Opinia Buzău

                     Sâmbătă, 11 octombrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, ca o tradiţie, la cafeaua literară, cu un medalion satirico-umoristic susţinut de Matincă Costea, pe un text de Mircea Crişan, „La un telefon public”, un text de Bogdan Căuş, „Nu te băga”, „Bătăuşii”, de Sandu Anastasescu şi un text propriu, „Drumul fu… până la gară”, „sancţionat” de cei prezenţi cu aplauze.

          A urmat lectorul de serviciu, Ioana Iacob, elevă, cl. a X-a, C.N. „Alexandru Vlahuţă”. Aflată la prima lectură în Cenaclul „Alexandru Sihleanu”, Ioana Iacob,  a dovedit că are o zestre, talent literar. Ţinând cont de vârstă, face o impresie bună. Cu o proză scurtă „Visul unei speranţe” şi trei micro eseuri dovedeşte disponibilităţi pentru introspecţie, analiză psihologică. Creează atmosferă, reuşeşte să transmită sentimente. Un  debut onorant. Multă lectură şi o aşteptăm la şedinţele săptămânale.  

          „Ca „pionieră” în Cenaclul „Alexandru Sihleanu”, autoarea a constituit pentru mine o adevărată surpriză. Lectură plăcută, interesantă, încărcată cu imagini şi cugetări, ceea ce conferă lucrării o notă bună. Îi urez succes pe calea scrisului şi o aşteptăm la şedinţele săptămânale”. (Matincă Costea)

          „Totdeauna mă impresionează creativitatea tinerilor. Prima proză a arătat trecerea unui prag de vârstă adolescentină. Maturitatea înseamnă şi înţelepciune, şi viziune asupra vieţii. Povestea este însoţită de tristeţe, emoţie şi nostalgie. Mi-a plăcut „Visul unei speranţe”. S-a făcut o regresie în timp, se pătrunde în spaţiul unei fiinţe şi ea este visul unei speranţe. Sper să devină scriitoare. (Ecaterina Chifu)

          „Îmi place felul cum gândeşte, matur. Fără experienţă de viaţă şi fără trăire nu te poţi maturiza. „Muzica de Crăciun” ne aduce în prim plan amintiri prin care toţi trecem. Crăciunul îl simte toată lumea indiferent că este sărac sau bogat. În „Amintiri”, frumoase amintiri, denotă începutul maturităţii. Începe să cunoască conotaţia sărbătorilor. Îmi place imaginea „dansând în ploaie”. Sunt multe amintiri care rămân cu parfumul lor pentru toată viaţa. Mi-a plăcut o imagine: „O fotografie veche, atârna dureros pe peretele din stânga”. Faptul că nu cunoştea viaţa bunicii este un fapt dureros. Dra are mult talent şi ar fi păcat să nu devină scriitoare. Felicitări! (Valeria Popa)

          „Ceea ce ne-a prezentat azi este plăcut, frumos. Să scrie şi să citească mai mult şi să vină constant la şedinţele Cenaclului „Alexandru Sihleanu”.  (Dumitru Hangu)

          „Există şi o artă a cititului ca şi arta scrisului care poate da valoare unui poet, unui scriitor, aşa cum un interpret poate da valoare sau distincţie unui text. M-a impresionat muzica şi legătura inspirată dintre André Rieu şi Vasile Ghinea. Vasile Ghinea este un navigator singuratic pe un iaht cu pânze, pierdut pe oceanul cu pânze. De vină este spiritul lui Alexandru Sihleanu care intervine în fiecare sâmbătă şi ne inspiră. Matincă Costea este medalionul însufleţit al Cenaclului care la rândul său însufleţeşte atnosfera. Mesajul dlui Matincă este de actualitate. Mergem la partea cu lectorul de serviciu. Are de la mine un zece plus pentru preocupările literare. O consider o restauratoare de amintiri. Are spirit de aventură, caută adrenalina în limite normale, are înclinaţie spre arheologie. A lecturat într-un stil caracteristic, stilul tumultuos, vulcanic, fără să respire, în viteză. Atenţie la radarul literar-artistic! Amintirile sunt tulburătoare, parfumate. Este o creatoare care are o scriere muzicală. Consider că gheaţa s-a spart şi poate să navigheze în oceanul pur al literaturii. Sigura recomandare: să continuie cercetările în casa bunicii şi să facă, şi o incursiune în podul casei. Este literatură”.  (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

