Silvia HERGHELEGIU

Cinci modele pentru o sesiune foto profesionistă

de

Un peisaj de toamnă superb, fete frumoase, o gaşcă de fotografi dornici de imagini inedite şi un singur ţel: un shooting profesionist. Şi aşa a şi ieşit, sunt de părere atât modelele, cât şi maeştrii fotografi, care şi-au continuat traseul după popasul de dimineaţă de la Sărata Monteoru, mai departe, la Vulcanii Noroioşi. „Mi-a dat puţin de furcă întrunirea acesta, până am reuşit s-o pun pe picioare, dar s-a meritat din plin. Am văzut cele mai faine zâmbete, am simţit cum au adus soare şi bucurie! Au participat la shooting cinci buzoience, cu unele dintre ele eu mai ­avu­sesem colaborări şi înainte, iar de partea cealaltă a baricadei am fost şase fotografi şi un videograf. Am găsit un peisaj extrem de expresiv la Sărata Monteoru, plin de culoare, fetele s-au simţit în largul lor, creaţiile li s-au potrivit de minune, totul a ieşit bine. După sesiunea de portret, am continuat munca pentru şedinţa de peisaje, la Vulcani, fără fete de data aceasta, dar şi acolo vremea ne-a fost favorabilă până seara, iar imaginile spun mai mult decât cuvintele”, a explicat Ilona Duţă.

    

O parte dintre fotografii vor alcătui un catalog al sezonului toamnă-iarnă

    

Pe lângă scopul de a reali­za sesiunea de portrete, cea care a alcătuit echipa şi a selectat modelele a mai urmărit un ţel- acela de a grupa toate accesoriile şi vestimentaţiile modelelor într-un catalog ­te­matic, întrucât toate hainele de la şedinţa foto au aparţinut unui singur designer. „M-am gândit că o pot ajuta într-un fel şi pe cea care ne-a pus la dispoziţie creaţiile, să pun cap la cap tot ce am fotografiat eu şi să realizăm un catalog pentru acest sezon de toamnă-iarnă, din care să se inspire clientele atunci când vin să facă comandă. Aşa că i-am promis Larisei Cojocaru să alcătuiască un book cu toate cele cinci fete- Oana, Cătălina, Bianca, Larisa şi Adriana-  şi a fost de acord, mai ales că ea a mai cola­borat cu Oana Cristian înainte şi a fost foarte mulţumită”, a mai spus Ilona Duţă.

Tabăra Francofoniei de la Monteoru, temă de cercetare în cinci ţări europene

de

Tabăra Francofoniei de la Buzău, proiect unic la nivelul Europei Centrale şi Orientale, va deveni  tema unei cercetări ştiinţifice pentru profesorii din cinci ţări. Erte vorba despre Bulgaria, Armenia, Albania, Macedonia şi Republica Moldova. Reuşita vine în urma participării coordonatorului proiectului, prof. Maria Monalisa Pleşea, la seminarul de formare de la Sofia, desfăşurat în perioada 23-26 octombrie.

Vlad Zamfirescu, Gheorghe Ifrim şi Şerban Pavlu, duminică, pe scena de la Buzău

de

                Un dramaturg ce face valuri în toată lumea, trei tineri actori deosebit de talentaţi şi un regizor apreciat. Pare să fie reţeta ideală pentru un spectacol de succes aşa cum este recomandată producţia „Artă” de Yasmina Reza, cu Florin Zamfirescu, Gheorghe Ifrim, Şerban Pavlu, în regia lui Cristi Juncu.

Coafuri cu împletituri în patru cozi (I)

de

Ai încercat să-ţi coafezi părul cu împletituri în patru? Părul împletit este mereu la modă şi a fost la mare căutare în anul 2013, indiferent de sezon. Explicaţia? Împletiturile de orice fel sunt feminine, romantice, uşor de rea­lizat dacă urmezi corect toţi paşii, iar la final obţii un aspect sofisticat, chiar dacă le-ai rea­lizat chiar la tine acasă, fără ajutorul unui profesionist.

Scump, dar face: „Cafeneaua” lui Horaţiu Mălăele şi-a găsit muşterii în Buzău

de

Un simplu trecător prin Buzău ar fi crezut luni că a nimerit într-un oraş capitală  culturală. În aceeaşi zi, la aceeaşi oră, pe două scene despărţite de doar câteva sute de metri erau jucate două spectacole în distribuţia căro­ra se regăseau mari actori. Este vorba despre „Act vene­ţian”, cu George Motoi (sala Consiliului Judeţean) şi despre „Cafeneaua”, cu Horaţiu Mălăele, Dana Dogaru şi Emilia Popescu (sala Casei de Cultură a Sindicatelor). Surprinzător sau nu, Mălăele a reuşit să umple mai bine de jumătate de sală (peste 250 de spectatori), asta deşi preţul unui bilet nu a fost deloc unul de neglijat: 70 de lei, faţă de aproape 20 de lei preţul unui bilet (pentru grup organizat) la spectacolul cu George Motoi, unde capacitatea sălii este de puţin peste 300 de locuri.

În vechea sală a Sindicatelor, la ora 19.00, se ridică cortina şi, în faţa decorului care imită interiorul unei cafenele rustice, apare Hora­ţiu Mălăele. Nu intră încă în pielea personajului, dar simte nevoia să dea dovada talentului său, jucând publicul pe degete cu panseurile sale. „Am o veste proastă pentru cei care suferă de prostată: urmează un spectacol de o oră şi 45 de minute, fără pauză. Veţi asista la o bucată sângerândă de viaţă. Viaţa fiind acea boală grea, mortală, cu transmitere sexuală. Dar uite că intră soţia mea. Seamănă cu Dana Dogaru, dar nu e ea”, a spus marele actor, iar intrarea în scenă a Danei Dogaru a declanşat începerea spectacolului.

Ceea ce a urmat repre­zintă probabil unul dintre cele mai bune spectacole care se joacă astăzi în ţară, de zece ani cu sălile pline. Dincolo de aparenta comedie, spectacolul „Cafeneaua” este  o metaforă  a vieţii, pe care cei trei actori (Horaţiu Mălăele, Dana ­Dogaru şi Emilia Popescu) au construit-o cu mult umor şi cu mare delicateţe. Ei spun povestea a doi soţi, Louise şi Wally, vazuţi la 30, 50 şi 80 de ani, o poveste despre iubire, trădare, destin, dar mai ales despre (ne)şanse şi despre alegeri.

Wally îi face cadou soţiei sale, Louise, la implinirea a cinci ani de căsătorie, un nou început. Cu economiile strânse cumpără o cafenea în Deşertul Nevada, în speranţa că o vor transforma într-o afacere înfloritoare. În această aventură li se alătură o mai tânără fată, cu visul ei de a deveni vedetă la Hollywood. Peste 40 de ani sunt tot acolo, aşteptând o ofertă salvatoare, o autostradă care nu vine însă.

De-a dreptul fermecător în rolul lui Wally la tinereţe, Mălăele este absolut fascinant în rolul aceluiaşi Wally ajuns la bătrâneţe. Cu boneţica pe cap, senil, cu vederea slabă, vorbeşte cu greu precum bătrâneii cu proteză, perso­najul său aducând aminte de Costache Giurgiuveanu din celebrul „Felix şi Otilia”.

„Piesa originală a suferit o adaptare. Am făcut o opera­ţiune violentă asupra textului, pentru că era un text bulevardier în sensul cel mai clar al cuvântului. Am găsit totuşi că are o structură dramatică demnă de luat în seamă şi am păstrat numai conflictul spectacolului, am păstrat finalul şi am gonflat cumva personajele. A devenit practic o altă piesă, care de 15 ani se joacă cu succes”, declara Horaţiu Mălăele, în urmă cu doi ani, după aceeaşi reprezentaţie avută la Buzău.

Trupa Voicecover Project, aplaudată minute în şir în Centrul vechi

de

Seara magică pentru tânărul de 17 ani, weekendul trecut, şi pentru trupa de buzoieni cu care a cântat. În formula Voicecover Project, fostul concurent de la Vocea României, alături de tatăl său, Dan Manciulea, Cornel Tudose, şi Lucian Marin, au cântat mai bine de două ore piese de folk şi pop într-unul dintre cluburile din Centrul vechi al Bucureştiului, acolo unde au mai fost solicitaţi o dată în luna mai a anului acesta şi au avut un succes fabulos!

