Directorul RER Sud, dispută cu aleşii liberali pe tema preţului gunoiului: ,,Nu poţi face un sistem de colectare separată cu preţ mic la colectare, asemenea investiţii trebuie susţinute de tarif“

Directorul RER Sud, Liviu Mocanu, a răspuns, luni, la şedinţa Consiliului Local, ata­cului lansat în spaţiul public de aleşii municipali liberali, legat de politica de preţuri practicată de operatorul de salubritate. În fapt, aleşii locali ai Partidului Naţional Liberal au reiterat, prin vocea consilierului Ion Barbu, acest atac, în momentul în care în şedinţa ordinară a deliberativului a fost supus dezbaterii proiectul de hotărâre privind o nouă scumpire a prestaţiilor RER Sud, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice.

În esenţă, liberalii spun că tarifele practicate de RER Sud sunt sensibil mai mari decât cele ale operatorilor de salubritate din alte municipii din ţară: ,,Ni se propune un proiect de hotărâre care vizează majorarea preţului de salubrizare, la persoane fizice de la 11,01 lei la 11,51 lei, iar la persoanele juridice de la 237,61 lei pe tonă la 291,9 lei pe tonă (…) Sibiul are un preţ de 7,89 lei pe lună la persoanele fizice, iar la persoanele juridice 262 lei pe tonă. Braşovul are 9,06 lei cu TVA inclus – şi celelalte preţuri sunt tot cu TVA inclus – la persoane fizice, iar la persoane juridice 67,36 lei. Vedeţi ce dife­renţă între Buzău şi Braşov (…) Avem, de asemenea, exemplul primăriilor din Capitală, al primăriilor de sector. Sectorul 4 are 5,03 lei fără TVA pentru persoane fizice şi 80 lei pe tonă la agenţii economici; mai mult, aici se acordă un sprijin locuitorilor, reducând factura, dacă se achită până la 31 martie contravaloarea serviciului pentru un an întreg, cu 20 la sută, iar la persoane juridice cu 40 la sută”, a spus Ion Barbu. Acesta a mai remarcat şi faptul că, inclusiv în momentul în care s-a amânat instituirea taxei pentru deşeurile colectate la groapa de gunoi, RER Sud a propus creşterea tarifelor şi nu scăderea acestora: ,,Buzăul are o altă metodă, în schimb; atu­nci când s-a impus, de către Guvern, reducerea taxei de salubrizare la groapă, acei 86 de lei pe tonă, ni se propusese nu scăderea preţului, ci majorarea lui. Celelalte oraşe au propus şi au aprobat scăderea acestor preţuri la colectare, odată cu scoaterea, pentru o perioadă, a acestei taxe de colectare la groapa de gunoi”, a mai spus consilierul municipal liberal Ion Barbu.

 Mocanu: ,,Buzăul, printre cele cinci oraşe din ţară  care nu plătesc nimic la Fondul de Mediu“  

De cealalată parte, directorul RER Sud, Liviu Mocanu, a explicat-, după ce i-a atras atenţia consilierului Ion Barbu că face vorbire despre tarife vechi, neactualizate, din municipiile pe care le-a dat exemplu-, că preţul practicat de ­ope­ratorul buzoian de salubritate reflectă şi efortul acestuia pentru colectarea selectivă, ceea ce se regăseşte în faptul că Buzăul nu a fost obligat să plătească amenzi la Fondul de Mediu pentru neatingerea ţintei pentru acest mod de colectare a gunoiului.

,,Am aici o listă de zece oraşe mari, peste Buzău, prin­tre care şi cele pe care le-aţi amintit dumneavoastră. Numai că dumneavoastă nu aveţi datele actualizate. De exemplu, Braşovul are 11,87 lei acum, Sibiul are 10,43, într-adevăr puţin sub (Buzău, n.r), dar, din păcate, sau din fericire, nu ştiu cum să zic, din fericire pentru Buzău, nu putem da exemple Sibiul şi Braşovul, şi în niciun caz Bucureştiul, la salubrizare. Într-adevăr, sunt oraşe civilizate, au o infrastructură frumoasă – Braşovul seamănă cu un oraş din Germania, din Austria, nicio problemă -, dar la salubritate, din păcate, nu le putem da exemplu, pentru că, de exemplu, Braşovul, pentru anul 2017, trebuie să plătească 11 miliarde lei vechi (1,1 ­milioane lei, n.r.) la Fondul de Mediu. Brăila, care are un tarif aproape cât noi, şi care nu a dat nici măcar un sac (galben, pentru colectarea selectivă, n.r.) şi nici măcar o pubelă (maro, pentru colectarea compostului din gospodării, n.r.), deşi acolo lucrează trei firme, trebuie să plătească, pentru anul 2017, 9 miliarde lei vechi (900.000 lei, n.r.) la Fondul de Mediu; acum primăria se ceartă şi se judecă cu cele trei firme, că vrea să împartă responsabilitatea cu aceste firme şi ele nu sunt de acord, şi aşa mai departe. Braşovul la fel, să ştiţi! Deci nu putem să dăm exemplu în niciun caz Braşovul; Sibiul da, că la sfârşitul anului au avut licitaţie şi au început mai timid colectarea pe fracţii, dar încă nu funcţionează. Bucureştiul, în niciun caz!”, a spus Mocanu.

Acesta a mai precizat că toate investiţiile RER Sud pentru colectarea selectivă trebuie amortizate din tarifele practicate: ,,Putem lua şi noi gunoiul tot, la un loc, costă mai puţin, ducem în groapă, nu avem nicio problemă; aşa face Bucureştiul acum şi nu este de dat exemplu (…) Putem da exemplu Timişoara, Oradea, Piatra Neamţ şi Buzăul, care este printre cele cinci oraşe din ţară care nu plăteşte ni­mic la Fondul de Mediu, datorită sistemului care funcţionează în oraş. Bineînţeles că un sistem de colectare separată, cu staţie de sortare, groapă, cu ce am mai făcut noi acolo, trebuie susţinut de tarif; nu poţi să faci asemenea investiţii cu tarif mic, în niciun caz”, a mai spus directorul RER Sud, Liviu Mocanu.

După aderarea la Uniunea Europeană, România a trebuit să abandoneze practica arhaică a adunării mormanelor de gunoaie pe la marginea localităţilor. Ca să fie în ton cu civilizaţia, toată ţara şi-a transformat gropile de gunoaie în halde ecologice, iar o nouă obligaţie, derivată din legile europene, a apărut pentru toate municipiile: colectarea selectivă a deşeurilor. Mai precis, acestea au primit obligaţia să reducă anual cu 15% deşeurile depuse în halde. Dacă nu se conformează, plătesc. Din banii tuturor, fireşte…
În august 2008, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 196/2005, privind Fondul de Mediu al României, a fost mo­dificată, introducându-se contribuţiile datorate de primării pentru deşeurile produse. Ea precizează că veniturile fondului se constituie dintr-o ,,contribuţie de 100 lei/tonă datorată de unităţile administrativ-teritoriale începând cu data de 1 iulie 2010, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi încredinţate spre eliminare finală”. Altfel spus, primăriile care nu se achită de datoria de a scădea cantităţile de deşeuri trebuie să plătească 100 lei pentru fiecare tonă în plus dusă în halde.