Opinia Buzău

 

 

 

 

 

 

 

Insolvenţă, faliment, restructurare sunt câteva dintre cuvintele-cheie care au jalonat parcursul multor afaceri mari şi mici de la declanşarea crizei. Fie criza le-a surprins îndatorate peste măsură, fie ­ma­nagementul a fost neinspirat sau au plătit consecinţele scăderii consumului, tot mai multe firme aleg astăzi ­va­rianta intrării în insolvenţă. Ieşirea însă din această procedură este dificilă, pentru că redresarea depinde de modul în care aceste societăţi obţin ca­pital.

„Procedura insolvenţei a fost preluată după modelul american, singura diferenţă este că în varianta românească se urmăreşte şi salvarea companiei, nu numai recuperarea banilor de către creditori”, explică Andrei Cionca, asociat fondator al Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

În acest moment, sumele totale pe care creditorii le au de recuperat (masa credală) se ridică la 30 miliarde de euro. Gradul de acoperire al acestor datorii este de 25%, un nivel apropiat mediei europene, însă gradul de însănătoşire a ­afa­cerii este mult mai mic. „Suntem obligaţi să restructurăm companiile, pentru că falimentul nu este o soluţie. Nu avem piaţă pentru vânzarea activelor”, explică specialistul în insolvenţe.

Buzăul, în regiunea cea mai afectată

Cele mai afectate trei regiuni din punctul de vedere al numărului de insolvenţe înregistrate de la începutul

anului rămân, ca şi în 2012, Sud-Est, Sud şi Nord-Vest, acestea concentrând aproximativ 3.400 de insolvenţe, jumătate din totalul celor înregistrate în primul trimestru al anului.

De altfel, zona de Sud-Est, din care face parte şi judeţul Buzău, este inclusă şi în grupul de trei – alături de Centru şi Nord-Est – în care numărul de insolvenţe a crescut în primele trei luni ale

anului comparativ cu 2012.

Construcţiile, HORECA (hoteluri–restaurante-catering) şi industria metalurgică sunt sectoarele cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor deschise în primul trimestru, raportat la numărul firmelor active, sectoare care au fost incluse în top 5 şi în 2012, ceea ce indică persistenţa unor ­pro­bleme sistemice structurale.

Cele mai afectate sunt IMM-urile, lucru care pune presiune şi pe companiile mari şi foarte mari. Astfel, numărul firmelor cu cifra de afaceri mai mare decat 1 milion de euro care au intrat în insolvenţă în primul trimestru este de 239 de companii, de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior.

O variantă de finanţare pentru toată lumea

Surprinzător, dar bancherii au o soluţie pentru toată această situaţie. Cel puţin pentru recapitalizarea firmelor industriale cu capital românesc aflate în dificultate, dar care au perspective de redresare: înfiinţarea unui  fond de investiţii.

„Statul ar putea să facă un fond de de investiţii şi să devină acţionar într-un număr de societăţi care sunt subcapitalizate şi în care crede. Economiile postbelice aşa s-au construit. Nu trebuie să naţionalizezi, statul devine acţionar cu un pachet minoritar, de maxim 30%. Astfel, ar putea fi finanţate întreprinderi mici şi mijlocii, dar şi corporaţii mari cu capital autohton care au probleme de capitalizare. Nu au cum să reziste şi să se dezvolte în aceste condiţii“, este de părere preşedintele ING Bank, Mişu Negriţoiu.

Acesta a explicat că ­va­rianta unui fond de investiţii care să capitalizeze companiile este de preferat înfiinţării unei autorităţi de valorificare a activelor bancare, prin care să se cureţe bilanţurile încărcate de credite neperformante ale băncilor.

Sumele restante înregistrate în contul creditelor clienţilor aflaţi în insolvenţă se ridică la aproximativ 7 ­mi­liarde de lei (aproximativ 1,6 miliarde euro). În acelaşi timp, ponderea creditelor neperformante a ajuns la 19% din bilanţurile băncilor, fiind printre cele mai ridicate din regiune.

La rândul său, fondatorul Casei de Insolvenţă Transilvania pare să  agreeze varianta unui astfel de fond de investiţii. El spune că o asemenea soluţie este justificată, mai ales că firmele intrate în insolvenţă se confruntă cu lipsa finanţării chiar şi în cazurile în care au planuri viabile de restructurare. „Am discutat cu băncile şi despre crearea unui produs de finanţare pentru companiile aflate în insolvenţă. Încercăm să le convingem că firmele aflate în insolvenţă sunt sigure. Insolvenţa vine cu un mecanism exact, spre deosebire de restructurările în afara insolvenţei“, arată Andrei Cionca.

Pe de altă parte, bancherii afirmă că sunt destul de puţine cazurile în care planurile de reorganizare ale companiilor cu probleme sunt duse la bun sfârşit şi creditorii îşi primesc integral banii, dar spun că în principal sunt de acord cu orice formă de finanţare sau capitalizare care ajută o astfel de firmă să-şi revină.

