Tabăra Francofoniei de la Monteoru, temă de cercetare în cinci ţări europene

Tabăra Francofoniei de la Buzău, proiect unic la nivelul Europei Centrale şi Orientale, va deveni  tema unei cercetări ştiinţifice pentru profesorii din cinci ţări. Erte vorba despre Bulgaria, Armenia, Albania, Macedonia şi Republica Moldova. Reuşita vine în urma participării coordonatorului proiectului, prof. Maria Monalisa Pleşea, la seminarul de formare de la Sofia, desfăşurat în perioada 23-26 octombrie.

Vlad Zamfirescu, Gheorghe Ifrim şi Şerban Pavlu, duminică, pe scena de la Buzău

                Un dramaturg ce face valuri în toată lumea, trei tineri actori deosebit de talentaţi şi un regizor apreciat. Pare să fie reţeta ideală pentru un spectacol de succes aşa cum este recomandată producţia „Artă” de Yasmina Reza, cu Florin Zamfirescu, Gheorghe Ifrim, Şerban Pavlu, în regia lui Cristi Juncu.

Scump, dar face: „Cafeneaua” lui Horaţiu Mălăele şi-a găsit muşterii în Buzău

Un simplu trecător prin Buzău ar fi crezut luni că a nimerit într-un oraş capitală  culturală. În aceeaşi zi, la aceeaşi oră, pe două scene despărţite de doar câteva sute de metri erau jucate două spectacole în distribuţia căro­ra se regăseau mari actori. Este vorba despre „Act vene­ţian”, cu George Motoi (sala Consiliului Judeţean) şi despre „Cafeneaua”, cu Horaţiu Mălăele, Dana Dogaru şi Emilia Popescu (sala Casei de Cultură a Sindicatelor). Surprinzător sau nu, Mălăele a reuşit să umple mai bine de jumătate de sală (peste 250 de spectatori), asta deşi preţul unui bilet nu a fost deloc unul de neglijat: 70 de lei, faţă de aproape 20 de lei preţul unui bilet (pentru grup organizat) la spectacolul cu George Motoi, unde capacitatea sălii este de puţin peste 300 de locuri.

În vechea sală a Sindicatelor, la ora 19.00, se ridică cortina şi, în faţa decorului care imită interiorul unei cafenele rustice, apare Hora­ţiu Mălăele. Nu intră încă în pielea personajului, dar simte nevoia să dea dovada talentului său, jucând publicul pe degete cu panseurile sale. „Am o veste proastă pentru cei care suferă de prostată: urmează un spectacol de o oră şi 45 de minute, fără pauză. Veţi asista la o bucată sângerândă de viaţă. Viaţa fiind acea boală grea, mortală, cu transmitere sexuală. Dar uite că intră soţia mea. Seamănă cu Dana Dogaru, dar nu e ea”, a spus marele actor, iar intrarea în scenă a Danei Dogaru a declanşat începerea spectacolului.

Ceea ce a urmat repre­zintă probabil unul dintre cele mai bune spectacole care se joacă astăzi în ţară, de zece ani cu sălile pline. Dincolo de aparenta comedie, spectacolul „Cafeneaua” este  o metaforă  a vieţii, pe care cei trei actori (Horaţiu Mălăele, Dana ­Dogaru şi Emilia Popescu) au construit-o cu mult umor şi cu mare delicateţe. Ei spun povestea a doi soţi, Louise şi Wally, vazuţi la 30, 50 şi 80 de ani, o poveste despre iubire, trădare, destin, dar mai ales despre (ne)şanse şi despre alegeri.

Wally îi face cadou soţiei sale, Louise, la implinirea a cinci ani de căsătorie, un nou început. Cu economiile strânse cumpără o cafenea în Deşertul Nevada, în speranţa că o vor transforma într-o afacere înfloritoare. În această aventură li se alătură o mai tânără fată, cu visul ei de a deveni vedetă la Hollywood. Peste 40 de ani sunt tot acolo, aşteptând o ofertă salvatoare, o autostradă care nu vine însă.

De-a dreptul fermecător în rolul lui Wally la tinereţe, Mălăele este absolut fascinant în rolul aceluiaşi Wally ajuns la bătrâneţe. Cu boneţica pe cap, senil, cu vederea slabă, vorbeşte cu greu precum bătrâneii cu proteză, perso­najul său aducând aminte de Costache Giurgiuveanu din celebrul „Felix şi Otilia”.

„Piesa originală a suferit o adaptare. Am făcut o opera­ţiune violentă asupra textului, pentru că era un text bulevardier în sensul cel mai clar al cuvântului. Am găsit totuşi că are o structură dramatică demnă de luat în seamă şi am păstrat numai conflictul spectacolului, am păstrat finalul şi am gonflat cumva personajele. A devenit practic o altă piesă, care de 15 ani se joacă cu succes”, declara Horaţiu Mălăele, în urmă cu doi ani, după aceeaşi reprezentaţie avută la Buzău.

