Asociatia Pro Eurocult organizează în perioada 28-30 septembrie a IV-a ediţie a evenimentului „Măgura, pietre însufleţite“. Proiectul îşi propune să reaşeze Tabăra de sculptură Măgura în conceptul ei originar. Astăzi, în prima zi a manifestării, se va desfăşura o dezbatere privind soarta taberelor de sculptură în aer liber din România, nu numai a celei de la Măgura, apoi vor fi fotografiate şi filmate operele din întregul spaţiu expoziţional printr-o vizită interactivă.
Asociatia Pro Eurocult organizează în perioada 28-30 septembrie a IV-a ediţie a evenimentului „Măgura, pietre însufleţite“. Proiectul îşi propune să reaşeze Tabăra de sculptură Măgura în conceptul ei originar. Astăzi, în prima zi a manifestării, se va desfăşura o dezbatere privind soarta taberelor de sculptură în aer liber din România, nu numai a celei de la Măgura, apoi vor fi fotografiate şi filmate operele din întregul spaţiu expoziţional printr-o vizită interactivă.A doua zi, manifestarea va cuprinde un workshop pentru elevii Liceului de Artă din Buzău, coordonat de artistul plastic Valeriu Şuşnea. Coordonatorul proiectului, Monica Dogaru, vorbeşte despre „Măgura, pietre însufleţite“ ca despre o iniţiativă care ar putea face tabăra să funcţioneze, inclusiv ca administraţi, după organizarea şi funcţionarea unui muzeu în aer liber.
Reporter: Ce înseamnă acest proiect?
Monica Dogaru: Totdeauna, istoria ne oferă răspunsuri exacte şi interesante la problemele prezentului. Or, istoria Taberei de Sculptură în aer liber de la Măgura, chiar dacă îndeobşte cunoscută, este încă plină de învăţăminte. Astfel de tabere existau în Europa Occidentală încă din 1950. Ele luaseră fiinţă şi funcţionau în ideea scoaterii artistului din atelier şi integrării lui în comunitate. În 1970, acest proiect venea pe de o parte să aniverseze cele 16 secole de atestare documentară a Buzăului, iar pe de altă parte să integreze în comunitate arta şi artiştii. Cele 16 ediţii, cu participarea vară de vară a 16 sculptori, au realizat acest muzeu în aer liber, cu opere de o valoare artistică excepţională, expuse într-un spaţiu natural mirific. Proiectul nostru vrea să reaşeze Tabăra de sculptură Măgura în conceptul ei originar. În prima zi a manifestării se va desfăşura o dezbatere privind soarta taberelor de sculptură în aer liber din România, nu numai a celei de la Măgura, vor fi fotografiate şi filmate operele din întregul spaţiu expoziţional printr-o vizită interactivă. A doua zi, manifestarea va cuprinde un workshop pentru elevii liceului de artă, coordonat de artistul plastic Valeriu Şuşnea.
Rep.: Aveţi în vedere ediţii următoare?
M.D.: Ne dorim ca Măgura să devină staţia-pilot a taberelor de sculptură în aer liber din România, oferind un model de prezentare şi introducere în circuitul cultural şi turistic. Ajuns la a IV-a ediţie, prin proiectul „Măgura, pietre însufleţite ”vom încerca să impunem tradiţia cu ediţii viitoare, care vor cuprinde simpozioane, dezbateri, omagieri ale sculptorilor români care au lucrări la Măgura.
Rep.: La ce se referă „reintrarea în circuitul cultural-turistic” al Taberei de sculptură de la Măgura?
M. D.: Tabăra de sculptură în aer liber trebuie să funcţioneze după organizarea şi funcţionarea unui muzeu în aer liber; de la administrare până la a deveni un punct atractiv în circuitele turistice ale zonei.
Rep.: Cum credeţi că veţi atrage atenţia Europei în cazul în care vizaţi aşa ceva cu acest proiect?
M.D.: Tabăra de la Măgura este unică în Europa, iar foarte mulţi artişti prezenţi aici au recunoaştere şi cotă europeană: Gheorghe Apostu, Liviu Russu, Florin Codre, Neculai Păduraru, Vlad Ciobanu, Mihai Buculei, spre a da doar câteva nume. Ea este în acelaşi timp o sumă mai profundă şi mai interesantă decât suma numelor de notorietate care o compun. Astfel de muzee sunt extrem de atractive pentru europeni prin originalitatea, ineditul şi, de ce nu, pitorescul locurilor unde se află.
Rep.: Cum convingeţi buzoianul de rând să fie interesat de acest proiect?
M.D.: Un astfel de proiect oferă şansa comunităţii locale de a-şi revigora sfera serviciilor, de a fi cunoscută şi de a atrage turişti. Noi credem că există un potenţial cultural şi turistic imens în Buzău pe care încercăm să-l valorificăm din plin.