„Noi acceptăm, în principiu, orice formă de capital suplimentar care ajută la însănătoşirea unei companii cu probleme, dar trebuie să ajungi la un acord între toţi creditorii. Sunt puţine situaţii în care planurile de reorganizare sunt duse la bun sfârşit prin plata în integralitate a datoriilor. Am avut situaţii în care a trebuit să luptăm împotriva apariţiei unor creanţe istorice, care nu au fost recunoscute contabil. Dacă schimbi managementul şi administratorul judiciar se implică, ai rezultate mult mai bune“, spune Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank.

Cauzele insolvenţelor

Potrivit unei analize rea­lizate de CITR, pe un eşantion de companii de dimensiuni medii sau mari ce au intrat în insolvenţă în ultimii doi ani, în 49% dintre situaţii cauza principală a fost supraîndatorarea. Greşelile de management şi scăderea consumului se plasează pe locurile 2 şi 3 (43% dintre cazuri). Practic, după cum arată şi procentele, sunt extrem de puţine situaţiile când insolvenţa unei companii are o singură cauză. În cele mai multe este vorba despre un cumul de 2-3 factori care se suprapun. „Mai grav este însă că echipele manageriale nu depistează ori nu admit situaţia insolvenţei la timp. Din analiza noastră a reieşit că peste 90% dintre companii au declarat insolvenţa la cel puţin 18 luni după apariţia acestei stări. Acest fapt scade considerabil şansele de redresare ale companiei“, spun reprezentanţii Casei de Insolvenţă Transilvania.

 

Bancherii au alte explicaţii

În opinia preşedintelui Alpha Bank, Sergiu Oprescu, supraîndatorarea companiilor în perioada de boom economic nu este principala cauză a numărului mare de insolvenţe înregistrat în ultimii ani, ci însăşi criza. „Afacerile au scăzut în criză, iar îndatorarea a avut loc anterior, pe baza unor creşteri anuale de două cifre ale ­afa­cerilor“, explică Sergiu Oprescu.

Şi Mişu Negriţoiu consideră că supraîndatorarea a devenit o problemă reală după ce business-urile companiilor s-au contractat din cauza crizei. „Chiar dacă băncile ar avea bani, economia este oricum supraîndatorată. Toată lumea se plânge de cerere şi de costul finanţării, dar nu cred că aceasta este problema. Expunerea corporaţiilor este de 200% din capital, iar jumătate din veniturile acestora merg acum în plata ratelor la ­cre­dite“, conchide preşedintele ING Bank.

  La fel cum în anii de criză 2009 şi 2010 şi-a majorat de cinci ori afacerile, compania aflată în insolvenţă şi-a diminuat pierderile de la 21 la aproximativ două milioane de lei

Aflată în insolvenţă din luna octombrie a anului 2011 şi cu datorii uriaşe, societate buzoiană SC Cord SA continuă să îşi ducă ­existenţa. După ce a încheiat anul 2011 cu o cifră de afaceri de 7,3 milioane de lei şi cu o pierdere de 21,3 milioane de lei, în 2012 firma a reuşit să mai reducă nivelul pierderilor.

Grupul Agricover a contractat un credit de 15 milioane euro de la Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre. Jumătate din fonduri urmează să fie investite pentru dezvoltarea Agricover SRL, divizia grupului specializată în achiziţii, prelucrare şi comercializare a cerealelor, în vederea integrării pe verticală a activităţii companiei şi a extinderii afacerilor în regiunea Mării Negre, deoarece compania intenţionează să îşi dezvolte producţia de cereale şi lanţul de procesare.

Potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă vacante, în această perioadă în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt înregistrate 11.554 locuri de muncă, din care 33 la Buzău. Cele mai multe posturi vacante se găsesc în Cluj – 1.665, municipiul Bucureşti – 719, Timiş – 658, Iaşi – 538, Braşov – 469, Mureş – 411, Argeş – 410, Sibiu – 408, în timp ce cele mai puţine în Mehedinţi -19, Caraş-Severin – 31, Suceava – 32, Buzău – 33, Galaţi – 41.

Creşterea creditării ­po­pulaţiei este din nou amânată. Bancherii sunt de părere că o accelerare a acordării de noi împrumuturi va avea loc după ce economia va reveni pe creştere susţinută, iar încre­derea consumatorilor se va îmbunătăţi suficient de mult încât să apeleze din nou la finanţări bancare. Ceea ce înseamnă că nici 2013 nu va fi anul revenirii în retailul bancar.

În luna aprilie, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a organizat în comuna Balta Albă un seminar local în cadrul campaniei de sensibilizare şi conştientizare publică a Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”. Evenimentul a avut drept scop comunicarea directă cu cetăţenii, informarea şi educare acestora în direcţia conştientizării impactului major pe care îl are poluarea cu nutrienţi asupra sănătăţii şi calităţii vieţii.

În perioada 11-16 iunie, producătorul de vinuri buzoian Domeniile Săhăteni, alături de opt alte companii româneşti, au participat la misiunea economică organizată de Ministerul Economiei  la Ulm, Germania, având incluse în program, printre altele, prezentări de produse alimentare, artizanat şi vinuri. Astfel, alături de producătorul buzoian şi-au prezentat produsele  Comnilis Prod, Cosm Fan Carmangerie, Agro Cosm Fan, Marama Musceleană, Nicoratex, Taf Presoil, Gherda Management şi Boromir Ind.