Povestea neromanţată a falsificatorilor care au umplut piaţa cu milioane contrafăcute

* Au plecat la drum cu buzunarele pline cu hârtii fără valoare şi s-au umplut de bani peste noapte

* Principalele victime: ţăranii care îşi vând produsele pe marginea drumului

Voiajul de week-end al celor patru indivizi care au fost prinşi la Buzău după ce au pus în circulaţie peste 60 de bancnote de 10 de lei false, îmbogăţindu-se „instant”, ar putea constitui scenariul unui film de succes, de genul celor care prezintă mărirea şi decăderea unor escroci notorii, plecaţi de jos şi ajunşi putred de bogaţi.

Un şofer bulgar a aterizat cu TIR-ul într-o gospodărie din Poşta Câlnău

* Camionul s-a oprit doar la un metru de zidul casei

* Proprietarii îşi fac griji în privinţa despăgubirilor

Teoretic, orice om ar fi mulţumit dacă s-ar trezi în curte cu un camion plin cu frigidere şi aparate de aer condiţionat, iar prin şanţul din faţa porţii i-ar curge motorină în loc de apă de ploaie, însă aceste lucruri să se întâmple în anumite condiţii, nu cum a păţit-o ieri noapte o familie din Poşta Câlnău. Concret, oamenii au fost treziţi din somn de o bubuitură puternică, iar când au scos capul pe geam să vadă ce s-a întâmplat, şi-au dat seama că privesc direct în cabina unui camion oprit la un metru de zidul casei.

Suprafaţa arabilă din Murgeşti, diminuată cu 300 de hectare faţă de vremurile muncii la CAP

*Viceprimarul comunei, fost preşedinte de Cooperativă, crede că înainte de ‘ 89 se muncea mai mult

      De la peste 800 de hectare de teren pe care se înfiinţau culturi agricole în comuna Murgeşti până în 1989, astăzi dacă se mai ară cca. 500 de hectare/an.

         Cel mai bun cunoscător al “istoriei “ agriculturii locale este chiar viceprimarul comunei, Ionel Mavrodin.

Două foraje pentru apă la Zărneşti, investiţii din bugetul local

Principalele obiective pe care şi le-au propus aleşii locali din Zărneşti să le realizeze în acest an din fonduri proprii sunt două foraje de captare a apei potabile.

         Potrivit datelor furnizate de primarul Alexandru Lazăr, cele două investiţii sunt necesare în satele Vadu Soreşti şi Zărneşti.  “Vom aloca între 1,5-2 miliarde de lei vechi, în funcţie de adâncimea forajelor. Mai este necesară şi executarea unui bazin de apă cu o capacitate de 100 de tone pentru forajul de alimentare cu apă al sălii de sport, pentru alimentarea a cca.100-150 de gospodării. Deja sunt racordate în zonă 14 case, dar este nevoie să rezolvăm şi alimentarea celorlalte gospodării, aşa că vom aloca cca. 600-700 de milioane de lei vechi şi pentru acest bazin“, ne-a declarat primarul Alexandru Lazăr.

Comuna Blăjani are interzis la era internetului

Cei peste 1.100 de locuitori ai comunei buzoiene Blăjani nu acces la cunoscutul “Goagâl”, e-mail sau la messenger, furnizorii serviciilor de profil ocolind dealurile cu renumitele vii nobile  de la curbura Carpaţilor.

         Lipsa serviciilor de internet este resimţită din plin de învăţători şi profesori, care merg la prietenii din alte localităţi sau din oraş pentru a deschide căsuţele electronice de corespondenţă sau pentru a se autoperfecţiona în domeniul didactic. La rândul lor, şi funcţionarii Primăriei Blăjani se plâng de lipsa internetului, mai ales că aplicaţiile IT sunt tot mai utilizate în munca de administraţie. Primarul Gheorghe Ispas explică însă că, în ciuda demersurilor de până acum, furnizorii de servicii de telecomunicaţie nu au făcut investiţii, motivând că ar fi prea costisitor.

Antreprenorii de la sate dau agricultura pe construcţii

*Din 35 de proiecte depuse pentru accesarea de bani europeni prin PNDR, mai mult de jumătate vizează achiziţia de utilaje pentru construcţii

Întreprinzătorii şi oamenii de afaceri buzoieni încep să fie mai încrezători în privinţa revenirii domeniului construcţiilor, un prim semnal fiind numărul solicitărilor de finanţare din fonduri europene pentru achiziţia de utilaje destinate acestei activităţi.

Valoarea eligibilă totală a celor 35 de proiecte  conforme depuse luna trecută pentru sprijinul destinat înfiinţării şi dezvoltării de micro-întreprinderi în mediul rural, din cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este de 7,8 milioane de euro (din care 5,4 milioane de euro fonduri nerambursabile).

