Ce firmă cu probleme penale pune beţe-n roate reabilitării drumului judeţean de pe Valea Slănicului

Lucrările de reabilitare a drumului judeţean 203K, pe tronsonul Mărăcineni-Podu Muncii, mai întârzie. Consiliul Judeţean Buzău a depus, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti o contestaţie la ultima decizie a Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) de anulare a rezultatului licitaţiei pentru desemnarea firmei care va moderniza drumul de pe Valea Slănicului.

La solicitarea a două societăţi comerciale, în data de 2 martie, CNSC a anulat pentru a doua oară raportul procedurii de atribuire a lucrării către SC VIAROM CONSTRUCT SRL, parte a grupului fracez Eurovia/Vinci, şi a obligat autoritatea contractantă, în speţă Consiliul Judeţean Buzău, la reevaluarea ofertelor cu respectarea prevederilor documentaţiei de atribuire, a legislaţiei incidente, Deciziei CNSC nr. 2257/C1/2352, 2404, 2483 din data 31.08.2017, în termen de zece zile de la comunicarea deciziei. Firmele care au contestat decizia CJ sunt SC Tancrad SRL Galaţi şi SC OYL COMPANY HOLDING AG SRL, cu sediul în Slobozia, care au cerut justificarea de către VIAROM CONSTRUCT a normelor de consum proprii şi a preţului stabilizatorului de sol pe bază de enzime non-corozive, folosite ca şi soluţie în execuţia lucrărilor de reabilitare a drumului judeţean 203K. Consiliul Judeţean Buzău nu este de acord cu decizia CNSC şi se aşteaptă acum ca instanţa să tranşeze cât mai repede acest conflict.

Refacerea DJ203K de la Mărăcineni, unde trebuie extins pe două benzi până la Podu Muncii, figurează de câţiva ani ca obiectiv important al Consiliului  Judeţean Buzău. 2017 părea să fie anul izbânzii, mai ales că administratorul drumului, CJ Buzău, obţinuse finanţare guvernamentală pentru drumul de pe Valea Slănicului. Iată că nu a fost aşa.

În luna septembrie 2017 CNSC a anulat licitaţia, iar în ianuarie 2018, CJ Buzău a făcut o a doua atribuire, tot către Eurovia/Vinci. Rezultatul a fost din nou contestat, astfel că lucrările nu vor demara prea curând.

Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu, a precizat, vizibil deranjat de situaţie şi dând vina pe legislaţie, că drumul va intra în reabilitare în următoarele luni.

„Această lege e antiromânească! Mă refer aici la legea achiziţiilor publice care permite ca o licitaţie pentru o lucrare de utilitate publică să se întindă pe durata câtorva ani. În forma în care este legea acum, ne tăiem singuri craca de sub picioare. Vrem să atragem cât mai multe fonduri europene, în unele instituţii se fac mari eforturi, sunt angajaţi care fac ore suplimentare pentru a grăbi implementarea proiectelor, dar ne trezim că lucrurile se blochează cu anii când firmele se contestă una pe alta. Toate ţările din jur, Ungaria, Cehia, Polonia şi-au adaptat legislaţia ca lucrurile să meargă şnur, numai noi nu. M-am plâns şi parlamentarilor de Buzău, e treaba lor să facă ori să schimbe legi, am speranţe că în scurt timp această lege va fi simplificată”, a declarat Neagu.

Anul acesta, în luna mai, se vor împlini doi ani de la lansarea SEAP a procedurii pe, de atribuire a lucrării de reabilitare a tronsonului din DJ203K Mărăcineni – Podu Muncii. Valoarea estimată a lucrării este de 18 milioane de euro.

Contracte fără număr pe zona Galaţi-Brăila

Potrivit datelor disponibile pe portalul de afaceri Agenda Investiţiilor, în intervalul 29 mai 2017 – 31 ianuarie 2018, societatea Tancrad Galaţi (una dintre firmele care au contestat licitaţia) a adjudecat 13 contracte de achiziţii publice, a căror valoare însumată se apropie de 10 milioane de euro (peste 45 milioane de lei). Compania este unul dintre constructorii preferaţi de operatorul Apă Canal SA (din Galaţi), pentru care a realizat, în ultimele nouă luni, trei lucrări în valoare de două milioane de lei. Alţi parteneri ai Tancrad sunt primăriile din Galaţi şi Brăila, care au încredinţat societăţii obiective în valoare 14 milioane de lei, respectiv 17 milioane de lei, pentru lucrări diverse de infrastructură rutieră, cum ar fi modernizări de drumuri, intersecţii sau şosele de centură.

Creşterea Tancrad SRL şi sfârşitul baronului de Brăila Bunea Stancu

Tancrad SRL Galaţi a fost înfiinţată în 1995 de către un fost angajat al Sidex Galaţi (Arcelor Mital Steel), Traian Stăncic, care, ulterior a ceda­t-o fiului său, Cristian Cătălin Stăncic. Firma având ca obiect de activitate comerţul cu produse siderurgice, a făcut profit, o perioadă, pe seama combinatului siderurgic, datorită relaţiilor pe care Stăncic le avea la nivelul PSD. De altfel, afaceristul a fost coleg de serviciu cu Nicolae Dumitru, cel care, ulterior, avea să devină primarul municipiului Galaţi.

