* Ei spun că nu mai pot vinde castraveţii şi roşiile, chiar dacă preţul a fost coborât la unul, respectiv, doi lei kilogramul
După ce au adus “în sapă de lemn” mii de legumicultori din toată Europa, nemţii s-au răzgândit. Castraveţii “nebuni” nu provin din Spania sau din altă ţară UE, ci chiar din fermele din nordul Germaniei, aşa cum a recunoscut, într-o conferinţă de presă preluată de toate agenţiile europene, ministrul Agriculturii din această ţară. Investigaţiile asupra epidemiei cauzată de bacteria “Escherichia coli”, la care au participat şi specialişti ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), au dovedit că boala a fost transmisă prin consumul de legume germinate infectate cultivate local, la o fermă din Saxonia Inferioară.
* Ei spun că nu mai pot vinde castraveţii şi roşiile, chiar dacă preţul a fost coborât la unul, respectiv, doi lei kilogramul
După ce au adus “în sapă de lemn” mii de legumicultori din toată Europa, nemţii s-au răzgândit. Castraveţii “nebuni” nu provin din Spania sau din altă ţară UE, ci chiar din fermele din nordul Germaniei, aşa cum a recunoscut, într-o conferinţă de presă preluată de toate agenţiile europene, ministrul Agriculturii din această ţară. Investigaţiile asupra epidemiei cauzată de bacteria “Escherichia coli”, la care au participat şi specialişti ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), au dovedit că boala a fost transmisă prin consumul de legume germinate infectate cultivate local, la o fermă din Saxonia Inferioară.
“Nici cu un leu nu mai vor!”
Până la sfârşitul săptămânii trecute, potrivit rapoartelor OMS, 22 de persoane decedaseră ca urmare a contaminării cu E.Coli, iar alte 2.200 de persoane s-au îmbolnăvit din aceeaşi cauză.
Intensa mediatizare a circulaţiei bacteriei “ucigaşe” a făcut ca şi legumicultorii români să fie afectaţi. Cei care aveau contracte la export au fost primii care au avut de suferit, mii de tone de castraveţi ajungând la gunoi.
Nu au scăpat de isteria castraveţilor “nebuni” nici legumicultorii buzoieni. Ei spun că au ajuns “în sapă de lemn. Am cheltuit sute de milioane de lei, iar acum, niciunul dintre cei şase beneficiari cărora le vindeam roşii şi castraveţi nu mai vor să cumpere, chiar dacă preţul acestora a scăzut la un leu, respectiv la doi lei”, se plânge Claudiu Breazu, din Pitulicea. Împreună cu el, alţi săteni acuză statul că “nu ştie decât să ceară taxe şi impozite”, dar când este vorba să-şi protejeze producătorii, “doarme în front”, în timp ce ei sunt datori la bănci.
Autorităţile spun că nu sunt probleme
Autorităţile buzoiene susţin că nu sunt probleme care ar putea pune în pericol sănătatea populaţiei, de aceea recomandă să se consume fără grijă legume autohtone. “Am prelevat probe în fiecare zi şi le-am analizat, pentru că şi legumicultorii noştri sunt incluşi în programul naţional de supraveghere. Nu s-a descoperit nimic ce ne-ar putea îngrijora”, a precizat dr. Ciprian Botezatu, directorul adjunct al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău.
La rândul său, prefectul Paul Beganu spune că “nu există motive de îngrijorare pentru legumele autohtone”. În privinţa unor eventuale despăgubiri, susţine că nu i-a fost, încă, solicitat sprijinul, dar “dacă va fi nevoie, voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a-i ajuta pe oameni”.
La drum, cu sacul
Legumicultor la rândul său, viceprimarul din Glodeanu Sărat, Marin Rusu, spune că “din fericire, doar în jur de 10 la sută din suprafaţă este cutivată cu castraveţi acum, şi tot cam atât, cu roşii, aşa că sperăm să nu avem pierderi foarte mari. Cele mai mari pierderi le au cei care au solarii şi care sperau să câştige ceva acum, când preţul era mai mare, dar au avut ghinion. La noi, cam 200 de hectare sunt cu fasole păstăi, ardei gras, roşii şi varză de toamnă”, arată vicele din Glodeanu Sărat.
Legumicultorii stau, însă, cu sacii cu castraveţi şi cu lăzile cu roşii la şosea, doar-doar o cumpăra cineva, chiar şi câte 10-15 kg, că despre “vânzarea cu tona, nici nu ne mai gândim!”, se plâng oamenii, care spun că au lăsat la preţ mai mult decât au cheltuit cu aceste produse, dar speră să-şi recupereze măcar o parte din investiţii.