          „Şedinţa de astăzi a început delectându-ne cu poeziile dlui Vasile Ghinea pe un fond muzical. Asemenea momente sunt bine venite pentru atmosferă. Următorul punct pe ordinea de zi a fost momentul dlui Matincă Costea care ne delectează, ne bine dispune cu umorul d-lui la fiecare şedinţă. Lectorul de serviciu, dra Ioana Iacob, mi-a atras atenţia, cel mai mult, la „Visul unei speranţe”, care chiar a reuşit să mă transpună în aceea lume a personajului. Îmi permit să-i dau un sfat: să continuie cu acest gen de proză pentru care are talent. O felicit şi o aştept la o nouă lectură”. (Nicolae Constantinescu)

          Sâmbătă, 18 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Valeriu Perianu, din  Brăila.

Vasile GHINEA   

 Marţi, 26 august, plecarea din piaţeta Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat spre Edineţ, în Republica Moldova, cu escală la Iaşi, ieşire din ţară prin vama Sculeni. În timpul procedurilor vamale, Constantin Marafet primeşte un telefon prin care se specifica că vom fi opriţi de o maşină a poliţiei la ieşirea din vamă. Aşa a şi fost. Din maşina poliţiei a coborât primarul Oraşului Edineţ, Constantin Cojocari, prof. de limba română şi poet. A urcat în autocar ca un Moş Crăciun cu pahare şi „Vinet”, o variantă… mai băubilă de coniac.  În timp ce se cânta „Hai să facem hora mare, cei cu inima română”, ochii lui Constantin Cojocari s-au înrourat de lacrimi şi a turnat tuturor ocupanţilor în pahare licoarea bahică. Drumul de la vamă la Edineţ l-am parcurs cu maşina antimergătoare a poliţiei din oraşul de destinaţie.      

Miercuri, 27 august, miting solemn dedicat celei de-a 23-a aniversări de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, cu depunere de flori la monumentul „Ştefan cel Mare şi Sfânt”şi la placa comemorativă „Octavian Cirimpei” din piaţa „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, cu discursul consului la Bălţi, Mioara Grigorescu, ce a transmis mesajul Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţeanu, cu ocazia zilei naţionale, discursul primarului oraşului Edineţ şi acordarea în această zi festivă a titlului de cetăţean de onoare dlor Horia Zilieru şi Constantin Marafet.  Constantin Marafet a făcut parte, la invitaţia primarului oraşului Edineţ, dintre oficialităţile care au depus flori. A urmat, în incinta Casei de Cultură din Edineţ, un concert festiv al orchestrei de muzică populară „Ciocârlia” a Casei de Cultură şi a grupurilor de dans „Vodograi”, „Graţie” şi formaţia „Zori de zi” (România), condusă de Ctin Ungureanu, care a primit diplomă de gratitudine din partea primarului oraşului Edineţ, Constantin Cojocari.  Şi cel mai aşteptat moment, gala laureaţilor Festivalului Internaţional de Creaţie Literară „Titel Constantinescu” Edineţ (Republica Moldova)- Râmnicu Sărat (România) a celei de-a VII-a ediţie, un parteneriat public şi privat între: Asociaţia „Renaşterea Râmniceană”, Editura Rafet, Primăria şi Consiliul Orăşenesc Edineţ, Primăria şi Consiliul Local Râmnicu Sărat şi Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”. Preşedinte de onoare al festivalului, Horia Zilieru. Înainte de înmânare premiilor Constantin Marafet a spus: „Ziua de astăzi a făcut să ne întâlnim. Acest festival a pornit la o cafea cu Vasile Ghinea, dintr-o necesitate, dintr-o neputinţă şi a început acum şapte ani să dau în fiecare an câte 12 premii. Singur nu puteam juriza şi am strâns lângă mine mai mulţi scritori”. Juriul festivalului: Emil Lungeanu – preşedinte, membru al Comitetului de Conducere al Filialei Bucureşti/ Proză, a Uniunii Scriitorilor din România, Dan Mircea Cipariu – preşedinte al Filialei Bucureşti/ Poezie a USR, Emilian Marcu – membru al Comitetului de Conducere al Filialei Bacău a USR, Tudor Cicu – membru USR, Viorel Dinescu – membru al USR, Mioara Bahna – critic literar, Constantin Marafet – fondatorul şi organizatorul festivalului, membru al USR, a hotărât, din numărul de 1021 de manuscrise participante la concurs, acordarea a 12 premii literare:

–                 Premiul „GRIGORE RADU STĂNESCU” – „TREPTE” – de Valentina

 BECART (România), înmânat de Floarea STĂNESCU

–                     Premiul „C.C. DATCULESCU” – „PASĂREA MĂIASTRĂ” – de Ion

POPESCU–BRĂDICENI (România)

–                     Premiul „SLAM RÂMNIC” – „CONSTELAŢIA TĂCERII-SUB

SEMNUL TRANDAFIRULUI” – de Vasile GHINEA

–                     Premiul „FLORICA CRISTOFOREANU” – „LA HANUL DINTRE

 CLIPE” de Vasile PONEA (România)

–                     Premiul „VICTOR FRUNZĂ” – „SIMFONIILE VISELOR PIERDUTE”

– de George CĂLIN (România)

–                     Premiul „MIRCEA MICU” – „CEI CE SE ÎNTORC SPRE SEARĂ” – de

Geo GALETARU(România)

–                     Premiul „DUMITRU CRĂCIUN” – „VERSURI ALESE”, de

GUILLAUME APOLLINAIRE– traducător, Petre DINCĂ (România), înmânat de Mioara BAHNA

–                     Premiul „ALEXANDRU SIHLEANU” – „SATUL DE GRANIŢĂ” – de

 Alexandru ŞCHENDREA (Chişinău, Rep. Moldova), înmânat de Constantin COJOCARI

–                     Premiul „OCTAVIAN MOŞESCU” – „CĂLĂTOR PRIN LUMEA

 DEŞARTĂ” – de Costel BUNOAICA (România), înmânat de Tudor CICU

–                     Premiul „DUMITRU PRICOP” – „CARAGIALE… FANTASTICUL” –

de Constantin CODRESCU şi Eliza ROHA (România), înmânat de Emilian MARCU.

–                     Premiul        „FĂNUŞ     NEAGU” – „CAVALERII APOCALIPTICI.

 PSALMODIERI ÎN VÂRFUL MUNTELUI” – de Adrian BOTEZ (România)

–                     Marele Premiu „TITEL CONSTANTINESCU” – „ŞI DE-O FI SĂ MOR”

 de Vasile TĂRÂŢEANU (Ucraina), înmânat de Emil LUNGEANU.

Premiul a constat din tipărirea cărţilor premiate, cu o diplomă care consfinţeşte premiul acordat, în care se regăsesc semnăturile organizatorului Constantin Marafet şi a preşedintelui juriului Emil Lungeanu. În plus Primăria oraşului Edineţ, în persoana primarului Constantin Cojocari, a înmânat câte o diplomă nominală „în cadrul Festivalului Internaţional de Creaţie Literară „TITEL CONSTANTINESCU”, Edineţ (Republica Moldova) – Râmnicu Sărat (România), pentru contribuţia substanţială la dezvoltarea relaţiilor de prietenie dintre românii de pretutindeni” şi o statuetă reprezentând o persoană feminină, cu aripile desfăcute, iar braţele întinse sprijină emblema oraşului Edineţ. Vasile Pleşcanu a conchis: „Este o premieră a unui festival al graiului românesc. Sunt mândru că dl primar Constantin Cojocari a adunat aici personalităţi din România mare. Este o acţiune cu suflet românesc. Să sper că veţi mai deveni la Edineţ”. Referitor la persoana primarului oraşului Edineţ, Constantin Cojocari, Constantin Marafet a declarat: „Nu am făcut niciun contract. Aşa ceva nu am mai întâlnit. S-a ţinut de cuvânt primarul Constantin Cojocari” şi a mulţumit tuturor partenerilor publici şi privaţi.   

După fotografia de grup a laureaţilor a urmat lansarea cărţii „Descifrări tricatrenice”, semnată de Constantin Cojocari (Edineţ, Rep. Moldova) şi artista plastică Tatiana Badeeva (Hmelniţc, Ucraina), prezentată de Mioara Bahna. Dan Mircea Cipariu: „Această carte are doi autori. Am făcut un mic curs de limbă rusă-ucraineană urmând aceste poeme. Sunt convins că această carte anunţă desprinderea de un model paşoptist”. Tudor Cicu: „Sunt versuri rapide, fugare. Între mesajul transmis prin imaginile deosebite de Tatiana Badeeva şi cuvântul durut al poetului Constantin Cojocari stă totuşi semantica cuvântului”. Emil Lungeanu: „Coperta face o sinteză al acestui album. Titlul puţin pretenţios. Are un ton de inocenţă calitatea acestui poet care nu face pe primarul când scrie poezie, nu face poezie când este primar”. Tot aici a fost prezentată cartea Ninei Gonţa, traducerea în limba rusă a cărţii lui Constantin Marafet „În umbra trandafiruluii”. Constantin Marafet şi Nina Gonţa au recitat în limba română şi limba rusă poezia „Balanţa”.  

