Artistul fotograf Ion Tăbăcaru pregăteşte o nouă expoziţie. După ce a reuşit să încânte publicul buzoian cu imagini din Veneţia sau din lumea teatrului, buzoianul a acceptat o nouă provocare: un fotoreportaj realizat în cadrul unei călătorii prin patru ţări. Este vorba despre un periplu făcut în compania celebrului Cor Lyra în Ungaria, Austria, Germania şi Franţa.
Fel de fel de lucrări stau răspândite în toată incinta Galeriilor de Artă. În timp ce întreaga sală expoziţională de la etaj arată precum o locuinţă în care proprietarul aflat pe picior de mutare îşi strânge cu atenţie cele mai de preţ obiecte, undeva, la parter, renumitul critic de artă Corneliu Antim triază cu atenţie fiecare lucrare.
Buzoienii sunt invitaţi astăzi, de la ora 19.00, la teatru. Sala Consiliului Judeţean găzduieşte spectacolul „Şcoala Nevestelor” după Moliere, producţie care îl are în rolul principal pe cunoscutul actor Eugen Cristea.
Marţi, 2 octombrie, la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a avut loc lectură publică prilejuită de lansarea volumului de poezie „SINGURĂTATEA VINE PE FACEBOOK”, autor Dan Mircea Cipariu.
Între 28 şi 30 septembrie Tabara de Sculptură de la Măgura a găzduit un eveniment care şi-a propus un proiect ambiţios: reintrarea Taberei în circuitul cultural autentic. Ajuns la a patra ediţie, proiectul “Măgura, pietre însufleţite”, iniţiat de către Asociaţia Pro Eurocult la ideea scriitorului Constantin Stan, pare să se impună ca un veritabil eveniment cultural naţional prin invitaţii săi remarcabili care dau ţinută întâlnirilor anuale de aici.
Lumea îl cunoaşte drept ziaristul cu un look neconvenţional care îl face să semene cu Unchiul Sapro, dar şi pentru atitudinea tranşantă vizavi de problemele cotidiene. Florian Bichir a fost prezent, săptămâna trecută, la Buzău în cadrul Zilelor Pamfil Şeicaru, ocazie cu care a vorbit despre copilăria sa petrecută la Buzău, evoluţia presei româneşti sau despre experienţa din cadrul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
Sâmbătă, 29 septembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat cu un scurt moment de divertisment asigurat de Matincă Costea, pe un text de Sadi Rudeanu, „Cureaua” şi un text de Ion Măgârdiceanu, „Rugăciune râmniceană”, răsplătit, pentru efort, cu aplauze.
Casa Municipală „Florica Cristoforeanu” din Rm. Sărat găzduieşte mâine de la ora 17.00, lansarea cărţii „Singurătatea vine pe Facebook”.
Volumul semnat de poetul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu este o culegere de 20 de „scrisori” şi 20 de „facebook dreams” care abordează o temă extrem de actuală, aceea a depersonalizării, a autizării individului în contextul unei tot mai accentuate transpuneri în virtual a actului comunicării.
Este unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în Istoria Presei, sociolog şi profesor la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii Bucureşti, inclus de revista Esquire în „Top 7 profesori cu atitudine din România”. Marian Petcu a fost, şi anul acesta, unul dintre invitaţii speciali ai Zilelor Pamfil Şeicaru de la Buzău, ocazie cu care a pus la dispoziţia bibliotecarilor buzoieni documente inedite din arhivele Securităţii despre cel mai mare ziarist român.
Asociatia Pro Eurocult organizează în perioada 28-30 septembrie a IV-a ediţie a evenimentului „Măgura, pietre însufleţite“. Proiectul îşi propune să reaşeze Tabăra de sculptură Măgura în conceptul ei originar. Astăzi, în prima zi a manifestării, se va desfăşura o dezbatere privind soarta taberelor de sculptură în aer liber din România, nu numai a celei de la Măgura, apoi vor fi fotografiate şi filmate operele din întregul spaţiu expoziţional printr-o vizită interactivă.
Este aproape ora 19.00 şi, uşor, uşor, încep să îşi facă apariţia şi spectatorii. Sala Consiliului Judeţean, cu cele vreo 300 de locuri, este departe de a fi plină. Cu toate astea, vreo 100 de buzoieni au reuşit să ajungă în timp util înainte de începerea proiecţiei. Cei mai mulţi sunt adolescenţi care cel mai probabil au terminat orele încă de la prânz şi câţiva pensionari sau persoane fără un loc de muncă.
