Programul Consiliului Județean de reconversie a șomerilor, parteneriat cu firma unui condamnat pentru inginerii financiare cu AJOFM Galați

Proiectul „Program de intervenții integrate pentru șomeri – certitudinea unui viitor durabil”, derulat de Consiliul Județean – și care are toate șansele să intre in atenția procurorilor anticorupție după ce reclamația trimisă de un cursant buzoian pe adresa Inspectoratului de Poliție al Județului Buzău a fost redirecționat de această din urmă instituție către DNA – Biroul Teritorial Ploiești -, a provocat scandal incă de la votarea, in plenul deliberativului județului, pe 13 iunie 2013, a proiectului de hotărâre legat de acesta. (vezi aici proiectul de hotărâre adoptat)

Cu acea ocazie, consilierul local Eduard Dumitrașcu – pe atunci lider al organizației județene a Partidului Poporului-Dan Diaconescu, in prezent secretar de stat in Ministerul Fondurilor Europene – atrăgea atenția asupra unuia dintre partenerii in proiect, SC Centrul de Consultanță și Studii Europene SRL, al cărui admi­nistrator, spunea reprezentantul PP-DD, gălățeanul Mihăiță Oțelea, fusese condamnat, in baza rechizitoriului Direcției Naționale Anticorupție, la o pedeapsă de patru ani și jumătate de inchisoare cu executare pentru inșelăciune cu consecințe deosebit de grave, pentru inginerii financiare, ­res­pectiv o pagubă de 10 ­mi­liarde lei vechi, din cadrul unui proiect similar derulat acum 12 ani, in parteneriat cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați.

În replică, președintele Consiliului Județean, Cristinel Bigiu, in prezent trimis in judecată in stare de arest preventiv pentru fapte de corupție, după ce l-a acuzat pe liderul consilierilor PP-DD de politicianism, proaste maniere și dezinteres față de ­pro­blemele buzoienilor, dat fiind că acesta din urmă este bucureștean, a declarat, la finalul ședinței: „A fost un mod greșit de a pune problema. Totul a fost transparent. Într-adevăr, termenul redus la depunerea unui proiect pe fonduri europene a dus și la organizarea acestei ședințe extraordinare. Toate intrebările au fost puse, lămurite, au fost luate și in discuțiile pe care ieri le-am avut. Aceste declarații au fost doar mediatice. La primul punct este vorba despre crearea de locuri de muncă pentru 1.000 de buzoieni. De ce nu vrem să ințelegem că este o prioritate a buzoienilor crearea de locuri de muncă? Modul in care sunt gestionați banii este verificat in orice proiect european. Nu ințeleg de ce au fost aceste discuții”. (vezi aici stenograma ședinței din 13 iunie 2013)

Reamintim că, ieri, OPINIA a scris că sesizarea unui cursant, ajunsă in atenția Direcției Naționale Anticorupție, acuză ilegalități in derularea proiectului respectiv. Potrivit prevederilor contractuale, Consiliul Județean Buzău trebuia să organizeze licitație de contractare a unei firme de catering pentru acordarea unei mese zilnice șomerilor participanți la cursuri. Licitația ar fi avut loc abia de curând și nu de la inceputul proiectului. Neregulile ar fi putut trece neobservate dacă luni responsabilii cu derularea proiectului cu pricina nu i-ar fi pus pe cursanți să semneze intr-un tabel cum că ar fi beneficiat de masă. Mai mult, buzoianul Cristian Nedelecu susține că s-ar face și discriminare intre cursanți, unii dintre aceștia parcurgând, simultan, două cursuri din cadrul acestui proiect
Condamnat definitiv cu suspendare și bun de plată 10 miliarde lei vechi
Mihăiță Oțelea, singurul inculpat pentru o țeapă de un milion de lei, dată Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați, in urmă cu 12 ani, s-a ales cu o condamnare cu suspendare. Decizia Înaltei Curți este definitivă și pune capăt unei povești peste care s-a așternut deja mai bine de un deceniu. Dosarul acestei inșelăciuni a trecut prin trei instanțe: Tribunalul, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. În plus, in faza de urmărire penală, cazul a trecut pe la toate unitățile de parchet, inclusiv fostul Parchet Național Anticorupție, devenit intre timp Direcția Națională Anticorupție, și DIICOT.

Judecătorii gălățeni ai primelor două instanțe l-au condamnat pe Oțelea la patru ani și jumătate de inchisoare cu executare și l-au obligat să achite AJOFM Galați suma de 1.065.698,46 de lei.

