Le numim generic „etnobotanice“, dar nu se ştie exact din ce sunt făcute. Nici cei care le consumă nu ştiu, însă ajung să fie dependenţi de ele, iar pentru unii sunt fatale. Moartea unui tânăr de 18 ani, elev în ultimul an la Liceul Economic din municipiu, readuce în discuţie un subiect despre care cei mai mulţi dintre noi nu vorbesc decât atunci când opinia publică face cunoscut un astfel de caz.
Alţii însă luptă permanent cu un inamic necunoscut împotriva căruia nu au găsit încă cele mai bune arme.
Cătălin Cojocaru avea 18 ani, era elev în clasa a XII-a la Colegiul Economic din Buzău şi a decedat duminică dimineaţă în urma unui stop cardiac, după patru zile de chinuri. El se afla internat de miercuri la Spitalul Judeţean Buzău, unde a fost adus în stare destul de gravă. Miercurea trecută a fost dus la Urgenţe, stabilizat în aproximativ o oră, apoi mutat pe secţia Terapie Intensivă. Rudele sale au spus că tânărul consumase substanţe etnobotanice.
Tânărul a început să îşi revină, iar pe data de 19 a fost mutat pe secţia Medicală. A doua zi însă a intrat în comă şi a fost dus din nou pe ATI până duminică dimineaţă când inima sa a încetat să mai bată, manevrele de resuscitare fiind în zadar.
Rezultatul necropsiei urmează să stabilească dacă înainte de a se prezenta la spital Cătălin Cojocaru consumase substanţe etnobotanice. El era cunoscut drept consumator de etnobotanice şi este foarte probabil să fi murit în urma unei supradoze.
„În data de 17 ianuarie a fost internat un tânăr cu o stare de agitaţie extremă după un consum de substanţe interzise, spunându-ne că este consumator cronic de etnobotanice. A fost internat pe secţia ATI, unde a stat două zile cu o insuficienţă multiplă de organe datorită unui sindrom de rabdomioliză, datorat atât substanţelor ingerate cât şi a convulsiilor repetate care deteriorează musculatura striată şi netedă şi eliberează în corp substanţe care provoacă blocarea organelor.
După două zile, pacientul uşor ameliorat a fost transferat în secţia Medicală, după care simptomele au reapărut şi nu au mai cedat la nici un tratament, pacientul făcând stop respirator în data de 21 ianuarie”, a declarat medicul Dragoş Porumb, director medical al Spitalului Judeţean Buzău.
Cauza clară a decesului tânărului va putea fi cunoscută numai după efectuarea necropsiei. Tânărul a mai fost internat pe secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean şi în urmă cu un an, din aceeaşi cauză. Atunci a fost internat la ATI, dar a fost stabilizat şi şi-a revenit. El era însă consumator cronic de etnobotanice de patru ani.
Potrivit medicului Dragoş Porumb, astfel de cazuri sunt mai puţine decât acum 6-7 ani, însă sunt mult mai grave, iar cei care cad pradă acestor substanţe au 18-19 ani.
Poliţia s-a autosesizat duminică, după ce informaţiile privind decesul tânărului au apărut în presa locală, şi au fost demarate cercetări. Luni au fost solicitate documente de la Spitalul Judeţean.
Zeci de consumatori de droguri au cerut ajutor în 2017
Nimeni nu ştie compoziţia exactă a substanţelor din categoria etobotanicelor, atât timp cât comercianţii aruncă pe piaţă noi reţete, cu o viteză infernală, iar laboratoarele care pot face analizele necesare sunt prea puţine. Aşa că, la căpătâiul unui tânăr care a luat astfel de droguri, doctorii stau la fel de neajutoraţi ca şi părinţii, care îşi văd copilul pierind cu zile.
Din păcate, substanţele etnobotanice îi transformă pe consumatori în nişte bolnavi psihic, singuri pe culoarul morţii. Cu toţii avem prejudecăţi că doar oamenii străzii, aurolacii şi cei care locuiesc în ghetouri consumă „legalele“. Ne ajută să ne detaşăm de fenomen, să zicem că este în curtea altora, când, de fapt, este în curtea şcolii.
Aceste otrăvuri, vândute la colţ de stradă cu numai 10 lei, din neglijenţa autorităţilor, au umplut spitalele de adolescenţi pierduţi. Din păcate, potrivit medicilor, cazurile nu mai sunt atât de multe ca acum 6-7 ani, urmă însă sunt mult mai grave.
La internare, consumatorii au grave probleme cardiace sau gânduri sinucigase, iar organele interne cedează unul câte unul.
Cei care iau astfel de produse nu realizează că îşi administrează o doză de otravă, cu efecte mortale.
Sunt mult mai periculoase decât drogurile de mare risc precum heroina şi au un efect direct asupra sistemului cardio-circulator.
Cu toate acestea, nu avem încă o statistică exactă a celor care şi-au pierdut viaţa din cauza unor substanţe pe care le găseşti la tot pasul. Nu există nici studii, nici propuneri şi cu atât mai puţin soluţii, iar autorităţile competente să acţioneze nu au legislaţie în baza căreia să acţioneze, motiv pentru care sunt denimite generic şi „legale“, iar afacerile mortale continuă nestingherite.
Fenomenul este mult mai răspândit în România decât crezi tu, chiar dacă nu ai mai auzit la televizor despre el din 2011, atunci când s-au închis oficial toate ,,spice shopurile“ din ţară, dar asta nu a oprit vânzarea drogurilor sintetice peste tot şi răspândirea lor masivă între tineri. Un raport al Agenţiei Naţionale Antidrog din 2014 spunea că 45,5 la sută din cei care ajung la Urgenţe din cauza drogurilor consumaseră ,,legale“. Şi cam atât. Ne raportăm la statistici, iar consumatorii sunt nişte numere în baza de date preluată de la spitale, statistici completate ulterior cu numărul de acţiuni preventive organizate prin şcoli, prevenţie care şi-a dovedit cu succes ineficienţa.
Potrivit datelor prezentate în luna noiembrie 2017 în Colegiul Prefectural de către reprezentanţii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Buzău, în anul 2017 SCCO Buzău a destructurat două grupări care se ocupau cu traficul de droguri, fiind descoperite 30 de infracţiuni în urma cărora au fost cercetate 40 de persone, fiind trimise în judecată 21 persoane iar 19 erau în curs de cercetare. Au fost confiscate cinci plante canabis, canabis – 78 gr., noi substanţe psihoactive – 144 gr, amfetamină – 0,22 gr.
Tot anul trecut, potrivit CPECA Buzău în serviciul UPU Buzău, în anul 2017, s-au prezentat opt persoane consumatoare de droguri, iar alte 26 au fost internate la Spitalul Municipal Rm. Sărat şi Spitalul de Psihiatrie Săpoca.