Sâmbătă, 20 septembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a fost închinată lansării
de carte. Evenimentul a fost deschis de Mioara Bahna: „Bine aţi venit. Salut scriitori din Bucureşti, Buzău, ne adunăm sub protecţia cărţilor şi arta poate acoperi alte tristeţi. Suntem după o ediţie a Festivalului de Creaţie Literară „Titel Constantinescu” realizat de Constantin Marafet, anul acesta la Edineţ, în Rep. Moldova, iar ceea ce se întâmplă este şi urmare a proiectului „Scriitori râmniceni” iniţiat de Centrul Cultural. Astăzi se lansează: „Pe urme de istorie” autoare Lucreţia Dediulescu, „Politikon”, autor Viorel Dodan şi „Constelaţia tăcerii-sub semnul trandafirului”, autor Vasile Ghinea. A urmat Camelia Manuela Sava: „Vă mulţumesc că v-aţi rupt din timpul dvs. Sunt cea care o înlocuieşte pe dna doctor Lucreţia Dediulescu, care se află într-o situaţie de sănătate deosebită, aproape ţintuită la pat, voi vorbi şi în numele managerului Centrului Cultural, şi în numele meu. „Pe urme de istorie”, la această carte dna doctor strânge materiale de cca. trei – patru ani. Editorul, Constantin Marafet a prelucrat imaginile, Violeta Vîlcu a tehnoredactat şi prefaţat cartea: <Goana zilnică pentru supravieţuire na face pe mulţi să uităm frumuseţile care ne înconjoară şi istoria noastră… din fericire, există oameni care le aduc la viaţă ! Dintre aceştia fac parte şi membrele Clubului Femina 2 din municipiul Râmnicu Sărat, unul dintre cele mai vechi cluburi de acest gen din ţară, pasionate de drumeţii, istorie, gastronomie, muzică veche, castele, mănăstiri, concerte, poveşti şi legende. Coordonatoarea Clubului Femina 2, inimoasa doctoriţă Lucreţia Dediulescu, care este autoarea cărţii <Pe urme de istorie>, descrie o istorie văzută alături de membrele clubului, aşa cum puţini dintre noi o cunoaştem, o istorie care se întinde pe durata a patruzeci şi cinci de ani de viaţă a Clubului Femina 2. (…) Descrierea acestor <urme de istorie> este minuţioasă, interesantă, împletită cu pilde şi poveşti frumoase care au morala lor. Dacă ai deschis cartea, nu o mai laşi până nu o termini de citit, într-atât este e captivantă. (…)>. Sunt printre noi şi câteva membre ale Clubului Femina 2 a cărui istorie se împleteşte cu istoria oraşului. O carte document pentru istoria oraşului”. A continuat Constantin Marafet: „Sunt vădit emoţionat, avem scriitori importanţi prezenţi: De la Bucureşti Victoria Milescu, câştigătoare la a treia ediţie a Festivalului de Creaţie Literară „Titel Constantinescu”, Theodor Răpan, de la Brăila Valeriu Perianu, de la Buzău Emil Niculescu, Dima Ştefan, Ovidiu Cameliu Petrescu, preş. Asociaţiei Culturale <Renaşterea Buzoiană>, Viorel Frâncu, Cristian Păunescu, de la Panciu Mariana Rogoz Stratulat, Dumitru Istrate de la Ruşeţu, pe lângă membrele Clubului Femina, pe lângă iubitori de literatură, pe lângă membrii Cenaclului „Alexandru Sihleanu”. Doctor Lucreţia Dediulescu, născută pe frumoasa vale a Râmnicului Sărat, în localitatea Buda, după terminarea cursurilor primare şi gimnaziale în comuna natală, urmează Liceul „Ştefan cel Mare” în Râmnicu Sărat, apoi Facultatea de Medicină Generală la Cluj-Napoca. Prin concurs naţional, devine medic secundar în oftalmologie formându-se ca specialist la Spitalul Militar Central din Bucureşti. Din 1991 este medic primar oftalmolog, iar în anul 2005 obţine titlul de doctor în ştiinţe medicale la Academia Română. A ocupat funcţia de director al Spitalului Municipal Râmnicu Sărat în perioada 1983-1990, când a contribuit la finalizarea construcţiei spitalului şi dotarea acestuia. Prin concurs organizat de Ministerul Sănătăţii ocupă funcţia de manager al spitalului în perioada 2006-2010. Face parte din grupul artiştilor plastici din judeţul Buzău, este coautoarea cărţii de specialitate <Oftalmo compendiu> Din 2001 conduce Clubul Femina 2 din Râmnicu Sărat. Din motive de sănătate mi-a înmânat un mesaj şi căruia o să-i dau citire: <trecerea în carte a unor date, pe ani, a fost intenţionată pentru a aşeza în istorie locurile vizitate, nu pentru a plictisi cititorul, ci pentru a demonstra că harnicul şi bravul popor român, umilit de turci, tătari şi alte naţii, a rezistat de-a lungul secolelor păstrându-şi tradiţia şi credinţa, iar când le-au fost incendiate, devastate sau dărâmate din temelii bisericile şi mănăstirile, le-au construit din nou, mai frumoase şi mai semeţe. Mulţumiri tuturor celor prezenţi. Cartea este elaborată, cu descrieri ample, tablouri votive. Se citeşte uşor şi îţi imaginezi locurile în care poţi să mergi”. A dat cuvântul dnei Valeria Popa care pornind de la mottoul cărţii, semnat Nicolae Iorga: <Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi şi trebuie un gram de iubire ca s-o înţelegi”, a spus: „Dna doctor Lucreţia Dediulescu ne-a arătat că trebuie să preţuim ţara, istoria şi îi preţuim nobleţea sufletească. A venit timpul să vorbească despre cultura râmniceană” . A intervenit Constantin Marafet care a spus: „Aţi văzut, la intrarea în foaier imagini într-o expoziţie. Sunt imagini care ne reprezintă” şi a dat cuvântul dir. Muzeului Municipal Râmnicu Sărat, Marius Niculae: „Într-un spaţiu generos, cu lansări de carte, cu o numeroasă participare, expoziţia prezintă fotografii, realizate în mare parte de dl Ionel Stănuţă de la Direcţia de Cultură Buzău, care marchează moştenirea brâncovenească, cu articole din <Albina>, 1915, Călăuza lui Octavian Moşescu, 193”.
A continuat Constantin Marafet: „Cea de a doua carte pe care o lansăm astăzi este <Politikon>, face parte din proiectul <Scriitori râmniceni>. Pentru mine, Viorel Dodan este o revelaţie. O apariţie uluitoare în peisajul literar râmnicean. Am sesizat acest lucru încă de la debutul editorial, cu volumul <Gânduri şi clipe>. Am preferat să aştept pentru o <altă> confirmare. Iată, confirmarea a venit mai repede decât m-am aşteptat. <Politikon> este o carte a neliniştii, a întrebărilor, dar şi a constatărilor fruste. Analizează cu înţelepciune evenimentele politicii româneşti, urmăreşte cu ochii minţii toate ştirile politice pe care, aproape cronologic, le consemnează într-o mirare. O mirare dulce-amăruie. Uneori se revoltă şi se ia la trântă dreaptă cu sine. Cine suntem?! De cei urmăm orbeşte pe politicieni?! Întrebări la care răspunsul este scos din grila vieţii. <Politikon> este cartea cu întrebări şi răspunsuri gata rezolvate. Nu ne rămâne decât să o citim în liniştea albă a dinamismului nostru. Cine este Viorel Dodan?” Şi a dat cuvântul autorului: „Vă mulţumesc pentru că aţi venit!. Sunt la a doua întreprindere de acest gen, emoţiile vor fi de fiecare dată. Când am scris prima carte… a fost la sfatul şi impulsul foştilor colegi de redacţie de la <Sensul râmnicean>. După prima carte, sincer, nu mă aşteptam să apară şi a doua. Am încercat să fac o cronologie. Mulţumesc dlui Răzvan Chirac, redactorul şef de la <Sensul râmnicean., care m-a sfătuit să mai comprim textele: Am căutat să redau un aspect al vieţii noastre politice .Vă las să descoperiţi dvs. ce am vrut să realizez”. Răzvan Theo Chirac: „Cunosc mare parte dintre texte, este o antologie a textelor publicate. Viorel Dodan este cel mai bun pamfletar din oraş, înţeapă cu vârful peniţei, un cronicar politic. Să se aplece mai mult asupra politicii locale. Textele fac bine la suflet, când termini de citit eşti bine dispus, dar şi te pun pe gânduri. Un analist fin al politicii actuale. În textele sale îl veţi găsi şi pe Putin şi pe Barack Obama. La <Sensul râmnicean>eu făceam caricatură la propriu, el făcea caricatură politică din cuvinte”. Sorin Stan, director <Sensul râmnicean>:”<Gânduri şi clipe> a fost o surpriză plăcută. Acest săptămânal a generat câteva cărţi. „Sensuri”, cartea dnei Mioara Bahna a apărut în urma articolelor publicate”. Volumul „Sensuri”, autoare Mioara Bahna, va fi lansat joi, 25 sept, ora 10:00, în amfiteatrul colegiului.