Înalta Curte a fost mai puțin dură în ceea ce privește modalitatea de executare a condamnării, dându-i patru ani cu suspendare. Termenul de încercare este de opt ani, ceea ce înseamnă că, în această perioadă, comiterea oricărei alte fapte penale îl poate duce automat după gratii. Dacă în privința închisorii, instanța supremă a fost blândă, nu la fel s-a dovedit și vizavi de prejudiciu, care trebuie achitat de cel găsit vinovat, în solidar cu firma prin care a derulat proiectele prin care a fost țepuită AJOFM.

Înșelăciunea de un million de lei a apărut printre dosarele penale în anul 2002, dar a fost inițiată în 2001, pe fondul disponibilizărilor care se făceau în oraș. Oțelea a fost acuzat că a inițiat, împreună cu AJOFM Galați, proiecte menite să-i consilieze pe cei din mediul rural care căutau un loc de muncă, dar că banii nu i-ar fi folosit în acest scop și că astfel ar fi reușit să cauzeze instituției publice o gaură de un million de lei. Dosarul nu a avut un parcurs lin și, din cauza acuzațiilor aduse unor persoane din conducerea AJOFM, a ajuns pe masa unor structuri abilitate să le cerceteze, respectiv, fostul Parchet Național Anticorupție, în prezent DNA. Oțelea a făcut o declarație, rămasă la dosar, prin care le-a explicat polițiștilor că nu ar fi fost singur în această „combinație” cu iz penal. Varianta sa a fost că în aceste proiecte ar fi fost implicată întreaga conducere a AJOFM. De altfel, directorii de atunci – Manon Cristoloveanu, Carmen Tofan și Elena Pălimaru – au ajuns în fața anchetatorilor, și, ulterior, a magistraților, pentru a da declarații prin care au dezmințit acuzațiile lui Oțelea.

Proiecte câștigate cu ajutor

Mihăiță Oțelea a spus că proiectele le-a câștigat cu ajutorul directoarelor, cărora le-ar fi dat în schimb bijuterii din aur și argint, dar și bani, circa 70.000 de euro. El a susținut că, în iulie 2002, a fost contactat de angajații AJOFM din cadrul Biroului de Măsuri Active, care i-au spus de existența fondurilor ce trebuiau cheltuite până la finele anului, propunându-i să facă proiectele și ajutându-l în acest sens. Timp de șase ani, cercetarea penală din acest dosar a ocupat timpul celor din parchetele simple, din PNA și din  DIICOT, până în 2008, când cazul a ajuns la Tribunal, cu un singur inculpat, dar cu circa 200 de martori de audiat, printre care s-au numărat atât fostele directoare din AJOFM, cât și foștii primari ai localităților de unde s-ar fi recrutat personalul ce urma să fie consiliat pentru găsirea unui loc de muncă.

Ce spune Consiliul Județean

La semnarea contractului de finanțare, in luna aprilie a anului trecut, bugetul aferent proiectului prevedea, pentru grupul-țintă participant la programul de pregătire profesională, următoarele: plata unei subvenții in valoare de 600 de lei, net; oferirea unui serviciu de catering și transport, in ­va­loare de 448.500 lei, cu TVA.

În data de 10.06.2014, Consiliul Județean Buzău a inițiat achiziția publică a acestui serviciu, insă la licitație nu s-a prezentat niciun ofertant. Procedura a fost repetată și in iulie 2014, insă cu același rezultat – niciun ofertant nu s-a inscris. În acest condiții, Consiliul Județean Buzău, in calitate de aplicant al proiectului, a inaintat, in 28.07.2014, către OIR POSDRU Nord Est, solicitarea de perfectare a unui act adițional la contractul de finanțare. Prin acest act adițional, s-a propus transfe­rarea intregii sume prevăzute pentru achiziția serviciului de transport și catering pentru cursanți la capitolul subvenții pentru cursanți. OIR POSDRU Nord Est a fost de acord doar cu transferul sumei alocate transportului către linia bugetară subvenții. În acest sens, actul adițional a fost actualizat și inaintat la OIR in baza acestei recomandări. În data de 16.10.2014 s-a aprobat actul adițional, iar ulterior a fost realizată procedura de achiziție publică a serviciului de catering. Procedura a fost reluată in datele de 29.10.2014, 14.11.2014 și 03.12.2014, insă in continuare nu s-a inscris niciun ofertant. Ulterior, la reluarea procedurii in anul 2015, s-a inscris un ofertant care a intrunit condițiile menționate in documentația de atribuire.

