Opinia Buzău

Sâmbătă, 30 noiembrie, o zi în care este prăznuit Sf. Apostol Andrei, „Ocrotitorul României”, în deschiderea şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, Matincă Costea, cu ocazia Zilei Naţionale a României, 1 Decembrie 1918, a realizat, la cafeaua literară, un medalion omagial, pe versurile poeţilor Victor Tulbure, Ion Nicolescu, Matincă Costea şi un scurt moment de divertisment, pentru relaxarea spiritelor, pe un text de George Mihalache, „Păi se poate?! Contribuţii la momentul omagial au mai avut: Dumitru Hangu, cu un material informativ: „În istoria zbuciumată a României, istorie milenară, au avut loc evenimente premergătoare marelui eveniment, unirea românilor din teritoriul vechii Dacii, printre care putem aminti: < 1600, intrarea triumfală a lui Mihai Viteazu în Alba Iulia, urmată de unirea (de scurtă durată) celor trei provincii româneşti >, < Revoluţia de la 1848 >, < Unirea Moldovei cu Ţara Românească, 24 ianuarie 1859 >, < Serbările de la Putna din 15 august 1871 >. Printre organizatori s-au aflat Mihai Eminescu şi Ioan Slavici. Cu acestă ocazie au fost bătute două medalii în memoria lui Ştefan cel Mare,  < Junimea Română Academică – Putna >,  pe revers,  < Uniţi suntem în cuget,  uniţi în Dumnezeu >. Printre personalităţi au participat şi Mihail Kogălniceanu, cel care a bătut a doua medalie şi Dimitrie Gusti, cel care a înfiinţat actualul Muzeu al Satului din Bucureşti. Putem spune că Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost înfăptuită de generaţia lui Mihai Eminescu, care pe parcursul scurtei sale vieţi, prin publicistica sa,  a contribuit  şi  a  ţinut  trează  conştiinţa  românilor  pentru unire într-un singur stat, < Declararea Independenţei de Stat a României > prin memorabilele cuvinte ale lui  Mihail  Kogălniceanu  şi  consfinţirea  ei  pe  câmpul de luptă prin jertfa de sânge în < Războiul din 1877 – 1878 >, la care au participat şi soldaţi din Transilvania”, prof. Aneta Pioară, cu emoţionante poezii proprii şi prof. Ecaterina Chifu optează pentru promovarea mai judicioasă a literaturii de la curbura Carpaţilor, şi totodată  promovarea tinerelor talente în Cenaclu, ca o punte între elevi şi profesori.  

          A urmat lectorul de serviciu, Ion Cojocaru, cu poezie. Domnia sa se dovedeşte un spirit ancorat în socialul cotidian, cu o sensibilitate specifică unui creator. Ceea ce a prezentat astăzi, în premieră, s-ar putea încadra la pamfletul versificat, fără prea multe figuri de stil. Nu duce lipsă de idei, forma în care îşi exprimă mesajul trebuie revizuită. Participarea sa la şedinţele Cenaclului dovedeşte că este un iubitor de literatură, de frumos. Îl aşteptăm la o nouă lectură, cu lecţia învăţată.       

          „Dl Matincă Costea ne încântă şi descântă. Momentul patriotic a fost foarte bine venit. Lectorul de serviciu a încercat să spună cum vede viaţa şi îi urez să scrie în continuare. Acum nu este pe drumul bun”. (Mihai Vieru)

„Ceea ce se întâmplă în Cenaclu ne încarcă în mod pozitiv, faptul că s-a vorbit de ziua naţională, de sf. Andrei, faptul că nu ne uităm străbunii reprezintă un exemplu pentru generaţia viitoare. Referitor la problema ridicată de dna Chifu, de a atrage copii către literatură, trebuie găsit un numai un limbaj comun între instituţii, dar micii creatori să-şi învingă timiditatea de a veni şi mai ales de a lectura în Cenaclu”. Referitor la lectorul de serviciu de astăzi consider că trebuie să-şi revizuiască tot ce a prezentat în această şedinţă. (Roxana Manea)

„În ansamblu ce a prezentat lectorul de serviciu îmi dă impresia unei sorcoveli, are ritmul de sorcovă sau pluguşor. Încadrez creaţia dlui Ion Cojocaru în domeniul folclorului, chiar el încheie că nu este scriitor şi ar merita o revizuire”. (Laurenţiu Selegian)