A urmat Constantin Marafet: „Cea de a treia carte pe care o lansăm astăzi este „Constelaţia tăcerii-sub semnul trandafirului”, autor Vasile Ghinea, a primit premiul <Slam Râmnic” la cea de a VII-a ediţie a Festivalului de Creaţie Literară <Titel Constantinescu>, gala laureaţilor s-a desfăşurat la Edineţ în Rep. Moldova. Este o carte de critică de întâmpinare. Autorul face o critică într-un mod profesionist. În oraşul nostru sunt vreo trei critici. Lângă noi Mioara Bahna, un critic care s-a impus la nivel naţional. Vasile dl Ghinea (cum îi spunem noi în particular) a luat la puricat mai multe cărţi, dintre care şi una din cărţile dnei Victoria Milescu, o mare personalitate a literaturii. Victoria Milescu: „Bine v-am regăsit. Vin cu plăcere în acest oraş, vin la invitaţia dlui Marafet, un poet foarte bun, nu aparţine nici unui curent literar, în care găsim fibra poporului nostru de o mare generozitate. Festivalul „Titel Constantinescu are un juriu, la care a participat, la ediţia a VI-a George Astaloş (Dumnezeu să-l odihnească). În 2010 mi-a editat „Dreptatea învingătorului”, când a fost premiată. Pe dl Vasile Ghinea l-am cunoscut, împreună cu dl Marafet la Cenaclul <Literatorul> şi am avut un prieten comun, Mircea Micu. Aceste întâlniri sunt prilejuite de carte, la invitaţia dlui Ghinea. Aici m-am întâlnit cu prietenul Valeriu Perianu. Un poet simte mai bine un poet. Vasile Ghinea a venit la Librăria <Mihail Sadoveanu> unde am lansat <Existenţele fastuoase> şi a scris despre această carte. O să citesc o poezie din <Existenţele fastuoase> şi apoi vă raportaţi la cartea lui Vasile Ghinea”. Theodor Răpan (unul dintre prietenii lui Nichita Stănescu): „Am venit la invitaţia lui Vasile Ghinea. Criticii literari sunt ca bucatele, de mai multe feluri. Calitatea acestui om: onestitate, corectitudine, cu apropiere corectă şi sinceră. El a scris un text, care deschide această carte, laudativ. A scris un text frumos, generos. Este minunat că aveţi asemenea oameni. Un rol important îl are şi Constantin Marafet. Se realizează ideea de punte sufletească, o carte cochetă. La un moment dat trebuie să ţii cont de sinceritatea unui om şi îi mulţumesc lui Vasile Ghinea. Îi urez să citească, să fie milos, un sentiment de plăcere, să fie în continuare acelaşi om”. Dumitru Hangu: „Dl Vasile Ghinea a venit pe lângă premiu şi trofeu, cu o miarţă de păpuşoi şi o paporniţă plină cu perje, curechi şi baraboi. (Epigramă la minut) <Din înscrisuri râmnicene, / Prin iubire de cuvânt / A venit şi acea vreme / Cărţi să trecem peste Prut”. Mariana Rogoz Stratulat: „Sunt surprinsă că textele mele şi-au găsit loc în <Constelaţia tăcerii>. Ne-a citit, m-a descoperit. Este o carte a tăcerii vorbite. Îl felicit pentru maniera elegant academică, răbdare, curiozitate şi condei bun. Îmi permiteţi să lecturez o poezie din cartea la care se face referire”. A intervenit Constantin Marafet: Valeriu Perianu este într-un fel membru al Cenaclului <Alexandru Sihleanu>. Valeriu Perianu: „Este că totdeauna poetul are secrete pe care nici un critic din lume nu le poate descifra. Cartea la care se face referire este într-un fel un fel de răzvrătire. Sistemul de studiu din şcoli este nefiresc şi neproductiv. Cartea nu este atât de tehnică sau administrativ un alt manual. Am înţeles să prezint o lecţie de fizică, de limba română, în care am căutat să dezvolt intuiţia şi setea de cunoaştere , în paralel cu ficţiunea. Mi-am permis la lecţia de filozofie câteva idei în care filosofia este sfărâmată, disipată şi introdusă în alte manuale”. Dumitru Istrate Ruşeţeanu: „Referitor la prietenul Vasile Ghinea, un critic îl asemăn cu un degustător de vinuri. Depăşeşte faptul de comentator critic. Dl Vasile Ghinea depăşeşte faza de critic literar, se comportă ca un medic, începe să taie şi le aşază la loc. Printre scrisul lui se vede inteligenţa critică, obraznică în sensul bun al cuvântului. Se vede că are cultură. El spune ce crede el, completează un gol. Se concentrează ca un doctor în text. Face nişte lucruri minunate. N-am ştiut că în intimitatea mea sunt acesta din carte. Are un corespondent la Buzău, Emil Niculescu”. Emil Niculescu: „O parte dintre cărţile care apar conţin un soi de obligaţie. E acel simptom al reprezentativităţii. Şi eu sunt cineva. În momentul când intri într-o carte a unui autor capeţi contemporaneitate. Constat că Vasile Ghinea este simţitoriu, se implică. Trebuie şi o critică mai colţoasă”. Vasile Ghinea: Vă mulţumesc în mod deosebit că aţi venit în număr mare la această sărbătoare a cărţii. Orice lansare de carte este o oază de lumină. Este o atmosferă copleşitoare, la fel şi emoţiile. În calitate de autor îmi asum riscul, chiar dacă se pare că nu am respectat ordinea mottourilor. Cărţile bine scrise, cu talent, intuiţie, inteligenţă, în care Cuvântul din Cuvânt în liniştea lui îţi vorbeşte de la sine, te atrag, trebuie numai să ai curiozitatea de a intra şi a decodifica acea linişte. Este o curiozitate de a afla cum gândiţi dvs. creatorii în intimitatea a ceea ce am numit <Cuvântul din Cuvânt>. Cartea vă aşteaptă. Vă mulţumesc încă o dată”. Ovidiu Cameliu Petrescu: N-am mai fost de mult la Râmnicu Sărat. Urmăresc activitatea dlor Constantin Marafet şi Vasile Ghinea, şi este recunoscut o activitate lăudabilă. Sunt pe lângă poeţi deosebiţi şi animatori culturali, ceea ce este cu totul şi cu totul deosebit. Este foarte greu, mai ales că resursele financiare sunt scăzute. Lansările la Râmnicu Sărat sunt destul de frecvente, datorită activităţii lui Constantin Marafet. Cartea dlui Ghinea acum am văzut-o. Sper să fie interesantă .Poeţii văd mai bine şi o fac cu eficienţă, o analizează cu sufletul lor. Eu îl prefer poet şi aşteptăm volumul de poezie. Este un poet de mare sensibilitate şi de mare valoare, şi să ne încânte cu un volum de poezie”. Constantin Marafet: „Ori de câte ori am apelat la dl Ovidiu Cameliu Petrescu a răspuns prompt şi ne-a ajutat”. Viorel Frâncu: Ghinea a făcut o treabă bună de cunoaştere a cărţilor pe care el le-a citit. Îl admir pentru ceea ce face. La o emisiune mi-am dat seama că Vasile Ghinea a citit şi m-a citit. La Râmnicu Sărat este un ferment, vă admir, oameni frumoşi sufleteşte”. Ştefan Dima: „Mă simt onorat de această invitaţie ca într-un altar al culturii. Între critică şi creator sunt acele paralele. La aceste întruniri am cunoscut Editura Rafet. Sunt impresionat de această încărcătură sufletească. Despre dl Vasile Ghinea, ne cunoaştem, este un poet al tăcerii. Sunt un produs al Cenaclului <Alexandru Sahia>. M-a surprins cu această critică. Este exact pe aceeaşi frecvenţă cu cel pe care îl descrie în carte. Să scrie cu acea tăcere pe care o are”. Cristian Păunescu: „Am venit cu mare plăcere la Râmnicu Sărat, la şedinţele Cenaclului <Alexandru Sihleanu>, la lansările de carte. Dl Ghinea a învăţat să tacă şi să scrie”. Constantin Marafet: „Cei care oferă dragoste şi respect contează pentru viaţă”. Editorul Constantin Marafet a prezentat cartea „Confluenţe”, poezie, autor Matincă Costea, carte finanţată de editor, ca dar pentru autor la împlinirea vârstei de opt decenii: „Dl Matincă Costea timp de şase decenii a fost în tot ce s-a întâmplat la Râmnicu Sărat în cultură, a înfiinţat Radio Râmnic, a slujit cultura timp de patru decenii la Casa de Cultură. Îl respect şi îl iubesc”. Gestul a fost răsplătit cu aplauze din partea asistenţei. Matincă Costea: „Cartea lui Vasile Ghinea, <Constelaţia tăcerii-sub semnul trandafirului> nu întâmplător a fost premiată. O cunosc din faza de manuscris. Este cartea unui condei bun. Astăzi l-am cunoscut pe Theodor Răpan, cel pe care Vasile Ghinea îl prezenta în cenaclu în termeni elogioşi.”. Constantin Ambrinoc, dir. C. N. „Alexandru Vlahuţă” a anunţat programul festivităţilor din săptămâna 22-26 septembrie prilejuite de sărbătorirea Colegiului „Alex. Vlahuţă” la împlinirea vârstei de 125 de ani. Totul s-a încheiat cu autografe şi cafea.
Sâmbătă, 27 septembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Aneta Pioară.
Vasile GHINEA