Călin BOSTAN

Unul din zece parlamentari români este condamnat, urmărit sau trimis în judecată într-un dosar penal, titrează www.gandul.info. Pe lângă cei 16 parlamentari deja ieșiți din Legislativ ca urmare a condamnării, arestării sau incompatibilității decise definitiv de instanță – printre care buzoianul Gheorghe Coman, care și-a și ispășit condamnarea la închisoare pentru luare de mită -, alți 52 scriu și modifică astăzi legi, ca senatori și ­de­putați în funcție, având în același timp fie o condamnare definitivă cu suspendare, fie statutul de urmărit penal sau de trimis în judecată de procurorii DNA pentru suspiciuni de corupție ori de ANI pentru conflict de interese. Analiza situației dosarelor penale în care sunt menționate numele de senatori ori ­de­putați în funcție relevă că, la fiecare zece parlamentari, unul este fie urmărit penal, fie trimis în judecată, fie deja condamnat definitiv, continuâ­ndu-și totuși mandatul în condițiile unei pedepse cu suspendare. www.gandul.info a inventariat cele 52 de astfel de cazuri, dar și domeniile de legiferare de care se ocupă astăzi fiecare, în Parlament. Mulți sunt membri sau chiar președinți ai unor importante comisii (Juridică, Apărare, Control a activității SRI, Administrație, Economică, Buget, Transporturi, Sănătate, Învățământ), alții conduc grupurile parlamentare în care activează.

Săptămânal, Parlamentul primește cel puțin o cerere de avizare a arestării sau urmăririi penale a unui senator sau deputat. Numai în luna februarie, procurorii au făcut astfel de sesizări pe numele unor foști miniștri ca Ioan Ariton, Elena Udrea sau Varujan Vosganian. Zilele trecute, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis condamnarea definitivă și irevocabilă a Monicăi Iacob-Ridzi la 5 ani de închisoare cu executare.

Dacă în cazul arestării unui demnitar ca urmare a primirii unei pedepse cu executare mandatul acestuia încetează la scurt timp, în situația condamnărilor penale cu suspendare, ca și în cazul arestării preventive, a urmăririi penale pentru corupție sau a trimiterii în judecată de către ANI sau DNA, parlamentarii își continuă activitatea în Legislativ, ocupând aceleași funcții în comisiile de specialitate sau în grupurile politice. Analizând dosarele penale deschise în ultimii patru ani, www.gandul. info a identificat 52 din cei 564 de senatori și deputați aflați în funcție care sunt, în același timp, fie condamnați, fie urmăriți penal, fie trimiși în judecată pentru conflict de interese ori pentru suspiciuni de corupție. Patru dintre ei iau decizii legate de legile în domeniul apărării și securității naționale, având acces la documente cu caracter secret. Alți patru se ocupă de legislația în domeniul administrației și un număr egal de cea în domeniul transporturilor și al ene­rgiei. Trei sunt membri ai Comisiei pentru industrii și tot atâția activează în comisiile juridice ale Parlamentului care avizează fiecare act normativ. Patru urmăresc decizii­le legate de Buget și trei fac politicile economice ale României. Cei mai mulți, șase, populează Comisia pentru Drepturile Omului, doi controlează Guvernul pe politică Externă, câte doi elaborează legislația în agricultură, învățământ, sănătate, muncă, iar unul este membru al Comisiei de control a activității SRI.

 Gigioacă a fost în comisia de cercetare a corupției

 Dintre parlamentarii buzoieni aleși pe 9 decembrie 2012, unul a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru luare de mită, ieșind din schemă, doi sunt trimiși în judecată de către Direcția Națională Anticorupție, iar unul se află sub control judiciar, după ce plenul a respins cererea DNA de arestare preventivă.

Deputatul UNPR Titi Holban se află sub control judiciar, măsură luată de Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce plenul Camerei Deputaților a respins, pe 2 iulie 2014, cererea ministrului Justiției de încuviințare a arestării sale preventive. Acesta este suspectat de trafic de influență, pentru că ar fi luat 10.000 euro pentru ca o firmă să nu fie sancționată, după un control al Direcției Antifraudă. El face parte din două comisii parlamentare: Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, dezbă­tând și votând avize pentru proiectele de lege ce necesită punctele de vedere al celor două comisii.

