Miercuri 8.06.2011, Victor Ponta afirma la ora prânzului pe Radio România Actualităţi că, dacă ar fi să rezume tot programul economic al USL în doar două cuvinte, ar spune "agricultură şi energie".
Într-o carte excepţională "România şi Europa – acumularea decalajelor economice (1500-2010)", scrisă de reputatul profesor universitar Bogdan Murgescu, se demonstrează că adâncirea decalajelor economice între România şi celelalte ţări europene a avut ca principală sursă deciziile neinspirate ale conducătorilor politici.
Dacă la 1500 aproape toate ţările din Europa erau egale din punct de vedere economic, cu trecerea anilor România a rămas din ce în ce mai în urmă.
Miercuri 8.06.2011, Victor Ponta afirma la ora prânzului pe Radio România Actualităţi că, dacă ar fi să rezume tot programul economic al USL în doar două cuvinte, ar spune "agricultură şi energie".
Într-o carte excepţională "România şi Europa – acumularea decalajelor economice (1500-2010)", scrisă de reputatul profesor universitar Bogdan Murgescu, se demonstrează că adâncirea decalajelor economice între România şi celelalte ţări europene a avut ca principală sursă deciziile neinspirate ale conducătorilor politici.
Dacă la 1500 aproape toate ţările din Europa erau egale din punct de vedere economic, cu trecerea anilor România a rămas din ce în ce mai în urmă.
Astfel, de exemplu, în secolul al XIX-lea si la începutul secolului al XX-lea, în timp ce ţările dezvoltate din Europa au intensificat prelucrarea produselor agricole, obţinând randamente foarte bune, România producea cereale în mod extensiv, având productivităţi şi producţii la hectar mult mai mici decât concurenţa europeană.
De asemenea, în secolul al XIX-lea, începuse şi la noi înfiinţarea de ateliere meştesugăreşti care produceau diferite unelte ce nu mai trebuiau importate. Însă, odată cu înfiinţarea căii ferate în timpul regelui Carol, piaţa românească a fost inundată de produse din import, iar industria românească, aflată la început, a sucombat .
Acest lucru s-a întâmplat deoarece nu s-a luat niciun fel de decizie politică de protecţie a pieţei interne, de exemplu prin taxe vamale prohibitive.
În această istorie este totuşi de remarcat decizia liberalilor de a relansa economia românească, utilizând filosofia devenită faimoasă "prin noi înşine", care chiar a ajutat atunci România.
Istoria se repetă după 150 de ani şi vedem aceeaşi "fotografie": ne chinuim să producem ceva cereale şi importăm peste 70 la sută din alimente, industria românească aproape a dispărut şi aşteptăm investitori străini care să vină şi să utilizeze forţa de muncă, încă ieftină, pentru asamblarea subansamblelor care se produc în alte ţări.
Şi iată ca domnul co-preşedinte al USL şi preşedinte al PSD, alături de domnul Crin Antonescu – preşedintele liberalilor de astăzi, vor să ne întoarcă în secolul al XIX-lea şi să supravieţuim prin agricultură şi energie, pe care probabil să o vindem în afară prin câţiva băieţi "deştepţi", pentru că, dacă nu există industrie atunci nu există nici consum de energie electrică.
Arătam în editorialul din 3 iunie că 1 (un) milion de noi locuri de muncă sănătoase, cât doreşte USL începând din 2012, s-ar putea crea în industrie prin investiţii şi prin cercetare –inovare în produse şi servicii de nivel mondial.
Iată că, presupunerea mea, că s-ar putea ca milionul de oameni să fie angajaţi de USL în zona bugetară, s-ar putea adeveri, pentru că o agricultură şi o producţie de energie performante se fac cu oameni foarte puţini!
În 2010, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană a avut-o Germania (3,4 la sută) şi, conform prestigiosului "Financial Times", această creştere s-a datorat industriei şi nu speculaţiilor financiare.
Ce să mai spunem de China şi de Turcia, cu creştere economică în 2010 cuprinsă între 8 la sută şi 10 la sută, şi care fac un export formidabil de produse industriale.
Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, a cincea putere industrială a lumii, afirma anul trecut că Franţa va trebui să se reindustrializeze cu cea mai înaltă tehnologie pentru a face faţă provocărilor viitoare.
În acest context, este de neînţeles opţiunea USL de a nu avea o viziune economică care să micşoreze decalajele economice dintre noi şi restul Europei dezvoltate.
După anumiţi analişti, aceste decalaje ar fi între 68 şi 350 de ani!
Ori, numai dezvoltarea agriculturii şi producerii de energie sunt insuficiente pentru a creşte economia, dar în mod sigur, sunt suficiente pentru a o descreşte!
Constantin TOMA este
Inginer şi Preşedintele Fondator al GRUP ROMET