Valorificarea deșeurilor (II)

Despre reciclare trebuie știut că fiecare tip de deșeuri – în funcție de natura materialelor din care este compus – urmează un tratament particular: deșeurile de metale se retopesc apoi sunt folosite pentru fabricarea de noi piese metalice, deșeurile de hârtie și carton se „topesc” și ele (se face o pastă de hârtie) și apoi se transformă în hârtie de scris sau de ziar și în foi de carton utilizate pentru a fabrica noi ambalaje. Deșeurile din pet sunt transformate în granule de plastic care apoi pot deveni iarăși pet sau tricouri etc…

Valorificarea deșeurilor (II)

Despre reciclare trebuie știut că fiecare tip de deșeuri – în funcție de natura materialelor din care este compus – urmează un tratament particular: deșeurile de metale se retopesc apoi sunt folosite pentru fabricarea de noi piese metalice, deșeurile de hârtie și carton se „topesc” și ele (se face o pastă de hârtie) și apoi se transformă în hârtie de scris sau de ziar și în foi de carton utilizate pentru a fabrica noi ambalaje. Deșeurile din pet sunt transformate în granule de plastic care apoi pot deveni iarăși pet sau tricouri etc…

Ceea ce este comun tuturor filierelor de valorificare:

1. Salvează cantități importante de energie;

2. Salvează cantități importante de materii prime;

3. Protejează mediul și sănătatea oamenilor și animalelor;

4. Reduc costurile produselor care utilizează materii reciclate.

Campanie a SC INTERSEMAT SRL în colaborare cu Primăria Buzău, cu scopul educării populației în sprijinul colectării selective a ambalajelor.

Antonescu nu are pagaie

Se caută un nou candidat la președinție. Unul în locul lui Băsescu.

Din această orbecăială anemică, ai senzația că actuala putere îl caută pe viitorul președinte prin tabăra opoziției. Un președinte precum Băsescu – râmă și el, dar râmă atipică, cu urme de șiră a spinării – e greu de găsit inclusiv cu ajutorul lămpii lui Aladin sau a lumânării lui Diogene.

Valorificarea deșeurilor

Pe scurt, a gestiona deșeurile înseamnă:

(1) să le colectăm,

(2) să le transportăm spre

(3) instalații de tratare-va­lorificare sau

(4) instalații de eliminare.

Toate operațiile prin care un deșeu este tratat și reutilizat sunt operații de valorificare. Valorificarea începe, obligatoriu, prin colectarea selectivă a deșeurilor și respectiv prin trierea/separararea deșeurilor pe categorii de materiale: sticlă, hârtie și carton, plastic, metale, deșeuri biodegradabile, lemn, cauciucuri, materiale din construcții, echipamente electrice și electronice etc…

Ciclul de viață al produselor

Se consideră ca un produs are un ciclu de viață care include

(1) fabricarea lui din diverse materii prime,

(2) o durată de utilizare urmată de

(3) faza de deșeu care, prin

(4) reciclare permite refacerea (parțilă) a resursei de materii prime.

Doar ceea ce nu poate fi valorificat ar trebui să ajunga la un (5) depozit de deșeuri. Putem vedea, în schița de mai jos

Containere imobile – containere stradale

Ati vazut pe strada voastra containere colorate? Sau la bloc? Sper ca le-ati folosit asa cum trebuie! Cel mai frecvent, întâlniti 3 containere destinate colectarii selective în România. Ele sunt colorate în albastru / verde / galben – si sunt destinate fiecare câte unui tip de deseuri.

Dar cum pot fi colectate 5 fractii (sticla, plastic, metal, hârtie si carton, biodeseu) în doar 3 conteinere? Asta este o problema chiar daca toti colectorii, înainte de a trimite deseurile spre reciclatori mai fac o selectare! În conteinerul galben se colecteza plasticul si metalul. Sa zicem ca este în ordine, cele

Colectarea selectivă a deșeurilor

La începutrile serviciului de salubritate, deșeurile erau colectate toate la grămadă, indiferent de compoziția și de natura lor. Metoda se aplică încă și astăzi în multe orașe, dar ea are un mare dezavantaj: deșeurile se murdăresc unele pe altele și apoi nu mai pot fi triate eficient și, deci, nu pot fi reciclate.

|n Europa, conform Directivei-cadru deșeuri 2008/98/CE, și în România, conform Legii 211 din 2011, care transpune directiva-cadru, există obligația colectării separate, pentru cel puțin 5 tipuri de deșeu (hârtie și carton, plastic, metal, stică și biodeșeuri), pentru care colectarea trebuie făcută în recipienți separați. Cantitățile colectate selectiv nu pot fi amestecate nici pe parcursul transportului și nici în spațiile de depozitare.