În urma finalizării procedurii de achiziție publică, incepând cu data de 23.02.2015 poate fi oferit serviciul de catering pentru participanții la programul de formare profesională din cadrul proiectului. Acesta constă intr-un fel principal (supă sau ciorbă) și un fel secundar (mâncare gătită și garnitură), apă minerală și plată, cafea și prăjituri. Acordarea acestei mese se rea­lizează pentru toți participanții la programul de formare profesională care participă la toate etapele programului. De asemenea, in urma finalizării acestor etape, persoanele participante le revine dreptul de a primi o subvenție de 1.016 lei net (subvenție primită in baza unui contract incheiat cu Consiliul Județean Buzău , in urma suplimentării prin actul adițional  nr. 1 la contractul de finanțare de la suma inițială de 600 de lei). Până la acest moment Consiliul Județean Buzău a plătit, incepând cu data de 30 ocotmbrie 2014, suma de 269.240 lei (aferentă unui numor de 265 de persoane). Această sumă a fost ulterior solicitată, cu respectarea principiului rambursării cheltuielilor, de la OIR POSDRU Nord Est. Toate proiectele implementate de consiliul Județean Buzău și finanțate din Fonduri Structurale au respectat acest principiu. Menționăm faptul că sumele alocate pentru masa cursanților nu  sunt utilizate in alte scopuri.  Din suma totală aprobată de OIRPOSDRU Nord Est incepând cu data contractării serviciului de catering și pină la dat inchiderii Programului de Intervenții Integrate respectiv, 15.09.2015 vor fi achitate numărul de porții insușite de cursanți conform tabelului semnat de aceștia.  Aceste porții sunt calculate in baza unei note de comandă, emise de Consiliul Județean Buzău conform listei de prezență zilnică.

În ceea ce privește afirmațiile domnului Nedelcu Cristian Manuel legate de „discriminarea intre cursanți” facem următoarele precizări: participarea la grupele de cursuri din cadrul programului de intervenții integrate se realizează in funcție de data la care s-a operat recrutarea persoanei in categoria grupului țintă al proiectului. După etapa de recrutare, persoanele participă la un workshop inițial individual și de grup (pentru creșterea stimei de sine, optimizarea comportamentului și acțiunilor individului in scopul reintegrării socio-profesionale). Abia după această etapă, persoana este inclusa in categoria cursanților, absolvind simultan sau decalat, după caz, cele două cursuri: de competențe informatice și, respectiv, cursul către care a optat sau a fost orientat. La nivelul proiectului există un grafic de derulare a acestor etape, numai că respectarea acestora este strâns condiționată de gradul de absenteism sau abandon al grupului țintă.

În situația domnului Nedelcu, lucrurile s-au derulat după cum urmează: a completat in data de 15.12.2014 Formularul de inscriere in baza de date a proiectului, Formularul de inregistrare a grupului țintă (formularul individual), Declarația pe propria răspundere privind apartenența la grupul țintă; opțiunile dumnealui in ceea ce privește modulele de curs au fost respectate, acesta optând in primul rând pentru cursul de Inspector resurse umane; work-shop inițial individual și de grup la care a participat s-a derulat in perioada 15-16 noiembrie 2014.

Includerea in grupele de curs s-a făcut după cum urmează: 05.01.2014 a depus cererea de inscriere la cursul de Competente informatice, in perioada 08.01.2015 – 26.01.2015 participă la cursul de Competențe Informatice grupa 22 și in data de 02.02.2015 a depus cererea de inscriere la cursul de Inspector resurse umane, iar in perioada 02.02.2015 – 07.03.2015 participă la cursul de Inspector Resurse Umane, grupa 6. Se poate observa ca includerea sa in grupele de curs nu s-a tergiversat.

    Aspecte care trebuie avute in vedere: grupele se completează (in ordinea inscrierii in program) până la numărul maxim admis, după care persoanele sunt direcționate la grupa următoare până la completarea acesteia. Domnul Nedelcu a fost unul dintre aceste numeroase cazuri, motiv pentru care a fost nevoie să aștepte completarea grupei.

Situațiile menționate de dumnealui, de suprapunere a celor două cursuri sunt destul de rare, având in vedere că nici durata cursurilor nu este aceeași: Comunicare și relații publice (100 ore), Bazele contabilității (120 ore), Limba engleză (100 ore), Inspector resurse umane (100 ore), Agent comercial (100 ore), Operator prelucrare și validare date (100 ore), Competențe antreprenoriale (160 ore), Competențe informatice (50 ore).

Manager de proiect,

Liliana Nicolae

Secretarul Județului Buzău,

Laurențiu Gavrilă