Suprafaţa arabilă din Murgeşti, diminuată cu 300 de hectare faţă de vremurile muncii la CAP

*Viceprimarul comunei, fost preşedinte de Cooperativă, crede că înainte de ‘ 89 se muncea mai mult

      De la peste 800 de hectare de teren pe care se înfiinţau culturi agricole în comuna Murgeşti până în 1989, astăzi dacă se mai ară cca. 500 de hectare/an.

         Cel mai bun cunoscător al “istoriei “ agriculturii locale este chiar viceprimarul comunei, Ionel Mavrodin.

*Viceprimarul comunei, fost preşedinte de Cooperativă, crede că înainte de ‘ 89 se muncea mai mult

      De la peste 800 de hectare de teren pe care se înfiinţau culturi agricole în comuna Murgeşti până în 1989, astăzi dacă se mai ară cca. 500 de hectare/an.

         Cel mai bun cunoscător al “istoriei “ agriculturii locale este chiar viceprimarul comunei, Ionel Mavrodin. Ajuns la respectabila vârstă de 74 de ani, actualul viceprimar a ocupat chiar şi funcţia de preşedinte al Cooperativei Agricole de Producţie (CAP) din localitate, iar despre succesul în viaţa politică spune că se datorează fatului că nu a fost niciodată “secătură” cu oamenii. De asemenea, chiar dacă a fost inclusiv arestat pe vremea comunismului, actualul viceprimar nu se sfieşte să spună că, din punct de vedere al activităţii agricole, a fost mai bine pe vremea când oamenii munceau şi “luau folosinţă” de la CAP, deoarece se trudea mult mai mult decât în prezent. “Mie nu mi-e ruşine să spun că am mers desculţ cu oile la păşunat şi nu am făcut decât opt clase.  Părinţii munceau mult şi ei, dar tot erau greutăţi. Am muncit şi ca şef de atelaj, cu boii la jug, apoi am ajuns şef de echipă la CAP, brigadier şi tot aşa… De muncit se muncea mai mult, fără discuţii. Se ara pe undeva pe la 800 de hectare, iar acum, dacă sunt 500 de hectare, da’ nu sunt. Ca producţii obţineam 3.000 kg de porumb pe hectar, 600 kg/ha la grâu, 300 kg/ha de floarea-soarelui şI 200 kg de in, că ăsta era mai uşor, dar se făceau fertilizări şi se lucra mult mai bine. Acum, nu se mai scot nici 1.500 kg de porumb şi cam 300 kg de grâu, iar la floarea-soarelui şi la in avem zero hectare“, ne-a declarat viceprimarul Ionel Mavrodin.

         Pe lângă lipsa de bani cu care se confrontă localnicii, în opinia viceprimarului, o altă justificare pentru declinul activităţii agricole o reprezintă îmbătrânirea populaţiei. Acest lucru este valabil inclusiv în ceea ce priveşte creşterea animalelor. Astfel, viceprimarul spune că de la cca. 2.000 de oi şi 300 de vaci cu lapte deţinute de CAP, la care se adăugau tot cam pe atâtea animale care erau crescute de localnici pe lângă casă, astăzi dacă mai există în comună 250 de bovine şi cca. 1.000 de ovine.