Astfel, cantitățile reciclate sunt mai mari și, de asemenea, calitatea produsului reciclat este mai bună. O „Europă a reciclarii” înseamna și o „Românie a reciclării”. Obiectivul este să reducem cantitățile de resurse consumate și de deseuri eliminate.

Pentru a face o colectare selectivă eficienta, au fost create recipiente, vehicule, instalații speciale, dedicate fiecărui tip de deșeu. Dar totul pornește de la fiecare dintre noi, acasă, la școală, la birou, la locul de muncă.

Apoi, colectorii de deșeuri au obligația de a colecta, transporta, tria și stoca separat fiecare tip de deșeu, în așa fel încât fracțiile „reciclabile” să ajungă la societățile care reciclează: metale, plastic, hârtie și cartoane, echipamente electrice și electronice, materiale din construcții, materiale vegetale, biodeșeurile menajere. Din acest motiv, au apărut containerele stradale, pubelele pentru case și imobile, platformele publice de colectare voluntară (eco-rampe), serviciile specializate, sacii colorați, sacii speciali „compostabili” (se descompun odată cu biodeșeurile din ei și pot fi depuși direct în instalatiile de compost).

Campanie a SC INTERSEMAT SRL în colaborare cu Primăria Buzău, cu scopul educării populației în sprijinul colectării selective a ambalajelor.

„Ciclul economic“ și gestiunea deșeurilor

Toate materiile, substanțele,elementele pe care le găsim pe un teritoriu, fie el România, fie Uniunea Europeană, fie întreaga planetă – reprezintă resursele noastre: apa, minereul, petrolul, aerul, pădurea, solul.

Câtă vreme oamenii erau puțin numeroși (eram pe toată planeta doar 1,7 miliarde în anul 1.900!) și nu aveam mari capacități de producție, puteam crede că resursele naturale sunt nelimitate! Dar azi știm și, mai ales, am început să simțim fiecare, că resursele noastre sunt limitate! Nevoile noastre s-au înmulțit de peste 4 ori în ultimul secol și ritmul cu care producem obiecte, construim, consumăm energie s-a înmiit! Fără să mai punem la socoteală efectul de încălzire globală, trebuie știut că multe zăcăminte de petrol și gaz au fost epuizate, un om din 7 nu are apă potabilă pe planetă, au scăzut ariile împădurite…

Putem înțelege de ce este important să utilizam cu grijă resursele, să facem economii, să reducem cantitățile de materii prime. Or, reutilizarea și valorificarea deșeurilor (cele care contin fracții reciclabile) tocmai acest efect îl au: reduc nevoile de materii prime, de resurse.

Priviți schema și veți înțelege imediat cum intervine o bună gestiune a deșeurilor în reducerea consumului de resurse.

Vedeți cum, atunci când începe un nou ciclu, nevoia de resurse (materii prime și energie) scade la 50 % dacă am reușit să reciclăm și să ­va­lorizăm deșeurile. În exemplul nostru nu au mai ajuns la groapa de gunoi sau incinerare decât 50 % din cantitățile de deșeuri produse.

Campanie a SC INTERSEMAT SRL în colaborare cu Primăria Buzău, cu scopul educării populației în sprijinul colectării selective a ambalajelor.

 

Guvernul din umbra lumânării

Tot se uzitează sintagma „guvern din umbră”. Ceva de-a v-ați ascunselea. Nu există „guverne din umbră” decât dacă se pregătește vreo lovitură de stat. Altfel, vorba ceea, ce nu visează jucătorii de șah din crângurile patriei…

Singurul guvern din umbră existent e mai mereu cel la zi, real, cum e, acum, guvernul lui Ponta. Un guvern care guvernează din umbră, la felinare și lumânări în miezul zilei.

Creștinește, te prinde mila de ei, de miniștrii din privdorul Palatului Victoria eșecului. Socio-politic, nu le poți dori decât euthanasierea.

Ce operațiuni presupune „gestiunea deșeurilor“

A gestiona deșeurile înseamnă (1) să le colectăm și (2) să le transportăm spre instalații de (3) tratare / valorificare sau (4) eliminare. Este interesant de văzut cum s-a schimbat în timp foarte scurt concepția noastră despre deșeuri și cum, odată cu această schimbare, a evoluat și modul în care am „gestionat” deșeurile.

