Cultură

Vă doresc din adâncul sufletului o viață lungă și de ­ca­litate, cu multe realizări!

Sincere felicitări cotidia­nului OPINIA din Buzău cu prilejul împlinirii unui sfert de secol de existență.

Felicit cotidianul OPINIA pentru articolele foarte interesante publicate de-a lungul timpului.

OPINIA – copilul de suflet al gazetarilor inimoși diriguiți magistral de un maestru al condeiului, jurnalistul Corneliu Ștefan, s-a impus în presa locală,

Un nou eveniment de excepție, cu valențe internaționale, va fi găzduit luna viitoare la Colegiul „B. P. Hasdeu”. Oameni de cultură din Franța vor fi prezenți la Buzău, alături de academicianul Eugen Simion, pentru a vorbi despre românii care au contribuit la dezvoltarea culturii franceze.

Acestea este cel de-al doilea eveniment care beneficiază de prezența unor personalități recunoscute la nivel internațional, după vizita, din 2014, a lui Greg Scărlătoiu (omul care conduce unica instituție din Statele Unite care monitorizează situația drepturilor omului în Coreea de Nord), cel care a venit la Hasdeu însoțit de unicul deținut născut și evadat dintr-un lagăr din Coreea de Nord, Shin Dong-hyuk.

Conferința internațională „Ces Roumains formidables de la culture Francaise”  va avea loc în perioada 27-29 aprilie, în amfiteatrul colegiului buzoian, inițiatorul evenimentului fiind cunoscutul medic buzoian Marius Anastasiu. Pe lista celor care au confirmat prezența se află prof. Catherine Perry  (University of Notre Dame, Indiana, USA, distinsă cu ordinul de Cavaler de către statul francez), prof. Francoise Alran (Lycée Victor Hugo Carpentras – Vaucluse), prof. Ilinca Barthouil Ionesco (Université d’Avignon et de Pays de Vaucluse; a tradus în franceză operele lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ioan Slavici, Camil Petrescu și a înființat Asociația franco-română). Alături de acești invitați, la eveniment vor participa și academicianul Eugen Simion (fost preșe­dinte al Academiei Române) și medicul Marius Anastasiu.

„Acest eveniment s-a născut la inițiativa lui Marius Anastasiu, cel care a ținut neapărat ca manifestarea să aibă loc în liceul pe care l-a absolvit. Bineînțeles că am fost onorați. Practic, se dorește ca, prin mărturiile unor personalități internațio­nale, să-i evidențiem pe românii care au plecat în Franța și s-au realizat în lumea culturală de acolo. Domnul Anastasiu a primit și sprijinul Academiei Române. Se pare că ideea i-a venit domnului doctor după ce a asistat la o conferință dedicată românilor care au ridicat Franța, susținută de fostul ambasador francez Philippe Etienne. Atât Marius Anastasiu, cât și Eugen Simion, au rămas uimiți să descopere adevărate personalități româneș­ti evocate de un francez, în condițiile în care noi abia dacă am auzit de ele. Bineînțeles că, pe lângă aceștia, invitații vor vorbi și despre românii celebri din Franța: Eliade, Ionescu, Cioran, Elena Văcărescu, Henri Coandă etc”, a declarat directorul Colegiului „B. P. Hasdeu”, Ionel Banu.

Oficialități locale, meșteri populari și artiști plastici amatori au participat, ieri, la vernisajul expoziției „Mărțișo­rul în creația populară”.

Consiliul Județean Buzău și Muzeul Județean Buzău, în parteneriat cu școala Gimnazială nr. 7 Buzău, organizează, în perioada 25-27 februarie 2015, expoziția foto-documentară „Buzăul de altădată”.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a stârnit o veritabilă furtună într-un pahar cu apă. El a fost inițiat de 84 de deputați și se­natori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD și UDMR, și a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014.

Pe 15 decembrie anul trecut, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Recent, pe un post de televiziune, am asistat la o discuție anacronică despre timbrul cultural. Printre cei vreo opt participanți la dezbatere, nici un specialist sută la sută în finanțe. Nici Ion Caramitru și nici Nicolae Manolescu nu au reușit să convingă telespectatorii, de parcă ei trebuiau convinși nu mahării din Guvern și din Parlament sau de la Finanțe. Atât Uniunea Dramaturgilor, cât și Uniunea Scriitorilor, au economiști și juriști angajați. Ei trebuiau scoși în față la această dezbatere publică, transformată discret într-un preludiu de campanie electorală mascată pentru șefia unor categorii ale breslei artiștilor.

Cred că mai nimerit pentru această pledoarie ar fi fost cel care a concubinat peste măsură cu o vioară Stradiva­rius, parlamentarul bilingv Cătălin Voicu, cel mai vocal dintre toți politicienii postdecembriți în fosta Casă a Poporului.

Zeci de meșteri populari expun astăzi mărțișoare în cadrul expoziției cu vânzare organizată de Centrul de Cultură și Artă Buzău în foaierul sălii de spectacole a Consiliului Județean. Evenimentul, devenit deja o tradiție, se intitulează „Mărțișorul în creația populară” și încearcă să atragă atenția buzoienilor asupra măiestriei creatorilor care apelează la motive tradi­ționale.

Pe lista expozanților se regăsesc creatori din mai multe zone ale județului (Bisoca, Merei, Smeeni, Beceni): Amelia Papazisu, Gabriela Bălan, Iulia Papazisu, Felicia Moldoveanu, Tăsică Beșliu, Cristina și Aurelia Căsaru, Maricica Diaconu, Elena Gramer, Doina Mușat, Liliana Șerban, Marioara Trif, Dana Voicu și Teodora Irimia.

Vernisajul va avea loc astăzi, începând cu ora 11.00, iar expoziția va fi deschisă celor interesați să achiziționeze mărțișoare până vineri, 27 februarie.

O nouă comedie pe scena buzoiană. Cunoscutul actor Eugen Cristea joacă, pe data de 2 martie, pe scena sălii de la Consiliul Județean, în spectacolul „Cinci acte de dragoste”. Comedia în regia lui  Moshue Yassur îi mai are în distribuție pe Cristina Deleanu, Jean Lemne, Tomi Cristin, Daniel Nițoi și Cristina Păscălin.

„Cinci acte de dragoste” este o comedie spumoasă, montată de un regizor cu multă experiență teatrală atât în România cât și peste ocean. O comedie ce descrețește frunțile și celor mai morocănoși spectatori.

„Spectacolul cuprinde adaptarea a cinci piese scurte, aparținând unor scriitori americani contemporani, dintre care amintesc pe Neil Simon și Joseph Bologna. Regia este semnata de Moshe Yassur, din SUA, autor al multor spectacole de succes în București și în țară. Spectacolul a cunoscut peste 50 de reprezentații cu un deosebit succes. Este, așadar, un spectacol deja verificat la public. Este un colaj de comedii, de un remarcabil bun gust, fără pic de vulgaritate, un spectacol care prezintă în cheie comică diversele etape ale dragostei, din frageda tinerețe până la mult temuta bătrânețe”, mărturisește  Eugen Cristea.

Dragostea la orice vârstă

Spectacolul tratează tema dragostei la orice vârstă și atinge cinci forme de exprimare ale acesteia: inițierea, cererea în căsătorie, mariajul, adulterul și senectutea care uită sau înflorește toate vechile aventuri și relații amoroase din cuprinsul vieții, fie ele reale sau imaginare. Moshe Yassur a pus laolaltă textele „Inițierea” (dramatizare Moshe Yassur după Cehov), „Căsătoria” (Neil Simon), „Adulterul” (Renee Taylor), „Viața Conjugală” (Joseph Bologna) și „Bătrânețea” (Robert Andersen). Interesant este faptul că doi dintre dramaturgii ami­ntiți, Renee Taylor și Joseph Bologna, nu numai că scriu, dar și joacă împreună teatru scurt. „Cinci acte de dragoste” este un reușit colaj de piese scurte, în care autorii au întotdeauna un zâmbet de înțelegere pentru slăbiciunile umane. 

Cine este Moshe Yassur

Rădăcinile regizorului Moshe Yassur sunt la Iași, acolo unde reputatul om de teatru s-a născut în anul 1934, sub numele de Moise Stumer. O perioadă pe care mai apoi a numit-o „cel mai important cadou pe care mi l-a făcut viața” este adolescența petrecută în culisele Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, acolo unde a prins pasiunea pentru teatru. La numai 16 ani părăsește România, pentru a se stabili în Israel. Urmă­toarea etapă în viața sa este Parisul, unde a studiat cu unul dintre primii regizori care au pus în scenă piesele lui Eugen Ionesco – Jean-Marie Serreau. După etapa pariziană, s-a stabilit la New York, unde este și astăzi profesor de teatru. Din anul 2002, Moshe Yassur se ocupă de repertoriul idiș al Teatrului Evreiesc de Stat, punând în scenă piese precum „Cartea lui Ruth”, „Sonata Kreutzer” sau „Tango final”, ultimul putând fi vizionat, în interpretarea inegalabilei actrițe Maia Morgenstern. La 50 de ani după ce a părăsit Iașiul natal, Moshe Yassur a revenit la  Naționalul ieșean, unde a montat două piese de Eugen Ionesco din categoria teatrului absurd: „Jacques sau supu­nerea” și „Viitorul e în ouă”, foarte bine primite de public.

      Spectacolul „Cinci acte de dragoste”se joacă la Buzău pe data de 2 martie, de la ora 19.00, prețul unui bilet fiind de 60 de lei. Pentru rezervări sunați la 0740.496.561.

În 4 septembrie 1389, se men­ționa, pentru prima oară, în documentele noastre, ma­re­le vor­nic care avea în atribuții, în afara prolemelor judecă­to­rești, penale sau civile, și pe cele ce țineau de asigurarea ordinii în țară. În urma reformelor lui vodă C. Mavrocordat, de la jumătatea se­colului al XVIII-lea, se va ajunge ca ispravnicul județului să aibă o serie de slujitori cu atribuții administrative și polițienești (odobași, beșlii, căpitani, iuzbași, seimeni, le­fegii, stegari etc.).  În anul 1780, în Țara Românească se numărau 3.500 de slujbași, în cele 17 județe. Numărul acestora va crește odată cu instituția Agiei. Reformele lui Alexandru Ipsilanti de la 1775 aduceau instituția poliției sub conducerea unui mare (vel) Agă, ce avea în subordine pe vel căpitanul de dorobanți, situație ce se va legaliza prin Pravilniceasca Condică din 1780. Pentru cei dedați la ,,fapte rele“, încă din 1779 dom­nitorul orânduise la ju­dețe, în afara celui cu atribuții militare, un polcovnic (colonel) cu 30 de slujitori.

La nivel de plasă continuau să se ocupe de problemă zap­ciii, care, nefiind salarizați, se dedau unor abuzuri deosebite ce îi vor face celebri.

Odată cu Regulamanetele Organice se vor ivi alte structuri, cum ar fi Spătăria, care avea la nivel de județ un număr de 150 de cătane care țineau de Căpitănii. Din păcate căpitanii și polcovnicii erau înlocuiți de fiecare dată când se schimba spătarul căruia îi erau subordonați.  Cum cătanele și comandanții lor nu primeau niciun fel de plată, fiind, între altele, datori să achite șapte lei pe an spătarului, drumul spre abuzuri era liber.

Se va ajunge chiar la o ,,colaborare” între hoți și cătane, primii cedând  o parte din prăzi. În fața acestei situații Marea Vornicie din Lăuntru a trecut la organizarea poliției începând cu numirea polițaiului maister în orașe, cu un re­gu­lament clar. Subordonații a­cestuia erau casinpristavii, epis­tații, un logofăt, cinci do­ro­banți și tulumbagibașa, cel care se ocupa, cu tulumbagiii săi de pro­blema incendiilor. Car­ti­erele (vopselele sau culorile) și mahalalele erau su­prave­gheate de casinpristavii. În atribuțiile polițailor intrau probleme diverse, mergând de la carantine­le orașelor, situația cân­tarelor din piețe și târguri, alinierea ulițelor și până la contractele negustorești în caz de litigiu. Pentru situațiile polițienești din județe, se rețineau do­robanții direct subordonați Departamentului din Lăuntru. Vătășeii de sate se ocupau cu ordinea și erau subordonați sfaturilor sătești. Toată comunitatea sătească era obligată să se ocupe de problema ordinii publice. Până la sosirea poterelor de la județ, sătenii erau obligați să ur­mărească sau să anihileze bandele de hoți sau tâlhari.

Alexandru Gaiță

La sfârșitul săptămânii trecute, am fost – împreună cu scriitoarea și traducătoarea Marilena Lică Mașala, venită special din Franța – , la o mani­festare culturală organizată de Centrul Cultural Pitești. Cu acest prilej, am vizitat Filiala Argeș a Uniunii Scriitorilor din România (președinte, Dumitru Augustin Doman) și Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu“,  aici fiind invitat de poeta Lucreția Picui.

M-am bucurat de compania unor poeți celebri, precum Virgil Diaconu (originar din Râmnicu Sărat) și Aurel Sibiceanu. Firește, câțiva dintre scriitorii locului, nume consacrate la nivel național, m-au întrebat ce mai e nou prin lite­ratura buzoiană, întrebare finalizată mai mereu cu „scriitorul x ce mai face?” . Dacă, prin anii 80, aflat, de exemplu, tocmai pe la Oradea, eram întrebat doar ce mai face Alex. O­proescu, de această dată aria interesului interlocutorilor mei față de scriitorimea buzoiană s-a extrins cu două nume: Valeria Tăicuțu și Dumitru Pană. Am încercat să plusez și eu câteva nume, însă, de fiecare dată, mi s-a răspuns nonșalant: „Îmi pare rău, nu am auzit de numele lor…“.

Ca atare, m-am convins încă o dată că Facebook-ul nu rezolvă problema fundamentală a afirmării unui scriitor, acesta fiind doar o simplă și subiectivă oglindă egocentrică.

Cei mai mulți dintre telespectatorii îl cunosc în urma rolului din telenovela „Inimă de țigan“, unde l-a interpretat pe Steven, ginerele lui State Potcovaru. Este vorba despre îndrăgitul actor de comedie Octavian Strunilă, pe care buzoienii au ocazia să îl vadă, săptămâna viitoare, în dublă ipostază, de dramaturg și actor.

Strunilă aduce pe secena de la Buzău spectacolul „Cum se face“, o producție ce îi poartă amprenta și în care evoluează alături de alte nume cunoscute din cele mai de succes seriale românești: Carmen Tănase, Anca Dumitra (Las Fierbinți), Cătălin Babliuc și Alexandru Conovaru.

„Cum se face“ este o comedie de-a râsu’-plânsu’. Inspirat din viața reală, spectacolul ne prezintă lumea plină de farmec a culiselor unui spectacol de teatru. Devenim martori la procesul de creație prin care trec artiștii, cu o sumedenie de momente comice, dar și triste în același timp, de la prima zi de repetiție până la premiera unui spectacol compromis din născare. Piesa de teatru se dorește a fi o comedie pe gustul spectatorului de astazi… O comedie inteligentă!

Spectacolul „Cum se face“ se va juca la Buzău pe 27 fe­brua­rie, de la ora 19,30, la Sala consiliului Județean. Pentru bilete și alte detalii sunați  la nr. de telefon 0740.496.561.

La eveniment au luat parte istorici, profesori, scriitori și viceguvernatorul Marta Maria Mocanu

Sâmbătă, 21 februarie, începând cu ora 11,00, la Casa de Cultură a Sindicatelor, membrii Cenaclului  literar „Ante Portas” se vor întruni pentru a discuta creația literară pre­zentată de colega lor Laura Cozma.