Deputatul PSD Marian Ghiveciu a fost deferit Justi­ției de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în 22 decembrie 2011, pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj patrimonial. El face parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, dar și din Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Senatorul PSD Victor Mocanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în luna decembrie 2013, pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a ­pre­judiciat statul cu aproximativ 566.000 de lei, după ce, în perioada în care era președinte al Consiliului Județean Buzău, a încheiat opt contracte ilegale de furnizare a  unor echipamente medicale pentru noua Maternitate, construcție inaugurată de formă, exclusiv în scop electoral, la 1 iunie 2012, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. El face parte din Comisia pentru românii de pretutindeni.

Ca o ironie a sorții, fostul deputat al Partidului Conservator Gheorghe Coman – al cărui mandat a încetat pe 28 aprilie 2015 în urma condamnării la un an de închisoare cu executare pentru luare de mită în valoare de 3.100 lei și o sticlă de whisky – a făcut parte din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și petiții.

Organizația buzoiană a Tinerilor Liberali a marcat, ieri, ,,ziua lui Dragobete”, împărțind tinerilor din oraș flyere cu istoria sărbătorii naționale a iubirii,

Senatorul UNPR de Buzău Constantin Popa va promova o propunere legislativă care, în cazul în care va fi adoptată, va veni în întâmpinarea tuturor tinerilor care, atunci când accesează o ofertă de muncă,

Procurorii Direcției Națio­nale Anticorupție au făcut, luni dimineață, percheziții la firma 2K Telecom, controlată de fratele deputatului Sebas­tian Ghiță – și la care este acționar și unchiul acestuia, buzoianul Domente Vasile, unul dintre proprietarii Eximprod Grup Buzău -, precum și la o altă societate comercială din Voluntari, județul Ilfov. Surse judiciare au declarat, pentru ,,Mediafax”, că procurorii Direcției Naționale Anticorupție au făcut percheziții la sediile SC 2K Telecom SRL, care aparține lui Alexandru Ghiță, fratele deputatului Sebastian Ghiță, și la SC Avitech Co. SRL, ambele din orașul Voluntari.

Perchezițiile au avut loc într-un dosar în care se fac cercetări în legătură cu o licitație a Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, din 2013, pentru proiectul ,,Internet în școala ta”, finanțat integral din fonduri europene, valoarea proiectului fiind de 33 de milioane de euro, au precizat sursele citate. Direcția Națională Anticorupție a arătat, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează ,,suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, comise în anul 2013, în legătură cu licitația organizată de Ministerul Educației Cercetării, Tineretului și Sportului pentru proiectul «Internet în școala ta», finanțat integral din fonduri europene”.

Programul ,,Internet în școala ta. Conectarea la internet broadband a unităților școlare din zona rurală și mic urbană” a fost semnat în 2 decembrie 2013, la Ministerul Educației. Contractul a avut o valoare de 119.840.000 de lei, fără TVA, o perioadă de implementare de șase luni și una de mentenanță de cinci luni. Proiectul prevedea conectarea a 2.446 de școli la internet. ­Mih­nea Costoiu, care în acea perioadă era ministru delegat pentru învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică, declara că, după conectarea a 2.446 de școli la internet, de acest serviciu ar urma să beneficieze, alte 7.000, în cadrul unui proiect sectorial derulat în perioada 2014-2020. La sfârșitul lunii martie 2013, erau depuse oferte pentru acest program din partea consorțiilor formate din Asesoft International și Orange România, res­pectiv Omnilogic, Avitech Co. și Romtelecom.

Firma 2K Telecom este controlată de Alexandru Ghiță (fratele deputatului PSD Sebastian Ghiță), care deține 67,12% din acțiuni, Radu Vasile, cu 24,83% și buzoianul Domente Vasile (unchiul fraților Sebastian și Alexandru Ghiță), proprietar al 8,05%  dintre acțiunile firmei.