 

Carrefour, Kaufland şi Metro, amendate de Protecţia Consumatorilor

Hipermarketurile buzoiene au fost taxate pentru comercializarea de produse expirate

În decursul lunii trecute, comisarii de  la Protecţia Consumatorilor au desfăşurat 178 de acţiuni de control atât tematice, cât şi pe baza reclamaţiilor făcute de buzoieni pe adresa instituţiei.

      Verificările derulate s-au soldat cu 31 de amenzi în valoare totală de 700 milioane de lei, precum  şi o serie de avertismente.

      Astfel, au fost depistate mai multe nereguli în ceea ce priveşte comercializarea jucăriilor, fără afişarea preţului corespunzător sau fără indicaţiile de folosire.

Fiscul buzoian pierde cinci administraţii financiare

* În urma ordinului semnat luni, de preşedintele ANAF,  Sorin Blejnar, dispar 150 de administraţii mici din ţară, iar odată cu ele, funcţiile de conducere

Este o certitudine. Buzăul va funcţiona, după restructurarea impusă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), numai cu patru dintre cele nouă administraţii financiare pe care le are în prezent, urmând ca până la sfârşitul anului să “opereze” şi disponibilizările aferente normelor stabilite în acest sens.

Proteste zadarnice la uşa ministrului Igaş

      Proteste anemice la uşa ministrului Igaş de la Interne, care a anulat norma de hrană a poliţiştilor, pompierilor şi jandarmilor, după care, dintr-o întorsătură de pix, a decis să şi disponibilizeze câteva mii de oameni, pentru a răspunde, astfel, cerinţelor impuse de UE.

            Luni, când nici iarba nu creşte, doar câteva zeci de poliţişti dintre cei 10.000 anunţaţi cu surle şi trâmbiţe de sindicatul lor, au pichetat Ministerul Administraţiei şi Internelor, fără a primi, însă, nicio atenţie din partea celor care decid.

Vae Apcarom, locul 3 în topul creşterilor la Bursă în ultimele cinci luni

Acţiunile Vae Apcarom Buzău au înregistrat o creştere semnificativă în ultimele cinci luni, plasând compania pe locul 3 într-un top al companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

      Producătorul de material rulant a distribuit acţionarilor profitul din 2010, precum şi o parte din rezervele constituite din profiturile anilor precedenţi. Compania nu a acordat dividende pentru anul 2009, iar în anul 2008 propunerea de dividend a Consiliului de Administraţie a fost respinsă de către acţionari. Astfel, valoarea dividendului brut a urcat la circa 30 la sută din preţul acţiunilor de la începutul anului. Adăugând la asta o creştere a preţului acţiunilor de 20 la sută, rezultă un câştig total de peste 50 la sută pentru investitori.

Noul cămin pentru vârstnici Vintilă-Vodă îşi deschide porţile pe 1 iulie

Lucrările de reamenajare la noul cămin pentru persoane vârstnice de la Vintilă-Vodă au ajuns pe ultima sută de metri şi în curând umează să fie dat în folosinţă.

      Astfel, viitorul aşezământ destinat vârstnicilor şi care este adăpostit în clădirea fostului Spital Comunal Vintilă-Vodă, desfiinţat la 1 aprilie, îşi va deschide porţile în mai puţin de o lună, respectiv pe 1 iulie.

Pacienţii buzoieni vor fi consultaţi gratuit, indiferent de durata conflictului medicilor cu CNAS

* În pofida deciziei luate la nivel central de Federaţia Patronatelor

Conflictul dintre medicii de familie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate(CNAS) pe tema prevederilor cuprinse în Contractul-cadru pe 2011 pare a nu se mai stinge, iar cei care au de suferit din ce în ce mai mult de pe urma acestor dispute sunt pacienţii, responsabilitatea situaţiei acestora fiind plasată de la o tabără la cealaltă.

Recomandări DSP pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu E.coli

Amploarea luată de epidemia de toxiinfecţie alimentară provocată de E.coli în Germania, extinsă recent şi în alte ţări europene, a determinat Direcţia de Sănătate Publică (DSP) să le recomande buzoienilor să respecte cu stricteţe practicile de igienă de la bucătărie, precum şi cele referitoare la igiena personală, esenţiale în prevenirea acestor îmbolnăviri.

Am încredere în băncile din România

Am o experienţă de peste 11 ani în sistemul bancar românesc pe care l-am slujit cu credinţă şi rezultate foarte bune.

Cunosc acest sistem din interiorul său şi pot afirma cu certitudine că nu mai suntem în situaţia anilor ‘90 când mai multe bănci au falimentat.