Recent, Biblioteca Jude­țeană „V. Voiculescu”  Buzău a difuzat Regulamentul Festivalului – Concurs de Lite­ratură „Primăvara Poeților”, ediția a VIII-a, 2015. Un regulament destul de precar.

Biblioteca Județeană „V. Voiculescu” organizează cea de a VIII-a ediție a Festivalului-Concurs de Literatură „Primăvara poeților”, adresat tuturor scriitorilor domiciliați pe raza județului Buzău, care au unul sau  mai multe volume de versuri editate pe parcursul anului 2014, membri sau nu ai Uniunii Scriitorilor din România.

Concurenții vor trimite, pe adresa Biblioteca Județeană „V. Voiculescu” Buzău, str. Unirii, nr. 140 A,  câte două ­exe­mplare din cărțile editate în anul 2014, însoțite de un plic în care sunt menționate datele de  identitate, telefonul și adresa autorului. Cărțile vor fi expediate până la data de  martie 2014, data poștei.

Juriul va fi format din personalități literare, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, identitatea acestora putând fi cunoscută doar în ziua premierii câștigă­torilor.Fiecare membru al juriului va nota  independent lucrările, fără a cunoaște opinia celorlalți. În vederea centralizării listelor de jurizare și acordării premiilor, toți membrii juriului vor participa la o întâlnire cu organizatorii manifestării.

Se va acorda câte un premiu la fiecare secțiune, după cum urmează:  „Membri ai Uniunii Scriitorilor din România”; „Nemembri ai Uniunii Scriitorilor din România” și „Debutanți”.

Festivitatea de premiere va avea loc în ziua de 26 martie, ora 16,30, în Aula „Basil Iorgulescu” a Bibliotecii județene, urmată de un recital de versuri susținut de poeții prezenți la manifestare.

Invitat de onoare al evenimentului va fi poeta Denisa Comănescu, director editorial la Editura „Humanitas”. Denisa Comănescu, poet, editor, traducător, responsabil de colecție, s-a născut, la 4 februarie 1954, în Buzău. Este absolventă a Liceului „Mihai Eminescu” din Buzău (1972) și a Facultății de Limba și Lite­ratura Română, secția română-engleză, a Universității din București (1977). A lucrat ca translator la Chimimportexport (1977-1978), redactor și, apoi,  redactor-șef la Editura Univers. Din 2001 este director editorial la Editura Polirom, coordonând colecția de literatură străină „Biblioteca Polirom”,  iar din august 2007 deține funcția de  director general al editurii „Humanitas Fiction”. În mai 2006 a lansat prima colecție de carte personalizată, „Raftul Denisei”, dedicată ficțiunii străine. A fost secretar al Centrului Român PEN, în perioada 1990-2004.

Este membră a Uniunii Scriitorilor (1986), a board-ului Fundației Culturale Irlandezo-Română (2002). În anul 2003, a fost invitată în S.U.A., la Universitatea din Iowa, în cadrul International Writers’ Programme. În 2006, a fost aleasă  membră în Parlamentul Cultural European.

Volume de versuri ale sale au fost publicate în Suedia, în traducerea lui Dan Shafran-Glädje utan försoning (Förlags ab Gondolin, Stehag, 1999) și în Spania, în traducerea lui Joaquin Garrigos: Regreso del exilio (AdamaRamada Ediciones, Madrid, 2008). De trei ani se află în Top 100 femei de succes.

Seminarul Teologic deru­lează, în parteneriat cu Liceul de Muzică din Serres, Grecia, proiectul „Școala Europeană”, ocazie cu care elevii buzoieni a fost în vizită

Buzoienii sunt invitați săptămâna viitoare la teatru. Este vorba despre spectacolul „Soț de vânzare” de Mihail Zadornov, în regia lui Marius Gîlea, cu Maria Radu, Ana Odagiu/ Alexandra Sălceanu și Marius Gîlea.