Numele firmei 2K Telecom apare și în raportul Curții de Conturi pe anul 2013, publicat recent, în care se arată că au fost constatate nereguli privind condițiile în care reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor au semnat un contract cu SC 2K Telecom SRL pentru realizarea sistemului call-center, rețeaua voce-date din cadrul Centrului de Contact. Inspectorii financiari susțin că, la data efectuării misiunii de audit, sistemul call-center nu era funcțional, deși contractul a fost încheiat la data de 16.10.2009, cu o durată inițială de 26 de luni. Perioada a fost modificată prin 11 acte adiționale, până la data de 31 decembrie 2014, perioada mare de derulare a contractui având ca efect, conform raportului Curții de Conturi, ,,uzura morală a echipamentelor și a soluțiilor software alese, situație care generează cheltuieli suplimentare de upgradare”.

În același timp, Curtea de Conturi a atras atenția cu privire la faptul că prin contract au fost incluse servicii de mentenanță, garanție și suport în valoare de 432.000 de lei cu TVA, contrar legii privind vânzarea produselor și garanțiilor asociate acestora, unde se prevede gratuitatea garanției acordate.

Sâmbătă s-a consumat un eveniment deosebit în viața familiei senatorului UNPR de Buzău Constantin Popa: cea de-a patra fiică a acestuia a fost botezată.

Noul Partid Național ­Li­beral este pe primul loc în preferințele românilor. Dacă în această duminică ar fi organizate alegeri parlamentare, 44,2% dintre români ar vota noul PNL, în timp ce pentru Alianța PSD-UNPR-PC ar vota 37,4%, se arată într-un sondaj Inscop, realizat în perioada 5-10 februarie 2015, pentru ziarul “Adevărul”. Potrivit sondajul, PNL a crescut, în ultimele două luni, în preferințele românilor (44,2% față de 41,7% în decembrie anul trecut), în timp ce alianța de la guvernare a scăzut (37,4% față de 38,8% în decembrie 2014).

Sondajul mai arată că și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a pierdut puțin în preferințele românilor, și ar obține 5%, față de 5,1% în ultima lună a anului trecut; Partidul Mișcarea Po­pulară ar obține 4%, față 5,6% în decembrie 2014, în timp ce Partidul Liberal Reformator s-ar menține la același prag ca în decembrie 2014, adică 3,3%. Partidul Poporului Dan Diaconescu a pierdut și el în preferințele români­lor: 1,4%, față 2,3% în decembrie, Partidul România Mare ar fi votat de 1,1% de români, față de 1,2% în decembrie, iar PNȚCD ar obține în plus 0,3 puncte procentuale, și ar ajunge la 0,9%.

Deputatul liberal de Buzău Cezar Preda, membru în co­misia de control Serviciului Român de Informații, consi­de­ră că Eduard Hellvig înde­pli­nește condițiile pentru a fi un bun director al SRI. El a făcut aceste aprecieri într-un interviu pe care l-a acordat Ziare.com, pe parcursul căruia a afirmat și că dacă acuzațiile aduse ge­neralului Florian Coldea nu se adeveresc, cel care le-a făcut trebuie să plătească.

Liderul liberal buzoian a fost întrebat dacă este de pă­rere că directorul Serviciului Român de Informații trebuie să fie apolitic sau, dimpotrivă, omul de încredere al președintelui României. Cezar Preda consideră că „nu trebuie făcut un profil în alb și negru“: „Eu cred că un șef civil al serviciilor secrete românești trebuie să fie un om care, pe de o par­te, înțelege componenta militară a acestor servicii, are cunoștințe de bază din știința de securitate a statului și, tot­odată, are conexiuni în lumea politică la nivel înalt, astfel încât să fie o adevărată inter­față civilă la ceea ce înseamnă securitatea militară a unei țări. Eu cred că Hellvig are tot ce trebuie, iar faptul că este un om în care președintele inves­tește încredere îi conferă    pre­șe­dintelui nu numai res­ponsabilitatea, ci și dimensiunea necesară de a cere Par­lamentului și forțelor po­litice să dea un vot de aprobare“, a declarat Cezar Preda pentru Ziare.com.

