* Buzoienii jumătăţii secolului trecut au ştiut cui să mulţumească pentru noul edificiu
* Buzoienii jumătăţii secolului trecut au ştiut cui să mulţumească pentru noul edificiu
Contestat pe drept cuvânt în urma scandalului de corupţie în urma căruia era pe punctul de a înfunda puşcăria, de numele primarului Stan Săraru se leagă numeroase investiţii edilitare, care, se pare, cântăresc mult mai mult în balanţa civismului care a făcut ca, în anii prezenţi, numele său să fie atribuit unuia dintre edificiile care dăinuiesc şi acum în centrul municipiului: Piaţa Centrală. Şi care piaţă a fost cu greu făţuită în anul 2004, printr-o construcţie care dă dureri de cap, la propriu, celor care-şi câştigă existenţa în acest loc.
La începutul anilor 1930, spaţiul afectat pieţei centrale a devenit atât insuficient şi necorespunzător, dar şi destul de stânjenitor pentru activitatea bisericii. Deşi existau guri de apă pentru asigurarea salubrizării zonei, totuşi spaţiul destul de strâmt al pieţei era mai mereu plin de murdării. Şi astfel, cu timpul, s-au căutat soluţii pentru mutarea pieţei în alt perimetru şi amenajarea corespunzătoare a dotărilor de care era nevoie.
Mai întâi, s-a realizat lărgirea străzii Unirii prin demolarea clopotniţei bisericii, în ciuda opoziţiei deservenţilor sfântului lăcaş, opoziţie contracarată, însă, printr-o expropriere pentru utilitate publică. De asemenea, în zona unde funcţionează astăzi piaţa care a primit numele primarului Stan Săraru, Consiliul comunal a hotărât, la 19 aprilie 1934, exproprierea construcţiilor existente. Este vorba despre 7.584 metri pătraţi, reprezentând proprietăţile Matilda I.Braunstein, din strada Carol I (azi Independenţei) nr. 20, pentru care s-au achitat despăgubiri în valoare de 356.161 lei, Ahil Anastasiade, care a cedat imobilul din strada Sf. Îngeri (azi Lt. Constantin Godeanu) nr. 4 , alţi 2.103 m.p., două prăvălii cu anexe, casă de locuit cu trei camere, holuri, bucătărie, galerie, două magazii şi beci sub prăvălii, toate evaluate la 536.000 lei, la schimb cu imobilul din strada General Averescu (Păcii) nr. 43, fost proprietatea Sterian (474 m.p. teren şi casa) şi o prăvălie în Piaţa Daciei nr. 13, donată Primăriei în 1888 de către Eftimie Tomaide şi în plus 100.000 lei în numerar. S-au mai expropriat proprietăţi deţinute de Nicolae Ionescu, în Piaţa Dacia nr. 10 şi Direcţia Generală PTT) aflate pe străzile Carol I (Independenţei) nr. 204 şi Sf. Îngeri (Lt. C.Godeanu) pentru amenajarea pieţei centrale şi construirea unei hale de carne.
Contractul de lucrări s-a încheiat la 4 septembrie 1934 cu Societatea „Edilitatea” din Bucureşti, conform licitaţiei din 28 august 1934, iar proiectul a fost întocmit de arhitectul Duiliu Marcu din Bucureşti, tot el fiind şi diriginte de şantier. Costul lucrărilor a fost estimat la 9.409.291 lei. Proiectul includea o hală de carne cu 21 boxe, o alta de peşte cu 10 boxe, o hală de alimente şi alta de păsări, restaurant, oficiu poştal, chioşc pentru comercializarea laptelui, 47 boxe pentru zarzavat, 13 boxe pentru fructe, inclusiv instalaţiile aferente, apele reziduale fiind colectate de fose septice.
Proiectul a fost aprobat de Consiliul Tehnic Superior prin jurnalul nr. 172/31 iulie 1934, iar pentru execuţie s-a contractat un împrumut de 30.000 lei. în octombrie 1934 s-a introdus instalaţia electrică, iar la 20 aprilie 1935 s-a alcătuit Regulamentul pentru administrarea, funcţionarea şi întreţinerea pieţei oraşului Buzău.
Cine au fost „vinovaţi” de amenajarea noii pieţe
O primă licitaţie pentru închirierea prăvăliilor construite în noua piaţă (dar şi a prăvăliilor de la Obor şi din Hala „Mercur”), a fost organizată la 6 octombrie 1934 şi a fost repetată la două săptămâni mai târziu, lucrări realizate de către Societatea „Edilitatea”, conform procesului verbal de adjudecare din 28 august 1934, contract autentificat la Tribunalul Buzău cu nr. 3719/1934. Recepţia provizorie a construcţiilor s-a efectuat la 7 decembrie 1934 (constatându-se lucrări în valoare de 6.260.315 lei) şi 18 iunie 1935 (lucrări în valoare de 9.409.291 lei), în prezenţa lui Duiliu Marcu, a arhitectului Primăriei Buzău, Alexandru Rădulescu, a unor consilieri comunali şi a reprezentantului Societăţii „Edilitatea”, Henri Teodoru.
A fost difuzată o circulară către toţi negustorii prin care aceştia erau atenţionaţi că se interzice comercializarea de produse în alte locuri decât în piaţa nou amenajată. A urmat recepţia definitivă semnată la 30 martie şi apoi la 4 mai 1936. Totodată, antreprenorul Domenico Melosi a transformat pavilionul de păsări în două pavilioane de pescărie , valoarea de deviz fiind de 14. 820 lei.
La încheierea lucrărilor, pe unul din pilonii porţii centrale de acces s-a fixat o placă comemorativă cu următorul text: ”Construcţia acestui ansamblu urbanistic a fost hotărâtă în şedinţa din 17 august 1934 de către consiliul comunal format din: Stan Săraru, primar: Petre N.Oprescu, Vasile G.Dumitrescu şi Nae Iordache, ajutori de primar; Jaures Benea, Elisa Popovici, Justin Stănescu, Alexandru Raiciu, Cristea Teodoru, Nicolae Smeianu, Ştefan Teodorescu, Alexandru Tunaru, Ştefan Matei, Stere Simionescu, Nicolae Miulescu, Nicu Bucur, Teodor Georgescu, căpitanul Dumitru Staicovici, Gheorghe Anghel, Coman Georgescu, Iancu Movileanu, Iancu Marcovici, Emanoil Homoriceanu, Florica Anastasiu, Valeriu Trandaf, Constantin Ionescu–Smeianu, Nicolae I.Dragomirescu, Constantin Mănăilă, Gheorghe Marinescu – consilieri aleşi şi Gheorghe V. Stănescu, Nicolae Alexandrescu, preot Grigore Popescu, rabin Simon Bercovici, Necula Stoicescu, Remus Nestor, dr. C. Panaitescu, dr. veterinar D. Teodorescu, Ion Diaconescu, Vasile M.Teodoru – consilieri de drept” .
Observăm, aşadar, că primarul Stan Săraru a dispus montarea plăcii comemorative cu cei ”vinovaţi” de construirea noii pieţe, în timp ce, în zilele noastre, precupeţii din Piaţa Centrală nici măcar nu-i ştiu pe toţi cei cărora trebuie să le mulţumească pentru că fac vânzare de analgezice farmaciilor din zonă!
Rubrică realizată cu sprijinul istoricului Valeriu Nicolescu