Grup IV: Patru artişti, patru stiluri şi generaţii diferite într-o singură expoziţie

 

 

 

 

 

 

Patru artişti plastici din generaţii diferite, toţi membri ai filialei buzoiene a Uniunii Artiştilor Plastici Buzău, şi-au reunit cele mai noi creaţii în cadrul unei expoziţii comune. Este vorba despre Florin Menzopol (pictură), Gabriel Mihalache (pictură), Ştefan Lăzărescu „Peşte” (obiecte ­figurative) şi Răzvan Mihalcea (pictură), evenimentul având loc sâmbătă, la Galeriile „Ion Andreescu”.

În încercarea de a realiza un vernisaj atipic, organizatorii au înlocuit obişnuitele discursuri ale artiştilor şi ale invitaţilor cu câteva filmuleţe în cadrul cărora fiecare artist a ales modul în care să îşi prezinte creaţiile. Aşa se face că, în prima parte a vernisajului, admirarea lucrărilor era aproape imposibilă şi asta din cauza întunericului din sală, necesar pentru a putea realiza proiecţia clipurilor video.          

Ani buni de la schiţă la tablou

„Eu aşa lucrez. Am nevoie de perioade mari de timp pentru a putea trece o schiţă pe pânză. Lucrarea făcută după o schiţă veche, un fel de notă a unei idei. Ea reprezintă practic o vrabie de lut. Dacă vă aduceţi aminte, erau demult astfel de păsări de lut, pe care le umpleai cu apă şi în care suflai şi fluierau. Găsind această schiţă, am realizat lucrarea foarte repede”, a declarat Florin Menzopol.

Căutarea Sf. Graal

„Prin lucrările din această expoziţie am încercat să declar întoarcerea la figurativ. Consider că arta trebuie să facă câţiva paşi înapoi, pentru că pictorul trebuie să se întoarcă la manierism, la căutările cromatice. Nu cred că pictura se face cu culori direct din tub. Căutarea rafinamentului cromatic este un fel de căutare a Sfântului Graal. Crea­ţia mea este dedicată lui Dumnezeu, prietenilor mei, duşmanilor mei, tuturor celor care ar putea învăţa ceva din lucrările mele”, a declarat Gabriel Mihalache.

Limbaj plastic dominat de umor

„Drumul meu în artă a plecat de la abstract, de la câteva pânze pictate gestualist cu un corespondent în volum. Apoi a urmat o nouă expoziţie, care a coincis cu întoarcerea în figurativ, către forme recognos­cibile, siluete umane. De fapt, nişte decupaje în scândură a unor siluete umane, care au avut corespondent în volum segmentul zoomorf. Partea de poveste a lucrărilor constă în prezenţa acestor elemente tulburătoare reprezentate de fragmentul zoomorf, care traversează siluetele: sufle­tele omeneşti. Acum limbajul meu plastic este marcat de umor, vorbind despre lucrări mai bogate plastic prin folosirea unor materiale diverse”, a declarat Ştefan Lăzărescu „Peşte”.

Partea invizibilă a lucrărilor

„Întotdeauna lucră­rile mele au o parte vizi­bilă care o ascunde pe cea invizibilă, necunoscută. Este la fel ca la o fiinţă umană, formată din văzut şi nevăzut. Lucrarea este rezultatul a numeroase evenimente formatoare şi deformatoare. Practic, umbra omului pe suprafaţa tablourilor este fie imaterială, fie culoare, fie relief”, a declarat Răzvan Mihalcea.

De la stilul epistolar şi poezie, la parodii, cu Marin Ifrim, Nicolae Pogonaru şi Tudor Cicu

Triplă lansare de carte vineri, la Biblioteca Judeţeană. Trei publicişti buzoieni, trei condeie conduse de trei firi diferite: unul vulcanic, altul ironic, iar celălalt calm şi-au reunit în cadrul aceluiaşi eveniment cele mai noi volume pentru a le prezenta publicului. Marin Ifrim, Nicolae Pogonaru şi Tudor Cicu au vorbit, într-o atmosferă relaxată, înconjuraţi de prieteni, despre propriile cărţi. Este vorba despre ­vo­lumele „Scrisori din Anglia” (Marin Ifrim), „Oraşul din ­ca­mera web” (Nicolae Pogonaru) şi „Niciodată parodii” (Tudor Cicu).

Patru scriitori, o singură lansare de carte, astăzi, la Biblioteca Judeţeană

Zilele Bibliotecii Judeţene, eveniment ce marchează împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii publice la Buzău, continuă astăzi cu un nou eveniment găzduit în aula Basil Iorgulescu. Este vorba despre lansarea a patru ­vo­lume aparţinând scriitorilor buzoieni, manifestarea fiind programată astăzi, de la ora 11.00.