Totodată, deputatul PNL crede că un șef de serviciu secret trebuie să fie un om cu o inteligență peste medie: „Eu cred că e o alegere bună. Îl cunosc foarte puțin personal pe domnul Hellvig. Am lucrat cu domnia-sa instituțional. Fiind și membru al comisiei de control al Serviciului Român de Informații o să lucrăm ins­tituțional și în continuare. Cred, totuși, că nominalizarea este de bun augur și va primi votul Parlamentului. Șefii de servicii civili sunt oameni care au, în primul rând, nevoie de un nivel al inteligenței foarte ridicat. A spune că ești expert în servicii este ca și cum ai spune că ești expert în pre­șe­dinția României. Te duci acolo și înveți. Eu cred că lucrurile vor fi în regulă, așa cum au fost și timp de opt ani cu domnul George Maior, până să intrăm în această cavalcadă a învinuiților penali și a responsabilităților din SRI“, a declarat Cezar Preda.

„Dacă Florian Coldea e vinovat, va plăti. Dacă nu, va plăti cel care l-a acuzat“

Întrebat dacă activitatea Serviciului Român de Informații a fost perturbată de acuzațiile care i s-au adus în ultima perioadă directorului interimar, Florian Coldea – ceea ce ar explica desele   tri­miteri la calm făcute, joi, de președintele Klaus Iohannis -, Cezar Preda a subliniat faptul că șeful statului a făcut foarte bine că a luat o decizie: „O echipă trebuie să fie completă, mai ales când un prim-adjunct suportă asemenea învinuiri și, totodată, are și responsabilitatea celei mai mari funcții de comandă. Trebuie ieșit din acest provizorat, de aceea cred că președintele României a făcut foarte bine. Acum e o e­chipă completă, nu mai e gene­ralul Coldea cel mai mare în funcție. În ceea ce privește acuzele aduse de doamna Udrea, și nu numai, eu cred că se face o confuzie foarte mare și se vor vedea acțiuni total diferite față de ceea ce înseamnă lumea civilă, politică. Noi, politicienii, suntem foarte ușor acuzați, în urma acuzațiilor rămân niște urme, niște răni, dar trecem peste ele. <Așa a fost momentul, am suferit ceva, dar era o bătălie politică, s-a terminat>. La militari nu e așa. Când ai acuzat un militar de ceva, ori dovedești că așa este, ori el merge până la capăt și își cere dreptatea. Militarul nu poate să rămână, ca civilul, într-o stare de confuzie, pe un militar nu pot rămâne pete. Ei ori sunt vinovați, ori nu sunt, e ca la război: dacă te-ai luat de un militar, ori l-ai omorât, ori te omoară. Deci, dacă Florian Coldea e vinovat, va plăti, dacă nu, va plăti cel care a lansat acuzațiile“, a declarat Cezar Preda.

În context, întrebat dacă este de părere că generalul Coldea mai poate rămâne în funcția de prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații după ce Direcția Națională Anticorupție a început cercetările ca urmare a denunțului făcut de Elena Udrea, Cezar Preda a fost foarte categoric: „E posibil că o declarație politică să frângă cariera unui om? Are cineva dreptul în țara asta să îi afecteze cariera militară unui om la 40 de ani, general cu patru stele? Dacă nu e vinovat, atunci va plăti cine l-a acuzat. Dacă e vinovat, atunci va plăti el“, a subliniat liderul liberal buzoian.

Europarlamentarul PNL Eduard Hellvig a fost propus, joi, de președintele Klaus Iohannis, pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații, urmând ca luni să fie audiat în comisia parlamentară de control și apoi supus votului în plenul celor două camere. 

Eduard Hellvig s-a judecat cu Agenția Națională de Integritate din cauza unei decizii a acesteia prin care era declarat incompatibil, întrucât ar fi deținut concomitent funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și cea de director la o companie, SC Sintezis Birotica. Din cauza scandalului, Hellvig a trebuit să demisioneze în decembrie 2012 de la conducerea ministerului, dar a dat în judecată ANI, cerând anularea raportului de incompatibilitate. În aprilie 2013, a pierdut procesul la Curtea de Apel, însă Hellvig a avut câștig de cauză la Înalta Curte de Casație și Justiție în decembrie 2014.

Formațiunea politică fondată de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, în prezent președinte al Senatului,  a  în­ce­put, la Buzău, campania de promovare a principiilor pro­movate de Partidul Liberal Reformator și a obiectivelor sale politice, prin organizarea unei întâlniri între reprezentanții autorităților locale, organizațiilor neguverna­men­ta­le care reprezintă interesele etnicilor romi și consilierul de stat pe probleme legate de minorități în cadrul Cancelariei Primului Ministru, Dana Var­ga, membru PLR.

Subiectul principal al între­vederii, organizate la Sala „D. Filipescu“ a Consiliului Jude­țean, l-a reprezentat incluziunea în societate a romilor, precum și piedicile pe care aceștia le întâmpină în județul nostru. Dezbaterea a avut ca scop prezentarea noii strategii de stat dedicate minorităților, și îndeosebi persoanelor de etnie romă, incluziunea socială a acestora, precum și principalele piedici de care aceștia se lovesc în Buzău.

Reprezentanții romilor buzoieni au spus că statul și, implicit, autoritățile locale ar trebui să fie principalul sprijin în rezolvarea problemelor stringente pe care le întâmpină cetățenii de etnie romă. Totuși, concluzia consilierului de stat Dana Varga a fost că lucrurile decurg bine în Buzău și că majoritatea romilor beneficiază deja de implementarea mai multor proiecte, dezvoltate a­tât cu ajutor european, cât și lo­cal. Reprezentanții ONG-urilor au considerat util timpul petrecut în compania consilierului de stat pe probleme de minorități și au apreciat faptul că au avut posibilitatea de a spune lucrurilor pe nume în fața unui demnitar „de la centru“.

Președintele organizației județene a Partidului Liberal Reformator, consilierul jude­țean Gheorghe Vlase, a spus că, în perioada imediat următoare, PLR Buzău va mai organiza evenimente la care vor participa invitați de la București, cu funcții importante în Guvern. Astfel, în această săptămână, este așteptat la Buzău un secretar de stat din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.   

Deputatul PNL de Buzău Cezar Preda, membru în comisia de control a Serviciului Român de Informații, consideră că Eduard Hellvig îndeplinește condițiile pentru a fi un bun director al serviciului și spune că, dacă acuzațiile aduse generalului Florian Coldea nu se adeveresc, cel care le-a făcut trebuie să plătească. 

Așa cum era de așteptat, anunțul privind intenția primarului Constantin Boșcodea­lă de a demisiona din fruntea organizației județene a Partidului Social Democrat – anunț făcut de acesta în ziua în care Judecătoria Brașov l-a condamnat, în primă instanță, la cinci ani executare pentru fapte de corupție – a aprins rapid spiritele printre social-democrații buzoieni. Lupta pentru preluarea funcției care ar fi fost eliberată de Boșcodeală, dusă, până acum, cu mijloace subterane, a dat pe dinafară miercuri, înaintea ședinței Biroului Permanent Național, când urma să se ia în discuție numirea unui preșe­din­te interimar la Buzău, iar acesta se profila a fi deputatul Marcel Ciolacu.

Numai că, miercuri la prânz, înaintea ședinței Biroului Permanent Național al PSD, trei parlamentari social-democrați buzoieni au amenințat conducerea centrală că vor demisiona din partid, dacă președintele Victor Ponta îl va numi pe Ciolacu în fruntea organizației. Senatorul PSD Victor Mocanu, fost președinte al Consiliului Ju­de­țean, fiul său, deputatul Adri­an Mocanu, precum și de­pu­tatul Marian Ghiveciu, președinte executiv al organizației, au amenințat cu demisiile din partid dacă la șefia organizației va fi pus „omul lui Liviu Dragnea“, depu­tatul Marcel Ciolacu. Cei trei parlamentari susțin că deputatul Marcel Ciolacu l-ar denigra pe colegul său Marian Ghiveciu în baza dosarului de corupție pe care cel din urmă îl are la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Soluția aleasă de Victor Ponta a fost una cât se poate de simplă, dar discutabilă din punct de vedere al eficienței și al imaginii: primarul Constantin Boșcodeală a revenit asupra intenției de a demisiona din fruntea organizației județene a Partidului Social Democrat, după o discuție lă­muritoare pe care a purtat-o, miercuri, cu președintele PSD Victor Ponta. Astfel că numirea unui interimar la șefia organizației buzoiene nici măcar nu a mai intrat pe ordinea de zi a Biroului Permanent Național, care a avut loc miercuri după-amiază.