Au încheiat ziua: Dezvelirea bustului lui „Pan Halippa” de la Liceul Teoretic „Pan Halippa” din Edineţ, vizita la Galeria de Arte din oraşul Cupcini, raionul Edineţ, dezvelirea basoreliefului „Dumitru Fusu” din com. Parcova, raionul Edineţ, moment urmat în Parcova de un concert festiv de muzică şi dansuri populare şi o horă mare în care s-au prins mulţi dintre vizitatori.

Joi, 28 august, a debutat cu dezvelirea bustului lui „Mihai Eminescu” de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”din Edineţ, vizita la Muzeul Ţinutului Natal din Edineţ, despărţirea de Constantin Cojocari, primarul de Edineţ, nu înainte de a închina un pahar cu vin, (turnat de el însuşi lângă uşa autocarului), cu urări de viaţă lungă, sănătate şi noroc în alegeri, şi… întoarcerea în ţară.

Sâmbătă, 30 august, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat cu un scurt moment de divertisment pentru relaxarea spiritelor. Din lipsă de Matincă Costea, divertismentul a fost susţinut de dna Valeria Popa, care a interpretat fabula (creaţie personală) „Întrecere”. Faptul că a primit aplauze înseamnă că şi-a atins scopul. O surpriză plăcută mi-a produs prezenţa dlui Dumitru Dănăilă la şedinţa de astăzi, care a dăruit câteva exemplare din ultima sa carte, romanul, „Rătăcit printre milionari”. 

A urmat lectorul de serviciu, Maria Mânzală, prof. de creaţie cinematografică la Palatul Copiilor Buzău, cu poezie. Dna Mânzală a prezentat un grupaj de 13 poezii din volumul „Mărturisiri de seară”. Este un liric adolescentin, care încearcă să facă educaţie prin poezie adresându-se acestui segment de vârstă: copii şi tineret. La o cercetare mai atentă, poeta se vrea şi un spirit ludic. Oscilează între stilul clasic şi modern. Universul poetic este divers, încercând să cuprindă metaforic viaţa în toată plenitudinea sa. Eul liric funcţionează onorabil. Este o poezie luminoasă,  în care sunt promovate valorile tradiţionale. Poezia  „Compoziţie” este chintesenţa artei poetice a dnei Maria Mânzală, care ne duce la Arghezi: „În rime cu căldură/ încerc să mă răsfrâng/ şi-n vers sau strofă pură/ zidesc idei şi gând/ şi mă golesc de tine/ şi arvunesc plecare/ chiar de mă va ucide/ precum o condamnare./ Urca-voi greu şi dinadins/ pe firul curcubeului întins/ să las obârşia-n neant/ prinsă-n luciri de diamant/ voi fi atunci o simetrie/ între măsură, ritmuri şi idee./ Voi fi structură şi cuvânt,/ silabă literă şi cânt”. „În sat”, o altă poezie clară, frumoasă am putea spune, cu o trimitere la „Sara pe deal”: „În zare aleargă/ un dangăt de clopot,/ pe uliţa satului înserarea în ropot/ înalţă şi colbul şi fumul îl toarce./ Şiragul de vite în sat se întoarce./ În poarta cea mare foşneşte dorul/ mama înalţă, cu zâmbet fuiorul,/ întinde în zare/ firul răsucit de prea mult timp./ Alerg şi pulberea de lumină/ stă de pază la poartă/ unde foşneşte dorul,/ când mama înalţă fuiorul.” Momente frumoase, de acea am dori să ne mai viziteze.  

