Numele judecătoarei buzoience Elena Rovența, în prezent magistrat la Tribunalul București, reținută – alături de alți trei colegi de la aceeași instanță din Capitală -, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, sub acuzația de luare de mită, a fost amestecat, în anul 1995, într-unul dintre primele scandaluri de corupție făcute publice de presa buzoiană. Este vorba despre implicarea într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparținând a nu mai puțin de cinci potentați ai zilei, dintre care trei politicieni, un magistrat și un polițist de la vârful Inspectoratului de Poliție al Județului. Nu este exclus ca ancheta procurorilor anticorupție să dezvăluie că legăturile Elenei Rovența cu anumite cercuri din Buzău au rămas intacte ori că s-au dezvoltat și pe tărâmul afacerilor de pe urma cărora aceasta a intrat, acum, în atenția DNA.
Numele judecătoarei buzoience Elena Rovența, în prezent magistrat la Tribunalul București, reținută – alături de alți trei colegi de la aceeași instanță din Capitală -, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, sub acuzația de luare de mită, a fost amestecat, în anul 1995, într-unul dintre primele scandaluri de corupție făcute publice de presa buzoiană. Este vorba despre implicarea într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparținând a nu mai puțin de cinci potentați ai zilei, dintre care trei politicieni, un magistrat și un polițist de la vârful Inspectoratului de Poliție al Județului. Nu este exclus ca ancheta procurorilor anticorupție să dezvăluie că legăturile Elenei Rovența cu anumite cercuri din Buzău au rămas intacte ori că s-au dezvoltat și pe tărâmul afacerilor de pe urma cărora aceasta a intrat, acum, în atenția DNA.
Judecătoarea Elena Rovența a lucrat ani buni la Buzău, mai întâi ca judecător financiar al Colegiului Jurisdicțional al Camerei de Conturi. Ea a fost numită judecător la Tribunalul Buzău prin Decretul 24/1 iulie 1996, semnat de președintele Ion Iliescu. După decesul soțului, Rovența s-a mutat în Capitală, unde se ocupa de insolvențe din postura de magistrat al Secției a VII-a Civilă a Tribunalului București. Judecătoarea Elena Rovența a scris, în declarația de avere din iunie 2013, că deține un sfert dintr-un teren aflat în județul Buzău, moștenit în 2005, și peste jumătate dintr-un apartament; ea are și un credit de 32.000 de lei la BCR, luat în 2013 și scadent în 2018, iar salariul său a fost de 95.036 lei pe an (aproape 8.000 lei lunar).
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că dosarul judecătorilor a fost deschis în urma mai multor denunțuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. Aceleași surse spun că, pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltrați cinci investigatori sub acoperire și au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuzațiile aduse celor patru.
Potrivit procurorilor anticorupție, cei patru judecători au cerut și primit atât sume de bani – între 10.000 și 15.000 de lei pe lună -, cât și bunuri, de la carne și făină la cherestea și obiecte vestimentare.Banii și bunurile erau cerute și primite de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari și administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată.
"Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București – Secția a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pretins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani cuprinse între 10.000 – 15.000 lunar sau sume globale de 3.000 – 4.000 lei sau bunuri (carne, făină, cherestea, obiecte vestimentare) în scopul de a îndeplini ori a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-și exercita influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor deduse judecății, pe care le-au pus la dispoziția lichidatorilor judiciari, implicați sau interesați în procedura insolvenței unor societăți comerciale", a arătat Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Anchetatorii susțin că, potrivit probelor din dosar, până în acest moment al urmăririi penale, judecătorii Ion Stanciu, Elena Rovența, Ciprian Sorin Viziru și Mircea Moldovan, personal sau prin intermediari, au pretins și primit bani sau bunuri în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, modalității de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, desemnării preferențiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferențiale a unor dosare de insolvență, exercitării influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător.