Cum de mai predă în Padina sora jandarmului bătăuş din Piaţa Universităţii, deşi este condamnată penal că a lovit un elev

Jandarmul filmat, sâmbătă, în timp ce lovea cu pumnul mai mulţi manifestanţi din Piaţa Universităţii – dintre care unul vârstnic -, este buzoian. Răducu Şerban, în vârstă de 33 de ani, care s-a născut şi a copilărit la Padina, a fost identificat ca fiind una şi aceeaşi persoană care îl proteja cu mare dăruire pe preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, cu ocazia unei prezenţe a acestuia la audieri, în dosarul Tel Drum, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Jurnalista Ramona Ursu, cea care a lansat în spaţiul pu­blic această informaţie, duminică seară, a stat de vorbă cu jandarmul violent.

„Am stat de vorbă câteva minute cu jandarmul pe care l-am văzut filmat cum loveşte în oameni la protestul de ieri (sâmbătă, n.r.) din Bucureşti. Nu ştiu ce va face Jandarmeria, dar vă zic ce am reuşit eu să vorbesc azi (duminică, n.r.), telefonic, cu acest jandarm şi ne mai lămurim noi apoi ce va fi cu ancheta internă. Îl cheamă Răducu Şerban, are 33 de ani, spune că lucrează de zece ani în Jandarmerie şi de loc e din comuna buzoiană Padina. Acum e într-o cercetare disciplinară, după incidentul de ieri (sâmbătă, n.r.) . Imediat după ce i-am spus cum mă numesc şi că-s jurnalist (explicându-i, apoi, că cel puţin la mine pe Facebook voi publica ceea ce discutăm), fără să apuc să-l întreb încă nimic, mi-a zis aşa: <Cred că nebun nu ştiu dacă mă puteţi considera. Am primit ordin să nu dau informaţii la presă şi nu pot mai multe să fac în momentul ăsta>. I-am zis că nu-l consider nebun, nici nu spusesem aşa ceva, doar că aş vrea să ştiu ce s-a întâmplat acolo, pentru că nu eram de faţă şi am văzut un filmuleţ în care se vede cum loveşte în protestatari care nu erau violenţi. Iar explicaţia lui este asta: <Dacă vedeţi toate ordinele după care ne executăm activitatea şi toate tehnicile de intervenţie pe care noi le avem şi gradualitatea folosirii forţei, cred că o să vă daţi seama că, dacă nu mai puteam face faţă folosind forţa fizică, următorul pas era să folosim tot mijloacele corporale. După aceea, sunt mijloacele intermediare şi, după aceea, armele de foc. A fost următorul grad, din momentul în care în cordonul acela nu mai făceam faţă. Era spart cordonul şi am intervenit acolo unde erau probleme>.

L-am întrebat dacă pe el l-a lovit vreun protestatar sau dacă a fost insultat. Zice că nu, dar că ar fi procedat după ma­nual, asta deşi niciun alt jandarm din jurul lui nu a procedat la fel ca el, din contră, l-au oprit atunci când a început să lovească în oameni: <S-au auzit multe, dar nu pot spune că era ceva la adresa mea personal. Şi nici eu nu am identificat pe cineva care să execute acele lovituri de oprire. Erau lovituri de oprire în zona braţelor, în principal. Rămâneţi înapoi, rămâneţi pe loc înapoi!, atât, asta era scopul acelor lovituri. Pentru că nu mai făceam faţă fizic decât să împingem şi primisem ordin să nu se spargă barajul acolo. Sunt măsuri graduale şi, la momentul în care una dintre măsuri se dovedeşte a nu mai fi suficientă pentru a asigura ordinea ­pu­blică, intervenim gradual cu alte tehnici care sunt în regulamentele noastre, în manualele profesionale ale jandarmilor>”, a scris Ramona Ursu pe pagina ei de Facebook.

,,Nişte lovituri de oprire şi atât, nu de a face rău cuiva, nu-s cu ură“

    În mod ciudat, chiar jandarmul este cel care a adus vorba despre episodul în care a fost filmat şi fotografiat protejându-l pe Liviu Dragnea mai ceva precum pe Sfintele Moaşte: ,,Apoi, fără să-l întreb ceva de Dragnea, ci doar de unde e el de loc (voiam să-mi confirm că e din Padina, aşa cum ştiam eu), jandarmul Răducu Şerban a ţinut să-mi spună că nu e din Teleorman şi că <nu am nicio legătură cu domnul Dragnea, nicio legă­tură, jur pe ce vreţi dumneavoastră. Eram atunci lângă el pentru că eram de serviciu (explica poza de anul trecut, în care apare protejându-l pe Liviu Dragnea la DNA). Dacă eram de serviciu, ce trebuia să fac? Nu trebuia să fiu acolo?>. Apoi, da, mi-a confirmat şi că el e din Padina.

L-am mai întrebat dacă e sigur că, în afara acelor <lovituri de oprire>, aşa cum spune el că a folosit la protestele de ieri, nu exista vreo altă ­moda­litate de a interveni fără, totuşi, să lovească oameni. Nu ştiu dacă e sigur că asta a fost cea mai bună soluţie, el zice că nu a făcut-o cu ură sau cu vreun alt scop: <Nu-mi dau seama, în momentul acela trebuia să îndepărtăm oamenii care împingeau gardurile cu braţele. Nu am vrut să aduc imaginea asta a Jandarmeriei. M-am uitat şi eu pe imagini şi nu arată bine. Doar că sunt nişte lovituri de oprire şi atât, nu de a face rău cuiva, nu-s cu ură. Eram într-un dispozitiv, nu ştiu dacă mai sunt filmat şi în altă parte. Dar eu de foarte multe ori sunt cel cu calmul, care încearcă să discute foarte mult cu cetăţea­nul şi încearcă să îi explice măsurile noastre. Eu aveam informaţii în cască că s-a aruncat cu garduri în jandarmi. Nu sunt începător, de un deceniu lucrez în Jandarmerie. Asta e interesant, dacă e aşa, anume că jandarmilor li s-a transmis că se aruncă cu garduri în ei. E interesant cine din Jandarmerie şi de ce le-ar fi transmis asta jandarmilor, pentru că eu nu ştiu să fi avut loc astfel de incidente în stradă>.

Acum, ce pot eu să vă mai spun e că, încă din prima discuţie telefonică de vreo zece minute pe care am avut-o cu el (pentru că am discutat de două ori), se vedea că e speriat. De patru ori m-a întrebat cum mă cheamă, s-a scuzat pentru asta şi mi-a explicat că nu se simte bine. Omeneşte, pot înţelege că nu se simte bine, dar, deocamdată, uitându-mă din nou la filmuleţul acela, la felul în care au reacţionat ceilalţi jandarmi, care l-au oprit pe Răducu Şerban din a mai lovi oameni, ce pot spune e că, dacă eşti jandarm şi te lasă nervii atunci când ai în faţa ta zeci de mii de oameni, poate nervoşi şi ei, dar care nu sunt violenţi, atunci nu prea ai ce căuta în uniforma asta. Dar vom vedea ce va mai zice şi Jandarmeria. Dacă şi când va mai zice ceva”, a mai scris Ramona Ursu.

O poveste locală romanţată despre jandarm…

Jurnalista Ramona Ursu a încercat să afle şi alte lucruri despre jandarmul Răducu Şerban de la oameni din Padina: ,,Pentru că am vrut să văd ce mai spun şi alţi oameni care l-ar putea cunoaşte pe jandarm, l-am sunat pe primarul din Padina, Ionel Chiriţă (PNL). L-am întrebat dacă îl cunoaşte, dacă îi ştie familia, ce fel de oameni sunt etc. Primarul zice că Răducu Şerban a plecat din localitate după ce a terminat acolo opt clase, a mers la liceu în Buzău şi, apoi, a făcut Academia. Ionel Chiriţă mai spune că Şerban a fost un copil eminent, dar că nu ştie prea multe des­pre activitatea lui de acum şi că speră că ce s-a întâmplat a fost doar o întâmplare nefericită. Sora lui Răducu Şerban este profesoară în Padina. Şi cu dumneaei am vrut să discut puţin, dar tot ce mi-a spus a fost că nu vrea să amestece familia în asta şi că nu poate comenta. Ceea ce, desigur, e de înţeles. Altfel, despre încrengăturile PSD din Padina şi din Buzău, în general, cu sau fără legătură cu ce am scris mai sus, vă mai povestesc altă dată”, a scris pe Facebook Ramona Ursu.

… şi lucruri care ţin de alte registre

Mai-mai să îţi dea lacrimile când auzi povestea elevului eminent Răducu Şerban din Padina, plecat de tânăr prin străini pentru a îmbrăţişa o carieră militară în Jandarmerie, carieră de zece ani care, iată, este pe punctul de a fi făcută praf de un incident nefericit.

Numai că poveştile romanţate ale primarului liberal, despre care oamenii din comună afirmă că ar fi ,,cu un picior în PSD”, dar şi reţinerea surorii sale despre a vorbi despre Răducu ,,pentru a nu amesteca familia” îşi au şi ele explicaţiile lor. Una dintre ele ar fi aceea că în familia jandarmului bătaia pare a fi un lucru deloc ieşit din comun.

Astfel, sora lui Răducu Şerban, aflată în anul 2015 la început de carieră, a fost ­cer­cetată şi condamnată penal pentru purtare abuzivă, după ce a lovit un elev de clasa a VI-a în timpul orei de Geografie, iar părinţii copilului au reclamat fapta la Poliţie. Totul s-a întâmplat pe data de 4 iunie 2015, la Şcoala Generală nr. 1 din Padina, după ce profesoara, pe atunci în vârstă de 25 de ani, şi-a ieşit din fire şi a aplicat o corecţie fizică, în faţa celorlaţi copii, unui elev care se plimba prin clasă. Aflând de cele întâmplate, părinţii au mers la unitatea de învăţământ pentru a vorbi cu cadrul didactic, însă acesta plecase. A doua zi dimineaţă, părinţii copilului au sunat la 112 pentru a solicita o ambulanţă, întrucât copilul se simţea rău. După vizita la spital de unde au obţinut şi un certificat medico-legal, părinţii au mers la Poliţie şi au depus o plângere împotriva profesoarei Mihaela Burnel.

Cazul a fost confirmat şi de directorul unităţii de învăţământ de la acea vreme, directorul Gheorghe Miu, care a explicat, pentru ,,Observatorul Buzoian”, cum au stat lucrurile: „Doamna Burnel este o profesoară debutantă, a dat o declaraţie la Poliţie, dar şi la Comisia de Onoare a şcolii, spunându-şi punctul de vedere. Nu prea există o scuză pentru ceea ce a făcut. În ceea ce priveşte felul cum au stat lucrurile, declaraţiile sunt contradictorii. Cert este că a existat contact fizic, ceea ce este inadmisibil. Copilul de clasa a VI-a este un copil dificil, cu un dosar destul de stufos în ceea ce priveşte disciplina, cu tendinţe de ADHD, care provoacă un incident pe zi şi care ar trebui să beneficieze de atenţia unui psihopedagog. Aceasta nu scuză, însă, în niciun fel atitudinea doamnei profesoare”, spunea directorul Gheorghe Miu.

Profesoara Mihaela Burnel avea atunci 25 de ani, preda Geografia la Şcoala din Padina, anul şcolar 2014-2015 fiind cel de-al doilea în care se afla la catedră. Cazul a mers mai departe, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele a ­tri­mis-o în judecată pe profesoară, iar instanţa a condamnat-o, pe 28 septembrie 2016, la 6 luni închisoare, pentru purtare abuzivă, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii. Care hotărâre a rămas definitivă pe 25 noiembrie 2016, când Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat apelul Mihaelei Burnel.

Poate vi se pare nelalocul ei o întrebare de genul: doamna Burnel mai lucrează în învăţământ? Răspunsul, pe cât de surprinzător ar părea unora, nu putea fi decât unul singur: DA! Pentru că Mihaela Burnel este nora şefului pesedist local, Frăţilă Burnel. Iar cumnatul ei, fratele soţului, Ovidiu Viorel Burnel, a candidat, ce-i drept fără succes, pe 5 iunie 2016, la funcţia de primar al comunei Padina din partea Partidului Social Democrat.