„Poezia dnei o aştept întotdeauna. Ascult cu ochii închişi şi mă delectează în mod deosebit. Dna are o adolescenţă continuă în care copilăria îşi spune cuvântul mai tot timpul. Poezia este vibraţia clipelor de zbatere şi înţelepciune”. (Valeria Popa)

„Mă bucur că avem astăzi în mijlocul nostru un om deosebit. Nu i-am citit opera, dar în urma lecturii de astăzi, dna Maria Mânzală scrie o poezie frumoasă, cu un ritm deosebit. Din versurile poetei se desprind duioşia, bucuria de a trăi, dar şi trăirile alături de copiii şi tineretul carierei domniei sale. Este o poezie care se adresează copiilor mai mari, de la clasa a V-a în sus, cu un vers clar şi duios. Un alt fapt pe care l-am desprins din lectură este legătura cu satul natal, care mă duce cu gândul la „Sara pe deal” de M. Eminescu. (Aneta Pioară)

„Particip la cenaclu cam de mult, de prin anii ’60. La Cenaclul „Alexandru Sihleanu” am ajuns acum şi sunt mândru că datorită dlui Ghinea cunosc cronicele care au savoare, şi îl felicit pentru premiul luat la Edineţ. O felicit pe dna Valeria Popa pentru fabula recitată în deschiderea şedinţei. Citeam de curând o vorbă a unui confrate, că românii ar fi putrezi de bogaţi dacă ar da la export poezia, dar, zic eu,  mai sunt şi rebuturi. Mi-a reţinut atenţia poezia „Compoziţia”, care este o ars poetica şi se încheie: „Voi fi structură şi cuvânt, / silabă, literă şi cânt”, care îmi aminteşte de „Testamentul” lui Arghezi. Mi-a mai reţinut atenţia poezia „Neamul meu”, cu ideea de patriotism. În altă poezie se simte ideea de sat cu ducere spre Coşbuc şi mai ales „Mama” amintind,  şi de rădăcina neamului „Privesc strămoşesc pământ / rădăcini aripi stufoase / urcă tainice, vânoase, / mama, tata şi eu plâng”. Putere de sinteză în „Autoportret”. Poezia dnei Mânzală este, în ansamblu, o poezie solară, „Dorinţa”. Nu găsim încrâncenare, o atmosferă vioaie, veselă”. (Dumitru Dănăilă)

„Îi mulţumim dnei Valeria Popa care a suplinit lipsa dlui Matincă Costea. Îl felicit pe dl Vasile Ghinea pentru reuşita la Edineţ. Sunt încântat că avem în mijlocul nostru o dnă îndrăgostită de creaţia fraţilor Lumière, Auguste şi Louis. Sunt plăcut impresionat că are o voce cinematografică. Sunt în dubii: este introvertită sau este extrovertită? Şi asta mă distrează. În poezia „Mărturisire”, a doua strofă, <şi gândul în arome de nimb> aş schimba nimb cu lumini. În poezia „Lumina”, (îi place să trăiască în lumină), undeva <nevăzută a cuvintelor, / o boabă de rouă / cuibărită pe-o creangă> , aş spune pe fir (rouă). Vă felicit cum aţi creat finalul în „Drum lung”. A creat artă poetică şi vizuală. În „Invenţie” <privesc în negre adâncuri>, aş înlocui cu tainice adâncuri. „Łui…”, trebuia să facă precizarea, cui? „Mama”, iar o poezie superbă. „Robul”, <În întunericul de-afară / stă priveghind smintit>, eu aş schimba smintit, cu smerit. Vă apreciez pentru creaţie”. (Dan Mihail Zanfirescu)

„Sunt mai nou, consider că sunt în perioada de acumulare. Le spun bun venit colegilor de la Buzău. Consider că poezia este oglinda sufletului, este ceea ce ne diferenţiază de necuvântătoare. O felicit pe dna Mânzală pentru întreaga activitate”. (Viorel Dodan)

„Nu mă ruşinez să spun că sunt de modă veche. Fac o apreciere generală. Am apreciat majoritatea poeziilor cu formă clasică, cu rime şi ritm. Abundă de metafore, enumerări, adjective. Sunt consumator de poezie, nu creator. Felicitări”. (Mihai Doina)

