Silvia HERGHELEGIU 
Reprezentanții Asociației Centrul Cultural Francofon Buzău au luat parte săptămâna trecută, la evaluarea și jurizarea candidaturilor depuse de cinci comune din România pentru obținerea titlului de „Satul cultural al României 2014”. Evenimentul a avut loc la sediul Ambasadei Franței
Fostul concurent de la „Mărul discordiei” a împlinit 23 de ani și dorința lui cea mai mare rămâne legată de domeniul musical
„Se pare că a mai trecut un an din viața mea și a câtorva milioane de oameni! Aș vrea să vă mulțumesc tuturor celor care mă cunoașteți și nu mă cunoașteți pentru urări! Îmi doresc să ne iubim anul acesta mai mult, să ne îmbrățișăm
Trei concerte susținute în trei ani la rând, cu trei componențe diferite. Este vorba despre trupa Iris, care va concerta sâmbătă, 22 februarie, la Buzău.
Formația Iris a suferit câteva modificări de-alungul timpului. După plecarea lui Cristi Minculescu, în anul 2012, solistul trupei
Colegiul Economic Buzău a găzduit sâmbătă, 15 februarie 2014, a patra ediție a Concursul interjudețean de Economie și Economie aplicată „Anghel Rugină”.
Cei 50 de elevi participanți au concurat în cadrul celor patru secțiuni ale concursului: Teorie economică, Analiză economică, Rezolvare de probleme, Economie aplicată.
Poate că uneori îți dorești să fii extravagant sau poate îți dorești să militezi pentru o cauza nobilă. Sau intenționezi să transmit un mesaj haios… Indiferent de cazul în care te regăsești, poți folosi modă în favoarea ta. Imprima-ți ideile și poartă cu atitudine tricouri cu mesaje. Selecția noastră de shopping îți prezintă
Elevii buzoieni de la Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu” au derulat un program educațional în parteneriat cu Consiliul Județean al Persoanelor Vârstnice Buzău.
„În calitate de dascăl, respectiv vicepreședinte a Asociației pentru Dezvoltare Europeanăși Promovarea Tinerilor din Romănia, am încercat să demarăm un program
Reprezentanții Asociației Centrul Cultural Francofon Buzău au luat parte săptămâna trecută, la evaluarea și jurizarea candidaturilor depuse de cinci comune din România pentru obținerea titlului de „Satul cultural al României 2014”. Evenimentul a avut loc la sediul Ambasadei Franței
„Am participat la acest eveniment, în calitate de membru al juriului, dar și în calitate de președinte al Asociației Centrul Cultural Francofon Buzău, instituție care a organizat evenimente la nivel național și internațional pentru promovarea culturii tradiționale românești în context european. Ca urmare a parteneriatului
Constantin Covaliu, director timp de 12 ani la Stațiunea Experimentală Zootehnică Rușețu vorbește despre iarna devastatoare din 1954
Situația localităților și drumurilor înzăpezite a creat și va crea, cu siguranță, multe controverse. Dincolo de condițiile meteorologice ieșite din comun și de capacitatea firmelor de deszăpezire de a întâmpina situații de iarnă deosebită, se pune întrebarea dacă se poate face ceva ca ninsoarea să nu mai „surprindă” în fiecare an autoritățile.
Unul dintre oamenii care au fost nevoiți să se confrunte, din cauza profesiei, cu cele mai mari zăpezi, face o comparație între efectele ninsorilor devastatoare din anii 50 și cele din zilele noastre. Constantin Covaliu are 86 de ani și a lucrat, timp de 26 de ani, dintre care 12 ca director, la Stațiunea Experimentală Zootehnică Rușețu. Beneficiind în 1964 de o specializare în Anglia, a fost distins în anul 1954 cu Ordinul Muncii, iar în 2011 a primit din partea Academiei de științe Agricole și Silvice București diploma și medalia de merit. Astăzi, Constantin Covaliu crede că o propunere de-a sa ar putea ajuta foarte mult autoritățile buzoiene.