CENACLUL ALEXANDRU SIHLEANU CHIPUL TĂU PRIN RIMĂ-L MÂNGÂI

            Sâmbătă, 26 octombrie, într-o frumoasă zi de toamnă şi de sărbătoare, Sf. Dumitru, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu Matincă Costea, care a susţinut un scurt moment de divertisment, cu talentu-i caracteristic, pe un text de Sadi Rudeanu, „Reacţionarii”. Aplauzele au încheiat momentul.

120 de ani de bibliotecă buzoiană, sărbătoriţi cu poveşti şi amintiri(foto)

De obicei stau în spatele rafturilor cu cărţi fără să iasă prea mult în evidenţă, dar ieri s-au aflat în centrul atenţiei rememorând în public, emoţionaţi, anii puşi în slujba culturii. Bibliotecarii buzoieni, mulţi dintre ei cu tâmplele albite, au sărbătorit împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea bibliotecii publice la Buzău. Fără doar şi poate, cel mai impresionant moment a fost revenirea după o pauză de şapte ani a lui Alex Oproescu, în biblioteca pe care a condus-o exemplar timp de 33 de ani.

Premii lunare în bani de la Centrul de Cultură şi Artă pentru cele mai bune fotografii

Concurs inedit pentru toţi pasionaţii de fotografie, desfă­şurat sub forma unor excursii în judeţ. Fotografi amatori sau profesionişti au posibilitatea de a câştiga lunar timp de peste o jumătate de an premii în bani. În plus, la finalul celor opt luni de concurs, cei care au surprins cele mai interesante imagini vor primi alte premii substanţiale. Evenimentul este organizat de  Consiliul Judeţean, prin intermediul Centrului Judeţean de Cultură şi Artă.

Cinci documentare de excepţie, prezentate la Festivalul Filmului Documentar de la Buzău

Cinci filme de excepţie, premiate la nivel interna­ţional, vor rula luna viitoare la Buzău, în cadrul Festivalului de Film Documentar Dedicat Drepturilor Omului. Evenimentul organizat de către Fundaţia One World Romania, în parteneriat cu Centrul Cultural Francofon va fi găzduit în amfiteatrul Colegiului Pedagogic, în perioada 8-9 noiembrie, intrarea fiind liberă.

Cultura Câinelui

Când s-a pus problema euthanasierii câinilor, fulgerător, din instinct literar, de-o exista aşa ceva, m-am dus cu gândul la „Zdreanţă, cel cu ochii de faianţă” a lui Tudor Arghezi. Mă gândeam că nu vor muri nişte câini, ci se va distruge un simbol. Cel al celui mai bun prieten al omului, cel mai fidel, cel mai supus animal etc.

Prozo-poeme Dinu Petruţ

            Sâmbătă 19 octombrie, lectorul cenaclului Ante Portas a fost juniorul Dinu Petruţ. Criticat pentru două poezii scrise într-o perioadă când scrisul era un moft pentru fete, juniorul s-a revanşat prin ceea ce scrie acum, catalogat de Marin Ifrim prozo-poeme. Într-adevăr, Petruţ  la vârsta  sa, clasa VIII-a, are ceva de spus.

CENACLUL „ALEXANDRU SIHLEANU” CHIPUL TĂU PE ZIDUL VREMII

            Sâmbătă, 19 octombrie, printre capriciile toamnei, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”  au reuşit să fie prezenţi la ora 11.00, pentru şedinţa săptămânală de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat unde la cafeaua literară, Matincă Costea a deschis şedinţa cu un scurt moment umoristic, pentru destinderea atmosferei, cu un text propriu „Când ţii locuri ocupate” şi un text de Tudor Muşatescu, la care nu mai adaug şi aplauzele.

Preşedintele epigramiştilor din România, invitat la sărbătorirea a 90 de ani de existenţă a Casei de Cultură „Ion Caraion”

Sâmbătă, 19 octombrie 2013, ora 10.30, la sediul din strada Păcii nr. 4, Casa de cultură „Ion Caraion” a municipiului Buzău şi Cenaclul umoriştilor  „Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim” organizează lansarea volumului  „Umor pe toate feţele – Cenaclul Nigrim” de Mihai Sălcuţan.

CUM SE SCOATE SUFLETUL DIN RUGINĂ

Acum trei zile am fost invitat la Beceni, la casa şi mica „moşie” a comandorului Victor Rotaru, prieten drag şi om de o calitate morală indubitabilă. O invitaţie la care s-au adăugat scriitorii Stelian Grigore, Dumitru Dănăilă şi Cornel Diaconu, fost ofiţer militar, ca şi Victor Rotaru.