Medicii de familie, reprezentaţi de asociaţiile lor profesionale, refuză să semneze contractul cu autorităţile statului, în cazul de faţă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Nici Ministerul Sănătăţii nu este străin de conflict, deşi joacă rolul de neştiutor. Iar dacă acest refuz va persista, din 1 iulie sistemul medical românesc se va bloca. Cabinetele medicilor de familie funcţionează pe modelul unor afaceri private al căror principal partener este statul, administratorul miliardelor plătite de cetăţeni pentru asigurările de sănătate. Pe lângă medicul care-l conduce, un astfel de cabinet are angajaţi şi facturi de plătit.
Medicii de familie, reprezentaţi de asociaţiile lor profesionale, refuză să semneze contractul cu autorităţile statului, în cazul de faţă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Nici Ministerul Sănătăţii nu este străin de conflict, deşi joacă rolul de neştiutor. Iar dacă acest refuz va persista, din 1 iulie sistemul medical românesc se va bloca. Cabinetele medicilor de familie funcţionează pe modelul unor afaceri private al căror principal partener este statul, administratorul miliardelor plătite de cetăţeni pentru asigurările de sănătate. Pe lângă medicul care-l conduce, un astfel de cabinet are angajaţi şi facturi de plătit. Fiind cel mai important partener al medicului de familie şi deţinătorul exclusivităţii asupra banilor cetăţenilor, statul reprezentat de CNAS abuzează de multe ori de monopolul pe care-l deţine. Dacă în Germania există mai multe Case de Asigurări de Sănătate (atât private, cât şi de stat) care se bat pentru a semna contracte cu cât mai mulţi medici, în România există una singură.
Preşedintele CNAS a avut o întâlnire cu medicii de familie în scopul negocierii cerinţelor lor, propunându-le să semneze acte adiţionale cu data de 1 iunie, astfel încât serviciile prestate gratuit pentru atragerea pacienţilor să le fie decontate.
Pacienţii care şi-au plătit integral medicamentele compensate, la care aveau dreptul, sunt singurii care au de pierdut din acest protest al medicilor de familie. Continuarea protestului ar duce la creşterea sumelor pe care pacienţii trebuie să le scoată din buzunar pentru achitarea medicamentelor şi consultaţiilor (în prima săptămână de protest serviciile prestate pacienţilor valorează aproximativ 5 milioane de euro).
Numărul medicilor de familie care colaborează cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost relativ constant, începând cu anul 2006, puţin peste 11.000.
Cu toate că pacienţii şi-au plătit contribuţiile la timp, iar CNAS îi recunoaşte pe aceştia ca fiind asiguraţi, ei nu pot beneficia de serviciile pe care le-au plătit deja şi la care au dreptul. În această luptă dintre medicii de familie şi CNAS, pacienţii sunt singurii care au de pierdut şi care vor rămâne, cel mai probabil, cu cheltuielile nedecontate, mai ales că CNAS nu decontează cheltuielile persoanelor fizice, ci doar ale furnizorilor de servicii cu care are contracte.