Boșcodeală: „Mocanu și Ghiveciu recurg la șantaj“

Numai că intenția lui Victor Ponta de a pune batista peste țambalul scandalului de la Buzău a transformat situa­ția tensionată într-un ade­vărat război pe față. Aceasta și pentru că, întors de la București, Constantin Boșcodea­lă a lansat un atac fără pre­­ce­­dent împotriva celor care s-au opus numirii în funcția de președinte interimar al PSD Buzău a protejatului său și al lui Liviu Drag­nea. Astfel, președintele PSD Buzău i-a acuzat pe sena­torul Victor Mocanu și pe de­pu­tații Marian Ghiveciu și Adrian Mocanu de „șantaj“, într-o intervenție la Focus FM Regional: „Având în ve­de­re că demisia mea nu a fost acceptată de către preșe­din­tele Ponta și având în vedere că în PSD vor avea loc alegeri în toate organizațiile, de jos până sus, începând cu luna aprilie, este foarte clar că am rămas președinte și, ca urma­re, lucrurile vor decurge normal. Din cunoștințele me­le, am auzit că există trei parlamentari buzoieni pe care eu nici nu i-am văzut în ultimul timp prin Buzău, respectiv un deputat Ghiveciu, un senator Mocanu și un deputat, tot Mocanu, care amenințau cu de­misia din partid dacă va fi pus deputatul Marcel Ciolacu în locul meu. Cred că ăsta este un șantaj și, după părerea mea, nici nu ar mai sta nimeni cu ei la discuții. Probleme în organizație oricum sunt, organizația PSD Buzău numără 78 de primari din 87, are majoritate în CJ, în Consiliul Munici­pal, deci oriunde sunt pro­bleme. Aceste trei persoane care au probleme și, de altfel, nici  nu prea i-am văzut prin Buzău cred că de un an de zile“, a declarat Boșcodeală.

Victor Mocanu: „Boșcodeală are niște probleme, trebuie înțeles“

Senatorul Victor Mocanu îi dă replica primarului Constantin Boșcodeală făcând a­pel la Statutul PSD: „Domnul Boșcodeală nu cunoaște statutul PSD. Conform statutului, care este lege pentru noi, în cazul unor situații deosebite care duc la demisia sau demi­terea președintelui, conduce­rea organizației este preluată de către deținătorul funcției următoare, respectiv preșe­din­tele executiv. Ca Marcel Ciolacu mai sunt încă 11 vice­președinți. Mai există și varianta statutară a numirii  unui vicepreședinte național pentru a se ocupa de organizație până la organizarea de alegeri. Nici aici nu se în­ca­drează Marcel Ciolacu”, a declarat pentru OPINIA se­natorul Victor Mocanu.

El mai spune că, precum orice parlamentar, își des­fă­șoa­ră activitatea din teritoriu și la cabinetul senatorial de la Râmnicu Sărat, însă a declarat că cel care nu prea este văzut la sediul PSD este în­suși președintele Boșco­deală: „În ceea ce privește acuzația că nu m-a văzut pe la partid nu pot decât să spun că eu îmi desfășor activitatea la cabinetul senatorial de la Râmnicu Sărat. În schimb, ori de câte ori trec spre Râmnic, văd mașinile celor doi (deputații Marian Ghieciu și Adrian Moca­nu, n.r.) în fața sediului PSD. În schimb domnul Boș­co­deală nu a mai fost văzut la sediu de foarte mult timp; este de înțeles, domnia-sa are niște probleme și trebuie să-l înțelegem”, a mai spus senatorul Victor Mocanu.

Marian Ghiveciu: „Boșcodeală trebuie să înțeleagă că partidul nu este o afacere de familie, un SRL“

La rândul său, deputatul Ma­rian Ghiveciu, președinte executiv al organizației jude­țene a Partidului Social Demo­crat, face apel la Statut și sus­ține că acela care nu prea vi­ne la sediul PSD Buzău este însuși Boșcodeală: „Dacă res­pectăm Statutul PSD, preșe­din­tele executiv al organizației devine președinte interimar da­că președintele își dă de­misia. Personal, nu am făcut nicio presiune la adresa conducerii centrale pentru a fi numit ci­neva sau să nu fie numit alt­cineva, eu am cerut să se respecte Statutul. Nu știu de ce spune domnul Boșcodeală că nu trec pe la partid, pentru că nu are de unde să știe, pentru că eu nu știu pe unde circulă domnia-sa, căci pe la partid nu trece. Domnul Boșcodeală trebuie să înțeleagă că partidul nu este o afacere de familie, un SRL, să lase pe cine vrea dânsul la conducere. Dacă, la Primărie, pleacă primarul, rămâne viceprimarul, dacă pleacă   minis­t­rul, rămâne secretarul de stat, dacă pleacă directorul gene­ral, ramâne adjunctul“, a declarat, pentru OPINIA, deputatul Marian Ghiveciu.