„Prin prisma meseriei mele, trebuia să dau mare importanță climei, stării vremii, pentru că totul era legat de producerea de furaje. Am acordat, deci, mare atenție vremii, pentru că viza producția”, declară Constantin Covaliu.
Bărbatul născut în Suceava își amintește că una dintre cele mai dure ierni a trăit-o încă în copilărie.„Aveam 6 ani, iar troienele ajunseseră la 4 metri.Casa părintească, care era una mare, a fost acoperită până peste streașină de zăpadă. Tata a ieșit pe o fereastră laterală, iar zăpada din curte a fost cărată cu sania”, povestește fostul director al Stațiunea Experimentală Zootehnică Rușețu.
Acces doar cu săniile în 1954
Comparând situația cu care s-a confruntat Buzăul în această iarnă, Constantin Covaliu își amintește de anul 1954, când era angajat la Rușețu.
„Primul viscol deosebit de puternic și cu troiene chiar și de 5 metri în localități a fost în zilele de 29, 30, 31 ianuarie 1954, urmat de un al doilea, pe 12 februarie. Acesta s-a manifestat în zonele din sudul Moldovei și estul Munteniei. Viteza vântului a fost de peste 100 km/oră, iar cantitatea mare de zăpadă a blocat localități, locuințe, adăposturi și căi de comunicații. Circulația pe drumurile județene nu s-a putut face decât cu săniile, și asta după deblocarea drumurilor cu ajutorul lopeților, abia după mai multe zile.Automobile erau foarte puține atunci, așa că circulația cu mașinile era oricum foarte redusă.Linia ferată Urziceni-Făurei, după stația Sătucani-Largu, a fost blocată, fiind între două maluri de circa 3 m de zăpadă. Deblocarea s-a făcut manual, peste 10 zile”, a declarat Constantin Covaliu, spunând că situația din 1954 poate fi comparată cu ninsorile din 2012 și 2014.
Perdelele forestiere tăiate din Bărăgan
Referindu-se la modalitățile de limitare a efectelor viscolelor, Constantin Covaliu vorbește despre aceleași măsuri care au fost adoptate după 1954: perdele forestiere de protecție și montarea unor panouri parazăpezi de dimensiuni mari. Fostul director de la Stațiunea Experimentală Zootehnică Rușețu spune că perdelele forestiere existau de-a lungul căii ferate pe ruta Bacău-București, însă după 1962 au fost tăiate.
„După viscolul din anul 1954, au început să se monteze panouri parazăpezi. Erau înalte de 3-4 metri lungime și 1,80 înălțime, și confecționate din material lemnos, iar mai apoi din tablă. Inițial, aceste panouri protejau stațiile CFR, dar cu timpul au fost montate și pe drumurile naționale, în punctele critice din zonele cu viscol.Ele au fost foarte eficiente, dar după 1990 au dispărut”, mai fostul director de la Stațiunea Experimentală Zootehnică Rușețu.
Cu o memorie impecabilă, Constantin Covaliu povestește și despre alte ierni îngrozitoare, dar pe primul loc rămâne cea din 1954. Făcând o comparație cu anii în care a condus stațiunea de la Rușețu, bărbatul amintește că arborii incluși în perdelele de protecție de pe marginea drumurilor erau aleși cu atenție în funcție de specie, de locul în care erau plantați, de dimensiunile la care ajungeau la maturitate și având grijă la distanța dintre ei. Din păcate, ordinele regimului comunist de a mări suprafețele agricole, în anii 1962-1963, au dus la defrișarea lor în zona Bărăganului.