Grup IV: Patru artişti, patru stiluri şi generaţii diferite într-o singură expoziţie

de

 

 

 

 

 

 

Patru artişti plastici din generaţii diferite, toţi membri ai filialei buzoiene a Uniunii Artiştilor Plastici Buzău, şi-au reunit cele mai noi creaţii în cadrul unei expoziţii comune. Este vorba despre Florin Menzopol (pictură), Gabriel Mihalache (pictură), Ştefan Lăzărescu „Peşte” (obiecte ­figurative) şi Răzvan Mihalcea (pictură), evenimentul având loc sâmbătă, la Galeriile „Ion Andreescu”.

În încercarea de a realiza un vernisaj atipic, organizatorii au înlocuit obişnuitele discursuri ale artiştilor şi ale invitaţilor cu câteva filmuleţe în cadrul cărora fiecare artist a ales modul în care să îşi prezinte creaţiile. Aşa se face că, în prima parte a vernisajului, admirarea lucrărilor era aproape imposibilă şi asta din cauza întunericului din sală, necesar pentru a putea realiza proiecţia clipurilor video.          

Ani buni de la schiţă la tablou

„Eu aşa lucrez. Am nevoie de perioade mari de timp pentru a putea trece o schiţă pe pânză. Lucrarea făcută după o schiţă veche, un fel de notă a unei idei. Ea reprezintă practic o vrabie de lut. Dacă vă aduceţi aminte, erau demult astfel de păsări de lut, pe care le umpleai cu apă şi în care suflai şi fluierau. Găsind această schiţă, am realizat lucrarea foarte repede”, a declarat Florin Menzopol.

Căutarea Sf. Graal

„Prin lucrările din această expoziţie am încercat să declar întoarcerea la figurativ. Consider că arta trebuie să facă câţiva paşi înapoi, pentru că pictorul trebuie să se întoarcă la manierism, la căutările cromatice. Nu cred că pictura se face cu culori direct din tub. Căutarea rafinamentului cromatic este un fel de căutare a Sfântului Graal. Crea­ţia mea este dedicată lui Dumnezeu, prietenilor mei, duşmanilor mei, tuturor celor care ar putea învăţa ceva din lucrările mele”, a declarat Gabriel Mihalache.

Limbaj plastic dominat de umor

„Drumul meu în artă a plecat de la abstract, de la câteva pânze pictate gestualist cu un corespondent în volum. Apoi a urmat o nouă expoziţie, care a coincis cu întoarcerea în figurativ, către forme recognos­cibile, siluete umane. De fapt, nişte decupaje în scândură a unor siluete umane, care au avut corespondent în volum segmentul zoomorf. Partea de poveste a lucrărilor constă în prezenţa acestor elemente tulburătoare reprezentate de fragmentul zoomorf, care traversează siluetele: sufle­tele omeneşti. Acum limbajul meu plastic este marcat de umor, vorbind despre lucrări mai bogate plastic prin folosirea unor materiale diverse”, a declarat Ştefan Lăzărescu „Peşte”.

Partea invizibilă a lucrărilor

„Întotdeauna lucră­rile mele au o parte vizi­bilă care o ascunde pe cea invizibilă, necunoscută. Este la fel ca la o fiinţă umană, formată din văzut şi nevăzut. Lucrarea este rezultatul a numeroase evenimente formatoare şi deformatoare. Practic, umbra omului pe suprafaţa tablourilor este fie imaterială, fie culoare, fie relief”, a declarat Răzvan Mihalcea.

Ilona şi Alesia, două puştoaice care adună premiu după premiu

de

Le cheamă la fel, sunt pasionate de acelaşi domeniu, au fost descoperite de aceeaşi profesoară, Tatiana Răduţă, şi sunt  cele mai bune prietene, dar la festivaluri devin concurente extrem de serioase şi au o mare dorinţă de afirmare. Le cheamă Alesia şi Ilona, au şase, respectiv şapte ani şi se mândesc cu rezultatele de la ultimele festivaluri unde s-au remarcat.  „Nu am stat degeaba în aceste luni, ba chiar pot spune că a fost luna şi festivalul şi mă bucur mult pentru fete că, treptat, capătă experienţa adevăratelor concursuri muzicale.

Dedicaţii pe ritmuri de heavy-metal, în Cafeneaua Artiştilor

de

La mai bine de doi ani de la concertul avut la Buzău, trupa Aquila s-a întors sâmbătă seară pe scena din Cafeneaua Artiştilor. Chiar dacă în public s-au aflat mai puţini spectatori decât şi-ar dori orice artist, aceştia a reacţionat excelent, convin­gându-l pe vocalistul Leo Gherasim să cânte până la epuizare. Fostul vocalist de la Cargo şi toboşarul Tudor Uscoi sunt singurii care se regăseau în componenţa trupei şi acum trei ani.

De la stilul epistolar şi poezie, la parodii, cu Marin Ifrim, Nicolae Pogonaru şi Tudor Cicu

de

Triplă lansare de carte vineri, la Biblioteca Judeţeană. Trei publicişti buzoieni, trei condeie conduse de trei firi diferite: unul vulcanic, altul ironic, iar celălalt calm şi-au reunit în cadrul aceluiaşi eveniment cele mai noi volume pentru a le prezenta publicului. Marin Ifrim, Nicolae Pogonaru şi Tudor Cicu au vorbit, într-o atmosferă relaxată, înconjuraţi de prieteni, despre propriile cărţi. Este vorba despre ­vo­lumele „Scrisori din Anglia” (Marin Ifrim), „Oraşul din ­ca­mera web” (Nicolae Pogonaru) şi „Niciodată parodii” (Tudor Cicu).

Patru scriitori, o singură lansare de carte, astăzi, la Biblioteca Judeţeană

de

Zilele Bibliotecii Judeţene, eveniment ce marchează împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii publice la Buzău, continuă astăzi cu un nou eveniment găzduit în aula Basil Iorgulescu. Este vorba despre lansarea a patru ­vo­lume aparţinând scriitorilor buzoieni, manifestarea fiind programată astăzi, de la ora 11.00.

Alexandru Popa, omul care a asistat la execuţia Ceauşeştilor şi le-a pilotat ultimul zbor

de

La aproape 24 de ani de la moartea lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu, istoriile despre cei doi soţi continuă să stârnească interesul românilor. Legendele au devenit tot mai multe şi mai tot timpul trebuie să apară vreun personaj care iese la rampă cu o povestire ce începe cu „şi eu l-am cunoscut pe Ceauşescu”. Chiar dacă de multe ori informaţiile nu au valoare istorică, ele fac deliciul consumatorilor de tabloide.

Mercedes Band, concert rock cu sala goală

de

O seară rock cu doar vreo 50 de spectatori. Aşa ar putea fi descris pe scurt concertul trupei Mercedes Band, de vineri, din Cafeneaua Artiştilor. În ciuda audienţei puţine, cei de pe scenă au dat dovadă de profesionalism, iar evoluţia lor a fost apreciată de spectatori.

Geaca de piele, piesa revolutionară care nu se demodează niciodată

de

Geaca de piele şi-a pierdut de mult vechea întrebuinţare, adică aceea de a fi îmbrăcată doar dacă te urci pe motor, ai o pereche de ghete în picioare şi o cască de motociclist pe cap. Astăzi, geaca de piele există în garderoba fiecarei femei şi există o varietate de moduri în care poate fi purtată. Trebuie doar să ai puţină imaginaţie, un dram de curaj şi o fărâmă de ­ori­ginalitate pentru a obţine cele mai cool outfituri.

120 de ani de bibliotecă buzoiană, sărbătoriţi cu poveşti şi amintiri(foto)

de

De obicei stau în spatele rafturilor cu cărţi fără să iasă prea mult în evidenţă, dar ieri s-au aflat în centrul atenţiei rememorând în public, emoţionaţi, anii puşi în slujba culturii. Bibliotecarii buzoieni, mulţi dintre ei cu tâmplele albite, au sărbătorit împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea bibliotecii publice la Buzău. Fără doar şi poate, cel mai impresionant moment a fost revenirea după o pauză de şapte ani a lui Alex Oproescu, în biblioteca pe care a condus-o exemplar timp de 33 de ani.