Marcel Cioacu: „Chestiunea  cu Statutul este o aiureală“

 De cealaltă parte, deputatul Marcel Ciolacu susține că invocarea statutului este „o aiureală“, dând exemplu precedentului de miercuri, de la PSD Ialomița: „În cadrul Biroului Permanent Național de ieri a fost numit interimar la Ialomița domul Marian Neac­șu, care nu este preșe­din­te executiv. Chestiunea cu Statutul este o aiureală. Bi­roul Permanent Național pro­pune și votează,  dar văd că ei sunt disperați (senatorul Victor Mocanu, deputații Adrian Mocanu și Marian Ghiveciu n.r.). Eu fac acum echipă cu senatorul de Buzău, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, și vom merge în echipă și în alegerile din partid. Refuzul președintelui Victor Ponta de a accepta demisia domnului Boșcodeală e un lucru normal, ținând cont că sub conducerea sa, PSD Buzău a fost cel mai puternic din toate timpurile“.

În loc de concluzie

Dincolo de declarațiile părților implicate în scandal, se impun câteva precizări. Astăzi, în organizația județeană a Parti­dului Social Democrat se duce o luptă pentru postul care, mai devre­me sau mai târziu, va fi lăsat vacant de primarul Boșcodeală, foarte posibil înainte de alegerile pentru structurile județene ale partidului. Bătălia se duce, deci, pe postul de președinte interimar, care va fi la butoane în momentul organi­zării conferinței județene, deci care îi va putea selecta pe dele­gații din teritoriu și jongla cu norma de reprezentare a organizațiilor din județ. Problema mare este că doi dintre cei trei care vor cu tot dinadinsul să preia postul lui Boșcodeală după condamnarea lui pentru fapte de corupție, respectiv sena­torul Victor Mocanu și deputatul Marian  Ghiveciu, au, la rându-le, probleme asemănătoare, o sentință în procesele lor putând veni oricând. Iar al treilea, deputatul Adrian Mocanu, nu a fost niciodată o opțiune serioasă pentru cei din conducerea centrală. Până în acest moment, dintre numele vehiculate drept candidați serioși pentru funcția de președinte interimar al PSD Buzău rămâne în picioare cel al deputatului Marcel Ciolacu. Până la apariția în spațiul judiciar a dosarului URBIS.

Președintele PSD Buzău, primarul Constantin Boșcodeală, a ieșit, în această dimineață, la atac frontal împotriva celor trei parlamentari PSD buzoieni care au amenințat cu demisiile din partid dacă în fruntea organizației social-democrate va fi numit ca interimar deputatul Marcel Ciolacu. 

Primarul Constantin Boșcodeală a revenit asupra intenției de a demisiona din fruntea organizației județene a Partidului Social Democrat, după o discuție lămuritoare pe care a purtat-o, ieri, cu președintele PSD Victor Ponta. Astfel că numirea unui interimar la șefia organizației buzoiene nici măcar nu a mai intrat pe ordinea de zi a Biroului Permanent Național, care a avut loc ieri după-amiază.

Președintele interimar al Consiliului Județean, vicepreședintele social-democrat Petre Emanoil Neagu, se poate considera un om norocos. Cel puțin la capitoul mătuși care îi lasă moșteniri pe bandă rulantă. Astfel, conform declarațiilor sale de avere, Neagu a moș­te­nit nu mai puțin de trei terenuri: unul în intravilanul muncipiului Buzău, în su­prafață de 5.000 metri pă­trați, căruia i s-au adăugat, prin cumpărare, încă 5.000 m.p., situați în imediata ve­cinătate a primului (valoa­rea de impo­zitare a întregii suprafețe fiind de 16.400 lei), un al doi­lea în intravilanul ora­șului Pătârlagele, în suprafață de 3 hectare, dar și o suprafață de  11 hectare pădure, la Cislău. Toate cele, declarate ca intrate în po­se­sia sa în decursul anului 2007 (vezi pe www.opiniabuzau.ro decla­rația de avere).