În 2001, după ce Dumitru a devenit primar, PSD a preluat guvernarea iar indianul Mital a privatizat Sidexul, firma lui Stăncic a rămas fără obiectul activităţii şi s-a reprofilat pe construcţii civile  şi de drumuri. Imediat au început să vină, ca pe bandă rulantă, şi contractele publice, Tancrad devenind rapid firma de casă a Primăriei Galaţi şi a Consiliului Judeţean Brăila.

În câţiva ani, compania lui Stăncic a monopolizat lucrările de construcţii finanţate de la bugetele judeţelor Brăila şi Galaţi, adjudecându-şi toate licitaţiile importante. Tancrad SRL s-a ocupat de reabilitarea parcurilor, a locurilor de joacă, a drumurilor şi podurilor, dar a primit şi contracte pentru deszăpezire-, aducând astfel la sapă de lemn societatea judeţeană de drumuri şi poduri-, a reabilitat drumuri, iar de multe ori a făcut-o prost. Firma Tancrad a fost blamată de brăileni pentru întârzierile foarte mari, dar şi pentru calitatea slabă a lucrărilor executate pentru reabilitarea unui important bulevard din Brăila.

Un afacerist cu proptele în justiţie

Succesul în afaceri a dat ocazia familiei Stăncic să-şi facă relaţii nu doar în politică, ci şi în justiţie. Cristian Cătălin Stăncic, fiul fondatorului firmei, a fost cununat de fostul procuror şef al Parchetului Curţii de  Apel Galaţi. Cu puţină vreme înainte să moară, acesta a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, şantaj şi fals în declaraţii. El a intervenit pe lângă un coleg pentru ca Stăncic să fie scos basma curată într-un dosar de înşelăciune. În urma intervenţiei, e drept că finul a scăpat de dosarul penal, dar naşul procuror a fost pus sub urmărire penală şi obligat să se retragă din magistratură.

Tancrad Galaţi şi directorul Stăncic – instigare la abuz în serviciu şi uz de fals

În 2014, Tancrad SRL a fost inculpată de către DNA într-un dosar de corupţie în care fostul baron PSD din Brăila Bunea Stancu a fost acuzat de abuz în serviciu şi conflict de interese în formă continuată şi obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Tancrad SRL Galaţi a fost trimisă în judecată pentru două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, dintre care una în formă continuată (5 acte materiale) şi uz de fals. De asemenea Cristian Cătălin Stăncic, la acel moment administrator al SC TANCRAD SRL Galaţi, este judecat pentru săvârşirea a două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul dintre care una în formă continuată (5 acte materiale) şi uz de fals.

Procurorii au arătat că patru contracte încheiate între Tancrad SRL şi Consiliul Judeţean  Brăila au fost atribuite prin fraudă, producând  statului, un prejudiciu, de 2.450.752,88 lei. Potrivit anchetatorilor, Stăncic ar fi făcut presiuni asupra funcţionarilor din CJ şi asupra membrilor comisiilor de evaluare a licitaţiilor pentru a-i determina să declare câştigătoare doar ofertele sale.

Pe 2 octombrie 2014, Cătălin Stăncic şi firma sa au fost trimişi în judecată în dosarul lui Bunea Stancu, iar mare parte din bunurile şi terenurile firmei au fost puse sub sechestru în vederea acoperirii prejudiciului produs. Dosarul se află în curs de judecată la Tribunalul Vrancea.

În 7 august 2014, procurorii DNA făceau percheziţii la sediul CJ Brăila, identificând câteva contracte trucate, printre care şi cel cu firma SC TANCRAD SRL Galaţi.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bunea Stancu era implicat în comiterea unor fapte asimilate celor de corupţie, având concursul mai multor funcţionari din subordine şi, în egală măsură, al reprezentanţilor legali ai unor agenţi economici interesaţi în obţinerea unor contracte de achizitii publice.

Din cele cinci contracte trucate găsite de procurorii DNA, două aparţineau firmei SC TANCRAD SRL Galaţi. Ulterior, Bunea Stancu, Tancrad SRL Galaţi şi administratorul firmei, Cătălin Stăncic, au fost trimişi în judecată de către DNA, la pachet cu mai mulţi funcţionari din CJ Brăila, pentru fapte de corupţie.

De ceva timp, Tancrad SRL  Galaţi s-a extins şi în judeţele limitrofe, şi aşa a ajuns să reabiliteze drumuri şi în judeţul Buzău. Odată cu ea şi problemele.

Chiar dacă a fost trimisă în judecată în dosarul lui Bunea Stancu, Tancrad are în derulare cel mai mare număr de contracte  pentru reabilitări de drumuri din judeţul Galaţi. Ba mai mult, şi-a extins afacerile şi pe alte meleaguri. În vara lui 2014, pe 9 iulie, asocierea Tancrad SRL – Dorsalve SRL  –Virgfan SRL şi-a adjudecat un contract, de la Primăria Ploieşti, pentru de 19,7 milioane lei, care a avut ca obiect reabilitarea unor linii de tramvai.

Două luni mai târziu, pe 2 septembrie 2014, firma lui Stăncic a obţinut de la Consiliul Judeţean Prahova, condus de un alt baron local, Mircea Cosma, o altă lucrare în valoare de 55,2 milioane de lei fără TVA, pentru extinderea reţelei de canalizare şi colectare în Azuga, Buşteni şi Sinaia. La licitaţie au participat zece ofertanţi, dar numai societatea gălăţeană s-a calificat.