Cum erau parazăpezii în perioada comunistă
„Parazăpezii erau formați din panouri, înalte la vreo 1,80 m, iar aceste panouri din benzi cu lățimea de 6 cm, având spații libere între ele tot de 6 cm. Erau amplasate câte două panouri în unghi ascuțit, perpendicular pe direcția vântului. Panourile erau așezate de-a lungul drumului, în zigzag, la o distanță de 1,5 m. În perioada comunistă, parazăpezii erau amplasați toamna târziu, iar primăvara se demontau. Cred că ar fi foarte inteligent să se adopte aceeași metodăși acum. Sigur ar diminua din costurile necesare deszăpezirilor. Îmi amintesc că, la ultima întâlnire a Comitetului Central pentru Deszăpezire, vicepremierul Liviu Dragnea i-a cerut ministrului Rovana Plumb să prezinte în 2-3 săptămâni un proiect pentru realizarea perdelelor de protecție. De atunci nu s-a mai auzit nimic”, a mai declarat Constantin Covaliu.
Două dansuri, două reușite. Ambele bifate de buzoianca Ana Cristina, în weekendul ce a trecut, la un concurs de talie națională ce îi va asigura participarea peste patru luni în etapa din Portugalia. Este a treia performanță consecutivă realizată de micuța cu ochii albaștri pentru care dansul reprezintă cea mai mare pasiune a sa de până acum.
Nu există soluție mai bună pentru a-ți îmbunătăți aspectul pielii și al corpului, în general, decât detoxifierea. Din fericire, nu trebuie sății nicio dietă strictă, doar să încorporezi următoarele 5 alimente în alimentația ta zilnică.
Trupa Provincialii s-a întors joi la Buzău pentru a-și prezenta un nou album. Deși din componența trupei au lipsit cele două voci feminine, vocalistul Ionuț Ungureanu a reușit, grație și echipei de instrumentiști, să creeze o atmosferă incendiară.
Trei haiduci îndrăgostiți, trei mândre frumoase ce nu vor niciun compromis în dragoste, un lăutar ce le mai înfrânează pornirile de ceartă și un final fericit, în care dragostea învinge totul. Este firul poveștii pe care Nemuritorii și fetele de la Kronos l-au pus la cale pentru unul dintre duetele de dragoste promovate în ultimele luni.
Reprezentanții Teatrului „G. Ciprian” continuă să promoveze noua generație de actori. Astfel, pe parcursul acestei luni, vor fi programate pe scena din sala Consiliului Județean, câteva producții realizate sub forma examenelor de licență de către absolvenții Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
Pe 21 februarie 2014, proiectul „Pașaport pentru cultură“ va poposi la Buzău, în Galeria Mall, o nouă locație importantă pe care Asociația Corint Pro Lectura și proiectul educațional „Pasaport pentru cultură“ o bifează în dreptul activităților realizate în
Colegiul „B. P. Hasdeu” găzduiește joi, 20 februarie, lansarea volumului „Use of English of Cambridge Advanced”, semnat de prof. Sebastian Popescu.
Cartea este un instrument deosebit de util pentru elevii care vor să își perfecționeze cunoștințele la Limba Engleză. Profesorul Sebastian Popescu este cadru didactic al Colegiului Hasdeu, fiind totodată examinator Cambridge, recunoscut de Consiliul Britanic din România.
Ancheta osemintelor descoperite luna trecută la Rm. Sărat continuă, specialiștii luând în calcul mai multe variante. Înainte de un răspuns concret însă se așteaptă concluzia medicilor legiști care vor putea confirma sau nu ipotezele reprezentanților de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și a celor de la Muzeu din Rm. Sărat.
Dacă în rândul artistelor adolescentine aceste două sărbători reprezintă un prilej unic de pregătit cadouri și mesaje de dragoste, altfel stă situația când trecem la capitolul mame sau soții „cu greutate”. Cele patru declarații ce vor urma dau de gândit că Sf. Valentin sau Dragobetele sunt simple ocazii de petrecere a timpului alături de cei dragi, fără declarații pompoase sau mesaje sofisticate.