Satul – Zmedeşti, Simideşti, Smedeasca – s-a aflat într-o vreme în situaţia de sat domnesc al lui Mihai Viteazul ca şi Bistra (lângă Sălcioara), Bugheni, Căldăreşti, Creţul (lângă Bădeni), Drăgoteşti, Găgeni, Găvăneştii de Jos, Găvăneştii de Sus, Glaveş (lângă Bădeni), Mălăeşti (lângă Brădeanu), Mirceşti (lângă Simileasca), Moceşti (lângă Lipia), Obidiţi (lângă Cotorca), Pojorâţi (probabil lângă Găvăneşti), Prundeşti (lângă Tăbărăşti), Smedeşti (lângă Lipia), Stămbeşti (lângă Găvăneşti), Şopârliga, Şopârliga Ţiganului şi Urcăneşti (lângă Lipia).
Sâmbătă, 22 septembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a fost deschisă de Matincă Costea cu un moment de divertisment pe un text de Viorel Burlacu, „Educaţiune”.
Considerate o rudă mai săracă a teatrului, spectacolele de stand-up comedy au câştigat tot mai mult teren în ultima vreme şi la noi în ţară. Genul făcut celebru în România de Jerry Seinfeld este acum adus la Buzău de Teo, unul din foştii membri ai trupei de umor Deco.
Face parte dintre poeţii buzoieni care au lansat primul volum la vârsta maturităţii, Ionel Gh. Zaharia (49 de ani), originar din comuna Florica, încearcă prin volumul „Splendoarea Clipei” să ducă mai departe tradiţia începută de mult mai cunoscuţii şi valoroşii săi consăteni: Ion Gheorghe, Ion Rusu, Marius C. Nica şi Nistor Tănăsescu.
Reprezentanţii Şcolii nr. 10 „P.H.Zangopol” au dezvelit la începutul acestui an şcolar o placă omagială care să amintească trecerea prin respectiva instituţie de învăţământ a fostului diplomat Bucur Chiriac. Cunoscutul om de cultură care a donat Buzăului în urmă cu câţiva ani colecţia de opere de artă evaluată la peste 500.000 de euro s-a născut în anul 1932 în actualul Cartier „Mihai Viteazul”.
Are 89 de ani şi ochii îi sunt încă senini şi plini de viaţă. Mâinile care odată sfărâmau blocuri de piatră şi astăzi nu îl mai ascultă ca în tinereţe strâng acum între degete câteva fotografii alb-negru. Ele par a fi o adevărată comoară pentru Nicolae Petrescu, unul dintre cei mai pricepuţi cioplitori din comuna Măgura, care a transformat un meşteşug în artă.
Ca o introducere la una din manifestările care au avut loc sâmbătă, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, cea de la Măgura- „Remember 16×16- cioplitul pietrei, meşteşug sau artă ? ”, m-am gândit să scriu câteva rânduri despre această bijuterie artistică, din piatră, a Buzăului, Tabăra de sculptură de la Măgura şi despre cei care, între anii 1970-1985 au trudit vara, în poienile din preajma Mănăstirii Ciolanu, lăsând în patrimoniul judeţului o expoziţie unică în lume.
Anii au trecut fără milă peste ei şi din bărbaţii care acum 40 de ani fărâmau piatra au rămas doar nişte bătrânei care se proptesc în baston pentru a urca cele câteva trepte ale primăriei Măgura. „Ştii tu cumva unde este tinereţea mea?”, mă întreabă nea Radu Gogu, cel mai şugubăţ dintre meşterii pietrari de la Ciuta.
* Festivalul naţional de film rusesc Kino+ se derulează la Consiliul Judeţean, intrarea fiind gratuită
Şapte seri publicul buzoian va putea urmări creaţii cinematografiei ruseşti, considerată una dintre şcolile cu tradiţie ce se bucură de prestigiu în întreaga lume. Este vorba despre o săptămână în care toţi pasionaţii de filme sunt aşteptaţi în sala Consiliului Judeţean unde, fără a plăti vreo taxă, vor putea urmări filme noi ruseşti, de toate genurile. Evenimentul face parte din „Caravana KINO, a premierelor cinematografice ruseşti pe marele ecran din România”, caravană organizată de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Universitatea din Bucureşti, Reţeaua de cultură şi Consiliul Judeţean Buzău, în perioada 24-30 septembrie 2012. Proiecţiile sunt programate în fiecare seară de la ora 19.00.