am convingerea că această ediţie a expoziţiei Rom Agro Tec a venit cu noi speranţe pentru fermierii români, şi reformele de tot felul din jurul nostru ne fac să ne întărim, să continuăm bătălia şi să depăşim marea criză.

Uniunea Social Liberală are ca obiectiv creşterea veniturilor bugetare de la 32 la sută la 38 la sută. Economiştii consideră că pe parcursul unui ciclu întreg de guvernare, veniturile bugetare ar putea creşte în medie cu 1,5 la sută din PIB-ul anual, adică de la 32 la sută la 38 la sută, dacă se îndeplinesc două condiţii: să se reducă evaziunea fiscală pe TVA şi accize (care reprezintă cca. 10 la sută din PIB-ul anual al ţării noastre) şi să crească semnificativ rata ocupării (de la 57 la sută, cât este în prezent, la 65 la sută, media europeană fiind de 66 la sută, iar obiectivul Strategiei Europa 2020 fiind 75 la sută).

Zilele trecute m-am întâlnit cu domnul inginer Viorel Buharu, directorul general al SC Contactoare SA, care este iniţiatorul înfiinţării la Buzău a unei filiale a Universităţii Tehnice (de stat) din Cluj-Napoca, respectiv a Facultăţii de Ingineria Materialelor şi a Mediului – secţia de ingineri, cursuri la zi. Dumnealui, nota bene, vrea să creeze un grup de firme industriale buzoiene care să sprijine activ, inclusiv prin burse, această iniţiativă menită să creeze ingineri buni pentru industria şi serviciile din judeţul nostru.

De obicei plângem când avem o bucurie mare sau la durere. În ochii cui vedem cel mai frecvent lacrimi? În ochii copiilor. Cei mici plâng atunci când îi doare ceva, când îi supără ceva, când sunt bolnavi, dar mai ales atunci când vor să obţină ceva. Mulţi am trăit momentele când am făcut ce-au vrut sau le-am dat ce şi-au dorit copiilor noştri, pentru că lacrimile lor sunt un argument în faţa căruia era greu să rezişti.   N-am ştiut că în politică poţi obţine ceva prin lacrimi. N-am crezut că lacrimile din ochii unui politician pot aduce un capital important de simpatie, de empatie, şi mai ales că pot aduce voturi şi chiar victoria.