Mirela Ursache este sinceră și recunoaște că pe vremurile în care simțea ea fiorii puternici ai dragostei nu existau astfel de ocazii speciale, iar acum, după o experiență de peste 15 ani de mamă și soție, nu mai crede în asemenea ocazii puțin false.
„ Nu consider că ne trebuie o zi în care să ne facem cadouri, să oferim declarații clișeistice. Cine iubește, o face în fiecare zi, nu voi sărbători nici de Sf. Valentine în special, nici de Dragobete, dar dacă ar fi să aleg între cele două, aș opta clar pentru a noastră, pe 24 februarie. Pentru ziua de 14, îi las pe băieții mei să sărbătorească din plin, pentru că ei sunt la vârsta fiorilor, adolescenței, când dragostea plutește în aer. Eu sunt mai pământeană la acest capitol”, a declarat Mirela Ursache.
Simona Bănică votează și ea cu Dragobetele, dar spune că nu va serba niciuna dintre aceste zile, pentru că le consideră sărbători de fațadă.
„Noi avem trei copii, poate vom sărbători în familie, cine știe, nici nu știu exact când pică această zi, sincer. Nu pot să planific ceva special dacă nu cred în aceste sărbători de împrumut. Recunosc că am primit flori cu aceste ocazii, dar nu sunt o înfocată a acestor false pretexte de a spune că iubești”, a precizat și Simona Bănică.
Tatiana Răduță, proaspăt intrată în categoria soțiilor, apreciază și ea de la distanță aceste două ocazii de a-ți declara dragostea mai mult decât de obicei. Însă recunoaște subtil că așteaptă cadouri.
„Iubesc în fiecare zi, nu mai mult sau mai puțin de 14 sau 24 februarie. Dar mie îmi plac cadourile și poate mă pun și pe pregătiri până pe 24, pentru că pe această sărbătoare mizez, dintre cele două”, a completat și Tatiana Răduță.
Dana Dobre este pe aceeiași lungime de undă cu solistele menționate mai sus, în sensul că ziua de 14 februarie va fi pentru ea o zi normală, de mers la muncă, de petrecut după, alături de familie, ca o zi obișnuită.
„Nu fac nimic special, eu consider, la fel ca toți cei din generația mea, că asemenea ocazii trebuie să le ai zilnic, să oferi zilnici mesaje, declarații, cadouri, să fii mai mai bun, ca să primești bunătate”, a încheiat solista de muzică ușoară și etno.
Potrivit metodologiei Ministerului Educației făcută recent publică, înscrierile în clasa pregătitoare și în clasa I încep pe 24 februarie. Înscrierea în clasa pregătitoare se va face la fel ca anul trecut, în două etape, iar în prima etapă trebuie să se înscrie atât copiii ai căror părinți optează pentru școala de circumscripție, cât și cei care aleg o altă școală. școlile cu predare în limba unei minorități pot introduce la înscriere criteriul cunoașterii limbii de predare.
O notă trimisă de ministrul Educației la Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) i-a pus pe jar pe liderii profesorilor buzoieni. Mai exact Ministerul Educației a stabilit ca peste 300 de posturi din învățământul buzoian să se reducă în anul școlar viitor. Sindicaliștii reclamă faptul că șefii IȘJ Buzău au uitat intenționat să îi invite la videoconferință tocmai pentru a nu se face prea mult tam-tam în legătură cu o directiva ce va lăsa pe drumuri mai mulți profesori buzoieni. De cealaltă parte, șefii Inspectoratului Școlar garantează că nu va fi dat nimeni afară de la catedră și nuanțează datele problemei.
Sunt tinere, tradiționaliste și iubesc în fiecare zi: familia, prietenii, publicul, iubiții. De aceea atunci când vine vorba despre o zi anume în care se simt mai iubite ca de obicei, solistele noastre buzoiene au părerile împărțite.