Târziu în noapte, în Cafeneaua Artiştilor câteva versuri fac o sală întreagă să aplaude entuziasmată. „Iubita mea, ţi-am cumpărat un munte/ Am fost la târg, dar nu l-am luat pe bani…”, îşi începe concertul Emeric Imre, alături de trupa sa şi cei aproape 200 de spectatori sunt fascinaţi. În câteva clipe, toate capetele sunt aţintite spre scenă, iar seara se anunţă din nou plină de pasiune, de sentiment. „Magicianul” de pe scenă îşi face numărul şi vrăjeşte publicul imediat după primul refren. De la copii de şcoală generală, până la oameni în vârstă, toţi sunt una cu versurile melodiei. Se întâmplă ca în timpul unei improvizaţii de chitară, „vrăjitorul” Imre să zâmbească, plin de satisfacţie, la auzul notelor.