„Toată stima şi mândria pentru premiantul de la Edineţ, poet şi critic literar, Vasile Ghinea. Remarcabil efortul lui pentru a duce şi a face cunoscut peste hotare produsul literar al Cenaclului „Alexandru Sihleanu”. Trecem la dna Valeria Popa care îşi creează un nume în direcţia fabulei şi încearcă să creeze o atmosferă de relaxare şi educaţie. Salutăm şi mulţumim pentru efortul de a fi în mijlocul nostru a celor două personalităţi: dl Dumitru Dănăilă şi dna Maria Mânzală. Este astăzi o zi emoţionantă. Dna lector Maria Mânzală este o persoană impregnată de dorinţa de aşi exterioriza sentimentele. A explodat în volumul acesta de poezii, a scris fără voia ei, impinsă de o forţă nevăzută. Putem observa în poezie cum apare starea de muzicalitate, senzaţia de viaţă. Este poezia care mişcă imaginaţia cititorului, o scoate din sedentarism şi o înalţă către forţa divină. Pentru cititor poezia dnei este ca aerul şi trebuie consumată ca aliment. Este o inovatoare în domeniul poetic. În poezie apare şi regizorul în exprimarea poetică. Autoarea este o fiinţă luminoasă şi suflet de copil. Îi doresc să ne mai viziteze. Felicitări!” (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii cititorilor din Râmnicu Sărat)

„Aş vrea să încep prin al felicita şi eu pe dl Ghinea, onorându-ne prin premiul obţinut. Dna Valeria Popa onorează şi suplineşte locul dlui Matincă Costea. Prin fabula d-ei este numită dna fabulei râmnicene. Dna lector de astăzi ne onorează cu prezenţa în cadrul adunării noastre de suflet. Apreciez modestia dnei, dicţia prin care şi-a expus creaţia şi nu în ultimul rând creaţia în sine, care este de o distinsă valoare. Doresc să o felicit prin câteva versuri: <Cobori în suflete lumină / Precum o zi de soare plină / De pe meleaguri buzoiene / În orizonturi râmnicene>” (Nicolae Constantinescu)

„Precizez că dna Mânzală are o bogată activitate pe plan cultural. Este un creator de frumos. Poezia are un limbaj accesibil, metaforic, în care am descoperit un cuvânt care predomină: cuvântul dor. Cuvântul dor şi doina se găsesc în calendarul  UNESCO. O poezie optimistă, melodioasă. Versurile nu sunt grupate în strofe, lasă imaginaţia să zboare la Lună şi coboară spre casă. Eul liric este prezent la tot pasul. Este încărcată de figuri de stil: metafore, epitete duble, enumeraţii. Am întâlnit o temă: tema mamei. (Floarea Stănescu)

„Îl felicit pe dl Vasile Ghinea pentru succesul obţinut în Rep. Moldova. Sunt un umil profesor de gimnaziu, dar poezia dnei m-a impresionat. Poezia este sincretică. Această poezie reuşită este ca o fericită simbioză între artele frumoase şi cinematografie. Asocieri surprinzătoare, liniştea, atmosfera veselă, festivism, din care reiese bucuria de a trăi mă duc cu gândul la Faust al lui Goethe. Imaginile artistice se repetă, noutatea acestor imagini. Remarc muzicalitatea, mai ales în poezia „Mama”, ca un cântec de leagăn. Mici secvenţe ale vieţii cotidiene. Vine dintr-o lume încărcată de poveşti. (Mihai Constantinescu)

„Aceste ore petrecute în atmosfera Cenaclului „Alexandru Sihleanu” să fie pline de lumină. Am trăit stări alese. Vă mulţumesc şi vă îmbrăţişez cu drag”. (Maria Mânzală)

Sâmbătă, 6 septembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Elisabeta Panait.

 Sâmbătă, 23 august, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, la cafeaua literară, cu un moment de divertisment asigurat de acelaşi Matincă Costea, „veşnic tânăr şi ferice”, pe un text de Ion Pribeagu,  „Dai un ban, dar face!” şi un text de George Mihalache –Buzău, „Nu admit!”

          A continuat lectorul de serviciu, Dam Manciulea, cu proză umoristică. A prezentat lucrările „Ţara fără de lege şi criminalitatea fără de moarte”, „Manualul managerului bugetar”, „Avantajele societăţii de consum”, Salamalecu, amigos!” Dan Manciulea a mărturisit: „Va fi o şedinţă mai… subversivă şi veţi descoperi o altă latură a mea”. Are talent şi forţă de scriitor, dinamic, coerent şi fluent. Creează atmosferă. Este un fin observator şi un bun analist al realităţii româneşti cotidiene. Posedă un microscop prin care priveşte şi analizează la modul literar umoristic şi plăcut în acelaşi timp,  fenomenologia vieţii româneşti. Faptul că basmele româneşti sunt prelucrate şi prezentate într-o formă de basm a realităţii româneşti  îl avantajează şi îl apropie de potenţialul cititor. Realizează o radiografie de „râsu-plânsu” a societăţii actuale româneşti, în tonalitatea unui spectacol de bună calitate. În plus, Dan Manciulea se evidenţiază în planul cultural de la curbura Carpaţilor cu un proiect inedit, muzică pe versurile poeţilor din Râmnicu Sărat pentru care felicitările sunt binevenite în susţinerea obştescului efort.           

„Lectura de azi s-a dovedit foarte antrenantă. Denotă că autorul nu este un începător. Creaţia emană maturitate, pe măsura talentului creativ. Ne-a încântat. Ironia din creaţie reuşeşte să ne destindă”. (Matincă Costea)

          „Din amalgamul democraţiei de azi şi de ieri rezultă ciorba fadă, fără gust, ,ar cu E-uri pe care numai corpul le resimte. Casă cunoşti opera lui Dan Manciulea trebuie să cunoşti şi persoana. Se vede că este un cunoscător al vieţii. Are un fler deosebit de a prezenta realitatea înconjurătoare”. (Valeria Popa)

          „Materialul lecturat este o radiografie a societăţii actuale. Bugetarul trebuie să producă multă hârtie, alimentaţia cu preţuri pentru fiecare este sub semnul întrebării”. (Stana Miloş)

          „O proză plăcută, la zi. Am identificat câteva persoane. Apropo de E-uri, cei care consumă putrezesc mai greu. (Proză de campanie) <Proză, cântec într-o vară / repetate peste an. / În acorduri de chitară / Colonel Manciulea Dan>” (Dumitru Hangu)

          „Dl Dan dă dovadă de analist al societăţii de astăzi, cu un umor specific cuprinzând toate sectoarele de activitate ale ţării. Felicitări!” (Mihai Vieru)

          „Papură Vodă este un pierde-vară, Făt-Frumos este fantele actual din epoca modernă, Împăratul Roşu este foarte roşu, Împăratul Galben este prea galben. Dl Dan ne spune poveşti actualizate. Mi-a plăcut povestea cu furtul spadei. Mottoul este foarte bine inspirat. Dl Dan răbufneşte în spaţiul lui intim. Este foarte critic la birocraţia existentă. Salamalecu amigos a fost ales visceral, o asociere care exprimă talmeş-balmeşul de la noi. Sunt un adept al povestirilor cu iz de scenariu de film, cu sfârşit neaşteptat”. (Dan Mihail Zanfirescu)

          „<Dai un ban, dar face> să-l ai în mijlocul nostru. Prezenţa dlui Dan Manciulea creează în Cenaclu o atmosferă deosebită. Este înzestrat cu talent muzical şi literar. Ca cititor vreau ca dl Dan Manciulea să transpună cele scrise în versuri care să fie acompaniate la chitară în muzică folk. S-a prezentat astăzi ca un luptător în prima linie, cu chitara pe baricade. <<<<trăiască această zi, 23 august, în care atmosfera a fost plăcută, creatoare, mobilizatoare, educativă!” (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

          „Am venit cu plăcere, azi, la lectura lui Dan Manciulea. Îl apreciez foarte mult în primul rând pentru activitatea de bază. În publicaţia bilunară „Condeiul ardelean” ce apare la Sfântu Gheorghe şi pe care o primesc regulat, este descrisă foarte frumos activitatea cărturarului din Ardeal, Ştefan Manciulea rudă cu Dan Manciulea. Dar, să revenim la lectura azi. Dan este un fin observato al situaţiei noastre de astăzi”.      (Ion Muşat)

A reuşit să facă o lucrare literară. Cea mai frumoasă lucrare este cea cu imaginea parizerului.

          Dan Manciulea a început să lucreze la un album folk, pe versurile poeţilor râmniceni, dar săraţi, din care a prezentat în final piesele: „Dorinţe”, versuri Florea Costache, „Dor de verde”, versuri Camelia Manuela Sava, „Rugă”, Nina Beldie, „Arată-mi parcul şi chioşcul în care…”, versuri Dan Mihail Zanfirescu, „La vânătoare”, versuri Valeria Popa.

          Sâmbătă, 30 august, începând cu ora 11: 00, lectorul de serviciu al Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Maria Mânzală din Buzău