Mai departe, norocul es­te cum și-l face omul. Te­renul de un hectar din in­tra­vilanul municipiului Buzău, moștenit, conform propriilor sale declarații, de la o mătușă, s-a brodit să fie situat chiar în zona vizată de samsarul imobiliar Adrian Mladin, fost primar al comunei Jilava, în prezent închis pentru diverse astfel de inginerii, și chiar în continuarea terenului pentru care acesta l-a mituit pe fostul ministru de Interne Cristian David cu 500.000 euro. Și pentru care fostul prefect Cristinel Bîgiu i-ar fi cerut un milion de euro pentru a „unge“ diverse persoane care să urgenteze punerea în posesie a „moștenitorului“ care urma să-i vândă lui Mladin. Se poate spune că Emanoil Neagu a făcut, atunci, o afacere bună, vânzându-i lui Adrian Mla­din hectarul moștenit cu 2.805.000 lei, adică peste 630.000 euro, respectiv cu o sumă de 171 de ori mai mare decât valoarea de impozi­tare a acestuia, consemnată pe declarația de avere. 

„Domnia-sa (Adrian Mla­din, n.r.) m-a contactat.  Ca să eliminăm perdeaua de fum, nu a fost nimic făcut pe sub masă, nu există niciun fel de problemă. Tranzacția a fost legală, a fost făcută prin bancă. Este un teren aflat în apropiere de hipermarketuri, care e moștenire, nu e al meu, este al unei mătuși“, a explicat, recent, tranzacția în cauză preșe­din­tele interimar al Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu.

Adrian Mladin, fost primar al comunei Jilava, a fost arestat în luna martie 2014, pentru luare de mită în va­loa­re de milioane de euro pentru parcelarea unor terenuri. Din arest, acesta „i-a dat în primire“ atât pe ministrul de Interne din anul 2007, Cristian David, pe care l-ar fi mituit cu o jumătate de milion de euro pentru a-i „deschide ușile“ la Prefectura Buzău, pentru a aranja retrocedarea a 15 hectare de teren în zona hipermarketurilor, dar și pe prefectul de atunci, Cristinel Bîgiu, care i-ar fi cerut un mi­li­on de euro în același scop.

Vezi aici declaratia de avere

Administrația Prezinden­țială a început consul­tările cu instituțiile respon­sabile pentru elaborare a Stra­tegiei Naționale de Apă­rare, iar prima întâl­nirea avut loc marți, cu membrii Comisiei de apărare din Ca­mera  De­putaților. Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, responsabil cu redactarea documentului este consilierul George Scutaru, fost deputat PNL de Buzău și fost președinte al organizației județene a Partidului Na­țional Liberal.  Următoarea rundă de discuții va fi cu Comisia de Apărare a Senatului.

Între timp, Administra­ția Prezidențială primeș­te de la instituții ale statului „evaluări privind riscurile, amenințările și vulnerabi­litățile la adresa securității naționale“, iar în procesul de definire a Strategiei, Cotro­ceniul va purta discuții și cu ONG-uri din domeniul securității naționale.

George Scutaru, desemnat responsabil cu redac­tarea Strategiei Naționale de Apărare, a fost vice­președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților. El a fost ales deputat al Colegiului uninominal 1 Buzău în Parlamentul României, din partea Partidului Național Liberal, două mandate și jumătate, în legislaturile 2004-2008, 2008-2012 și 2012-2014. A fost vice­președinte și apoi preșe­dinte al organizației județene a Partidului Național Liberal. Între anii 1993 și 1995 a fost redactor al secției „Politică Internă“ la Agenția „Mediafax“, iar apoi, corespondent ProTV și „Mediafax“ la Moscova (1995-1998). În perioada 1998-2001, a făcut consultanță politică și de    ima­gine, în calitate de consilier de imagine al preșe­dintelui Alianței pentru Ro­mânia, Teodor Meleșcanu.