La început, „deșeul” era doar ceva care trebuia aruncat, îndepărtat, eliminat. Gestiune însemna Colectare + Eliminare (la groapă și, eventual, incinerator)

Ce deșeuri producem? În ce cantității? Cum sunt repartizate?

Toate aceste deșeuri sunt „fracții reciclabile” adică pot fi valorificate. Pot și trebuie valorificate; legislația ne obligă să ajungem la un nivel de reciclare de 50% în următorii ani (până în 2020). Cum azi suntem la doar 2-5%, iar timpul este foarte scurt, drumul de parcurs va fi greu și este nevoie urgentă de fiecăruia dintre noi.

Pentru a fi reciclate, deșeurile trebuie colectate și sortate pe categorii. Și mai trebuie ceva, aparent ciudat: deșeurile trebuie să fie „curate” adică să nu fie amestecate sau murdărite

Gestiunea integrată a deșeurilor

Este limpede că trebuie reduse cantitățile de deșeuri, iar cele pe care le producem trebuie să le tratăm.

Pentru a reuși există o singură cale: să „gestionăm” procesul de producție și operațiile de tratare. A „gestiona” înseamnă a lucra inteligent, eficient, cu resurse limitate. Și, noi suntem chiar în această situație dificilă: avem un volum imens de deșeuri (amintiți-vă de Arena Națională pe care o umplem de trei ori cu deșeuri într-un singur an) și nu prea avem mulți bani. Nu numai că suntem în plină criză, dar nici altfel, parcă nu ne-am îndemna să cheltuim bani tocmai pe… deșeuri.

Impactul deșeurilor: Sănătate – Mediu – Resurse

De când au devenit deșeurile o problemă?

Cei născuți după 1990-1995, au auzit, cu siguranță ­vorbin­du-se de deșeuri și de poluare. Au văzut și imagini sau filme. Sau, chiar, au participat la acțiuni de „ecologizare”. Este un subiect aproape zilnic abordat de mass-media.

Dar părinții lor, pe vremea când erau de această vârstă, nu prea au avut de-a face cu deșeurile. Cât despre bunici, nici nu avem ce povesti. De ce oare? Ce s-a întâmplat pe parcursul a trei generații?

S-au întâmplat două lucruri deosebite, pe toată planeta:

• Populația a crescut de 2,3 ori (de la 3 miliarde în 1960 la 7,1 miliarde în 2011, adică 230%)

• Capacitatea noastră de a produce s-a înzecit!

Mai limpede spus, mediul în care trăim nu mai poate „di­gera” singur, pe cale „naturală”, toate produsele devenite deșeuri și pe care le aruncăm noi. De fapt, aceasta „creștere” s-a accelerat încă de la începutul anilor 1900 (pe atunci eram doar 1,7 miliarde, deci de 4,2 ori mai puțini).

Care este impactul deșeurilor? Ce consecințe are creșterea cantităților de deșeuri?

Deșeurile „poluează” cadrul nostru de viață, adică sunt nedorite, nepotrivite, dăunatoare. În afara faptului că „nu mai avem loc de ele” și că ne urâțesc cadrul în care trăim, deșeurile reprezintă un risc sever pentru sănătatea publică, ne afectează spațiul natural și cel urban; indirect, cresc costurile vieții și, nu în ultimul rând, creșterea cantităților de deșeuri înseamnă consum de materie primă și epuizare a resurselor.

Ați găsit soluția?

Trebuie să reducem cantitățile de deșeuri produse! Este evident!

Mai trebuie însă și să „tratăm” deșeurile, cele pe care le-am produs!

Campanie a SC INTERSEMAT SRL în colaborare cu Primăria Buzău, cu scopul educării populației în sprijinul colectării selective a ambalajelor.

Cu ce deșeuri ne întâlnim pe stradă?

Poate vă interesează să știți cu ce deșeuri ne întâlnim cel mai des pe… stradă? Nu acolo este locul lor, dar mai sunt persoane care confundă spațiul public – strada, zonele verzi, malul râurilor, plajele – cu coșul de gunoi!

În anul 2010, Centrul de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD) a făcut un studiu care ne dă un “clasament” al obiectelor (deșeurilor) aruncate. În afară de faptul că gestul de a arunca orice oriunde este un exemplu de ceea ce nu trebuie să facem, găsim în listă toate tipurile de deșeuri urbane despre care aminteam în zilele anterioare.

Miliția de odinioară: Mandalac și democrația naturii

Cineva, oarecum supărat că am ce am cu politicienii, m-a întrebat de ce nu „intru” în politică. Am rămas uimit. Suna ca o invitație de a folosi vreo privată de pe la țară, ceva cu scânduri putrede.

Eram copil, aveam în satul meu un milițian, Mandalac. Ceva cu mustațăși baston. În timpul unui film, la căminul cultural sătesc, văzând că sunt ceva mai retoric, m-a luat de coate, m-a scos afară, și mi-a tras vreo 15 bastoane direct pe cap. Mandalac băuse. Nu am apucat, chiar dacă aveam doar vreo 13 ani, decât să-i dau vreo trei pumni peste peruca mustății. Timp de două săptămâni mi-am pipăit dungile lăsate de bastonul acestuia.

Despre ce deșeuri vorbim noi?

Se consideră deșeu orice substanță sau orice obiect pe care deținătorul le aruncă sau are intenția ori obligațiă de a le arunca. Dar, ce înseamnă,,orice substanță sau orice obiect”? Sunt toate deșeurile la fel?Sau de câte feluri sunt acestea?Le putem duce pe toate la groapa de gunoi? Le putem ,,trata” și transforma pe toate? Care sunt deșurile de care ne lovim în fiecare zi?

Adevărul este că deșeurile sunt la fel de variate ca și obiectele din jurul nostru. Totuși, ele pot fi clasificate în câteva categorii mari.

De ce să aruncăm o… comoară?

Priviți în jurul vostru: în timp, când lucrurile nu ne mai sunt utile sau nu ne mai plac ori se deteriorează, am vrea să scăpăm de ele, să le aruncăm la gunoi. Lucruri mari și mici, scumpe sau ieftine, tari ca piatra sau fragile ca mătasea: resturi de mâncare și telefoane mobile, mașini și adidași, sticle și cărți, haine și flori și… nebănuit de multe altele.

Toate acestea ascund, însă, mari pericole pentru sănătatea noastră și pentru mediu: de

exemplu, o simplă baterie de la ceasul deșteptător otrăvește apa de băut cu care un om poate trăi timp de șase ani! Și, ce să mai spunem despre aspectul urât al gropilor de gunoi și al gunoiului aruncat pe străzi sau pe câmp?

Cum se poate îngropa în deșeuri Național Arena? Simplu!

Aruncarea deșeurilor la groapa de gunoi – așa cum facemnoi în România, cu peste 97% din ceea ce producem – este o problemă imensă! Imensă și la propriu, și la figurat.

De exemplu, bucureștenii – doar ei singuri, adică aproximativ 2 milioane de presoane –produc atâtea deșeuri încât ar putea acoperi de două ori și jumătate Național Arena. Pare incredibil, dar calculul este cât se poate de simplu. Fiecare om produce, în medie, puțin peste un kilogram de deșeuri pe zi, adică aproape 400 kilograme pe an. Sau, în volum, fiecare dintre noi generăm 1,2 metri cubi de deșeuri pe an.

Cum se poate îngropa în deșeuri Național Arena? Simplu!

Aruncarea deșeurilor la groapa de gunoi – așa cum facemnoi în România, cu peste 97% din ceea ce producem – este o problemă imensă! Imensă și la propriu, și la figurat.

De exemplu, bucureștenii – doar ei singuri, adică aproximativ 2 milioane de presoane –produc atâtea deșeuri încât ar putea acoperi de două ori și jumătate Național Arena. Pare incredibil, dar calculul este cât se poate de simplu. Fiecare om produce, în medie, puțin peste un kilogram de deșeuri pe zi, adică aproape 400 kilograme pe an. Sau, în volum, fiecare dintre noi generăm 1,2 metri cubi de deșeuri pe an.

Lansare cu parfum de gutuie şi mirajul zborului

 Într-o zi de noiembrie, când în grădini gutuile au devenit amintire şi, în alt colţ de lume mai pică pe pământ câte un  avion din înaltul cerului, mai exact, în data de 16 Noiembrie 2013 la Casa Sindicatelor din Buzău a avut loc o lansare de carte deosebită. Doi  poeţi „comandori” (unul de avioane, celălalt, terestru) şi-au lansat câte o carte de poezie. Ion Rotaru a venit în faţa cititorilor cu volumul „Între cer şi pământ” iar Cornel Diaconu cu volumul „Jarul din gutui”. Sala bibliotecii a fost neîncăpătoare pentru cei prezenţi. Moderatorul acestui eveniment, poetul şi publicistul Marin Ifrim, după ce a făcut prezentarea celor doi poeţi înscrişi în „capul de afiş” al acestui eveniment, a trecut la prezentarea scriitorilor prezenţi la manifestare, fiecare dintre