Normele BNR privind prudenţialitatea s-au înăsprit, clienţii au devenit tot mai disciplinaţi, concentrarea capitalului bancar s-a făcut prin cumpărarea băncilor cu capital autohton de către mari institutii de credit din Europa. Aşadar, cu toate că restanţele cresc datorită scăderii veniturilor populaţiei, dar şi a dificultăţilor cu care se confruntă agenţii economici, climatul bancar românesc este unul sănătos şi riscul falimentului este minim.

Unii analişti au considerat că dacă nişte bănci (ATE, RBS, Volksbank etc) sunt scoase la vânzare, există pericolul ca acestea să falimenteze. Nimic mai neadevărat.

Costel Geambaşu , călător în “trenul vieţii” lui

  • Cunoscutul interpret,  care a cântat pe vremuri la chefurile lui Nicu Ceauşescu, explică de ce s-a apucat iar de muzică

Costel Geambaşu. Un nume care te duce imediat cu gândul la muzica de petrecere pe care o cânta cu formaţia ODEON înainte de Revoluţie, atât la renumitele restaurante din Buzău “Pietroasa”, R.M.B., “Dealu Mare”, cât şi la diferite spectacole în ţară. Deşi a început cariera muzicală la percuţie, bunul său prieten, regretatul Gil Dobrică, i–a sugerat “să bage” cu vocea.

Doi şahişti buzoieni, pe podium la Lugoj

Doi dintre cei trei şahişti legitimaţi la Palatul Copiilor Buzău s-au evidenţiat la OPENUL Lugojului. La mese s-au adunat peste 70 de jucători din Craiova, Botoşani, Breaza, Constanţa, Caransebeş, Arad, Tg. Jiu, Petroşani, Timişoara, Suceava, Vaslui şi oraşul gazdă. În cadrul concursului rezervat copiilor sub 10 ani Alexandru Bornaz a ocupat poziţia a doua. Aceeaşi pe care s-a clasat şi Mihai Ene, la categoria de vârstă 11-14 ani.

Trupa de dansuri ONIX, laureata Festivalului Naţional “Tărâmul copiilor”

     Dansatorii de la ONIX Buzău şi-au demonstrat încă o dată valoarea fiind laureaţii Festivalului Naţional „Tărâmul copiilor” desfăşurat în weekend la Botoşani. Pe scenă au mai urcat copii din judeţele Vaslui, Constanţa, Cluj, Iaşi, Dâmboviţa, Suceava şi Argeş. Reprezentanţii Şcolii de dans din cadrul Asociaţiei Judeţene Sportul pentru toţi s-au clasat pe primul loc la categoria de vârstă (12-14 ani). Buzoienii s-au prezentat în concurs cu un dans ţigănesc, la final stârnind ropote de aplauze din partea celor aflaţi în sală.

C.S.M. Rm. Sărat şi-a prelungit sejurul

La finalul acestui sezon Buzăul a rămas doar cu una dintre cele trei echipe în Liga a III-a. Dacă C.S.M. Rm. Sărat, formaţie pe care mulţi o dădeau victimă sigură, mai ales că avea şi penalizări, a reuşit să se salveze, în schimb ABC Stoicescu şi PARTIZANUL Merei au retrogradat. În cadrul ultimei etape disputată vineri, doar ultimele două formaţii au jucat, deoarece râmnicenii nu au avut adversară, C.S. Eforie neprezentându-se la meci. Astfel, trupa lui Paveliuc a câştigat la masa verde puncte, rămânând în acest eşalon.

Isteria castraveţilor “nebuni” i-a distrus şi pe legumicultorii buzoieni

* Ei spun că nu mai pot vinde castraveţii şi roşiile, chiar dacă preţul a fost coborât la unul, respectiv, doi lei kilogramul

După ce au adus “în sapă de lemn” mii de legumicultori din toată Europa, nemţii s-au răzgândit. Castraveţii “nebuni” nu provin din Spania sau din altă ţară UE, ci chiar din fermele din nordul Germaniei, aşa cum a recunoscut, într-o conferinţă de presă preluată de toate agenţiile europene, ministrul Agriculturii din această ţară. Investigaţiile asupra epidemiei cauzată de bacteria “Escherichia coli”, la care au participat şi specialişti ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS),  au dovedit că boala a fost transmisă prin consumul de legume germinate infectate cultivate local, la o fermă din Saxonia Inferioară. 

 

Rămaşi fără reţete compensate, pacienţii ar putea plăti şi consultaţiile la medic

      În pofida semnării cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate(CJAS)  a actului adiţional la contractele pentru funizare de servicii, de către aproximativ un sfert dintre medicii de familie buzoieni, cei mai mulţi colegi ai acestora continuă să se menţină fermi pe poziţie. Ei  refuză deocamdată să îşi dea acordul pentru acest document valabil până la finalul lunii iunie, prin care s-ar asigura cadrul legal pentru derularea relaţiilor contractuale între medici şi CJAS Buzău.