„Îmi pare bine că vă revăd astăzi prin grija Celui de Sus. M-au impresionat cuvintele „fratelui” Matincă, un adevărat patriot. Apreciez ce a spus Dumitru Hangu care iubeşte istoria, ţinuturile natale, este un patriot, la fel şi poeziile dnei Pioară. Referindu-mă la lectorul de serviciu, este bine venit în mijlocul nostru. Îl felicit pentru curajul de a fi alături de noi, de a-şi găsi drumul în literatură. Mă bucur că sunt împreună cu dvs astăzi în zi sfântă şi să ne vedem ani mulţi de acum înainte”.    (George Anghel)

„Dl Matincă ne deschide şedinţele de Cenaclu, de fiecare dată cu altceva, ceea ce aşteptăm de la d-lui. Referitor la lectorul de serviciu, ceea ce a lecturat sunt încercări, se vede străduinţa, dar Cenaclul este o şcoală a viitorilor scriitori. Îi doresc să nu abandoneze, să scrie mai departe, mai tăiat, mai adăugat”. (Valeria Popa)

„Şedinţa noastră de astăzi a avut mai multe momente: primul a fost dedicat Unirii, această mare sărbătoare căreia dl Matincă i-a dedicat versuri de înaltă ţinută patriotică, dl Hangu a prezentat momente din lupta românilor pentru unire, înfăptuită la 1 Decembrie 1918. S-a pomenit aici de unii membri şi de însemnătatea zilei de azi, Sf. Andrei. Consider că la Cenaclul „Alexandru Sihleanu” vin oameni cu suflet mare, la care adaug sentimentul patriotic. Dna Chifu a venit cu o propunere de a atrage în rândurile noastre mai mulţi tineri. Cenaclu ar fi o punte de legătură între elevi şi profesori. Momentul „lectorul de serviciu”, nu am să denumesc specia literară, lectorul de azi, Ion Cojocaru, are idei, aduce imagini din cotidian şi creaţia trece pe lângă pamflet, şi îl rog să nu renunţe, şi sper după o analiză va veni cu ceva mai bun decât a prezentat astăzi. Mi se pare o proză versificată”. (Aneta Pioară)

„Îl laud pe stimatul Matincă Costea. Este sarea şi piperul Cenaclului. Aş vrea ca şi tinerii de astăzi să aibă patriotismul dlui Matincă Costea. Pe dl Cojocaru îl consider un miner simpatic. Azi a intrat în mină şi a dat de un filon. Depinde de dânsul cum va ţine târnacopul şi unde va săpa. Sunt şi pictori naivi. Îl rog să depăşească acest stadiu pentru că are idei. Să vină în continuare, să nu ne părăsească. (Dan Mihail Zanfirescu)

„Am înregistrat deschiderea sărbătorilor de iarnă prin clopoţelul folosit de dl Ghinea. Mulţumesc prezenţei şi efortului dlui Matincă ce mi-a deschis o poartă spre geografia  şi conturul României care ar fi simbolizată de o horă românească, după cum se exprimă  „rotunda horă”. Mi s-a părut foarte bine venit aspectul în care cei prezenţi s-au referit la Marea Unire. Dl Hangu a făcut o trecere a etapelor Marii Uniri. Ca cititor m-a mişcat poezia plină de vibraţie a prof. Aneta Pioară. Dna prof. Chifu a subliniat că poezia, fie că o scrii sau o reciţi, te redă ca om. Atmosfera a mai fost încinsă în mod plăcut de amatorism şi profesionalism în artă, ţinând cont că profesionistul se naşte dintr-un amator. Lectorul de serviciu de astăzi este un nebun normal şi plăcut al spaţiului cultural râmnicean. Este un pamfletar de vocaţie. Îl felicit pentru curajul de a „sparge” uşa Cenaclului. A fost o plăcere să ascult lucrarea dânsului şi vreau să-i doresc să se lase de fumat şi să ne revedem. (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

„Le mulţumesc celor care ne-au oferit clipe de vibraţie patriotică. Dl Ion Cojocaru scrie o poezie legată de cotidian. Această poezie este nemetaforizată, fără să atribuie un sens figurat. Să se profileze pe pamflet, deoarece are o genă a umorului. Îi apreciez curajul de a citi în şedinţă. (Ecaterina Chifu)

„M-am bucurat că am gândit toţi la fel şi am început cu momentul Marii Uniri. Dl. Matincă ne încântă cu momentul lui de divertisment. Pe Ion Cojocaru îl admir pentru curajul de a lectura în Cenaclu”.  (Costică Drîstaru)

Sâmbătă, 7 decembrie, începând cu ora 11.00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Ecaterina Chifu, cu proză.