Numele judecătoarei buzoience Elena Rovența, în prezent magistrat la Tribunalul București, reținută – alături de alți trei colegi de la aceeași instanță din Capitală – de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, sub acuzația de luare de
mită, a fost amestecat, în anul 1996, într-unul dintre primele scandaluri de corupție făcute publice de presa buzoiană. Este vorba despre implicarea într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparținând unor personalități publice, din domeniul politic, al Justiției și Poliției, respectiv fostul senator PDSR Ion Vasile, fostul președinte PDSR al Consiliului Județean de la acea dată, Viorel Constantinescu, fostul prefect PDSR de până în anul 1996 Aurel Gubandru, fostul președinte al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, și fostul prim-adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului, colonelul Gheorghe Duican.
Nu este exclus ca ancheta procurorilor anticorupție să dezvăluie că legăturile Elenei Rovența cu anumite cercuri din Buzău au rămas intacte ori că s-au dezvoltat și pe tărâmul afacerilor de pe urma cărora aceasta a intrat, acum, în atenția DNA.
Terenuri transferate, acțiuni într-o firmă privată
În anul 1996, cotidianul OPINIA titra că toți aceștia, cu excepția colonelului Duican, care fusese împroprietărit în calitate de revoluționar, și-au transferat câte 5.000 de metri pătrați de teren agricol din extravilanele localităților de origine – Blăjani (Ion Vasile), Movila Banului (Viorel Constantinescu), județul Olt (Aurel Gubandru), Săhăteni (Gheorge Pană) – în extravilanul județului Buzău, chiar la marginea municipiului Buzău, la ieșirea din Zona Industrială spre Spătaru. Printr-o inginerie cât se poate de simplă, terenurile care erau și alipite, au căpătat statut de intravilan, prin simpla mutare a plăcuței de limită a muncipiului Buzău spre Spătaru, dincolo de terenurile cu pricina, plăcuță care, ulterior, a mai migrat, în mai multe rânduri, spre localitatea cu pricina.
Apoi, cele cinci loturi de teren, împreună cu al șaselea, aparținând cetățeanului Gheorghe Istrate, au intrat în posesia societății comerciale INTERIMEX, ai cărei acționari erau președintele en-titre al Consiliului Județean, Viorel Constantinescu, și președintele de la acea dată al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, acestuia din urmă legea interzicându-i expres, și la acea oră, să fie implicat în afaceri ca magistrat. Toate actele în cauză au fost întocmite în cel mai mare secret la secția Comercială a Tribunalului Buzău, de o apropiată a președintelui Gheorghe Pană, nimeni alta decât judecătoarea Elena Rovența, a cărei fidelitate a fost răsplătită ulterior. Mai precis în momentul în care INTERIMEX a vândut întreaga suprafață de teren primei firme buzoiene cu capital străin, Natural-Est, firmă în care Ștefan Rovența – soțul, acum decedat, al judecătoarei – a primit 5% din acțiuni, alături de funcția de director general.
Respectivul scandal a fost repus pe tapet după anul 2000, odată cu declanșarea primei acțiuni instituționale de combatere a corupției, inițiativă a președintelui de atunci al României, Emil Constantinescu, când cei aflați cu musca pe căciulă au scăpat de acțiuni.
Ascensiune de invidiat
Judecătoarea Elena Rovența a lucrat ani buni la Buzău, mai întâi ca judecător financiar al Colegiului Jurisdicțional al Camerei de Conturi. Ea a fost numită judecător la Tribunalul Buzău prin Decretul 24/1 iulie 1996, semnat de președintele Ion Iliescu. După decesul soțului, Rovența s-a mutat în capitală, unde se ocupa de insolvențe din postura de magistrat al Secției a VII-a Civilă a Tribunalului București. Judecătoarea Elena Rovența a scris, în declarația de avere din iunie 2013, că deține un sfert dintr-un teren aflat în județul Buzău, moștenit în 2005, și peste jumătate dintr-un apartament; ea are și un credit de 32.000 de lei la BCR, luat în 2013 și scadent în 2018, iar salariul său a fost de 95.036 lei pe an (aproape 8.000 lei lunar).
De asmenea, mai multe site-uri care monitorizează activitatea magistraților specifică faptul că mai multe rude ale judecătoarei Elena Rovența, care se ocupa, în calitate de judecător al Tribunalului București, de proceduri legale privind falimentul ori insolvența, sunt angajate ale unor birouri de avocatură care au printre preocupări, și asemenea spețe. Este vorba despre fiica judecătoarei, Andreea Rovența și despre nepoții acesteia, Ana și Mihai Anghel, ultimul angajat la ,,Șova și asociații”, firmă aparținând contestatului social-democrat Dan Șova, în prezent ministru al Transporturilor.
Mită de 10.000-15.000 lei pe lună
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că dosarul celor patru judecători – Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovența și Sorin Viziru – a fost deschis în urma mai multor denunțuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. Aceleași surse spun că, pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltrați cinci investigatori sub acoperire și au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuzațiile aduse celor patru.
Potrivit procurorilor anticorupție, cei patru judecători au cerut și primit atât sume de bani – între 10.000 și 15.000 de lei pe lună -, cât și bunuri, de la carne și făină la cherestea și obiecte vestimentare. Banii și bunurile erau cerute și primite de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari și administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată.
„Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București – Secția a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pretins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani cuprinse între 10.000 – 15.000 lunar sau sume globale de 3.000 – 4.000 lei sau bunuri (carne, făină, cherestea, obiecte vestimentare) în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-și exercita influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor deduse judecății, pe care le-au pus la dispoziția lichidatorilor judiciari, implicați sau interesați în procedura insolvenței unor societăți comerciale“, a arătat Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Anchetatorii susțin că, potrivit probelor din dosar, până în acest moment al urmăririi penale, judecătorii Ion Stanciu, Elena Rovența, Ciprian Sorin Viziru și Mircea Moldovan, personal sau prin intermediari, au pretins și primit bani sau bunuri în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, modalității de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, desemnării preferențiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferențiale a unor dosare de insolvență, exercitării influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător.