* Afecţiunile cardiace se află pe primul loc în topul cauzelor de deces din România, iar la nivel mondial, 60.000 de persoane mor anual din cauza acestor afecţiuni
* Afecţiunile cardiace se află pe primul loc în topul cauzelor de deces din România, iar la nivel mondial, 60.000 de persoane mor anual din cauza acestor afecţiuni
Mortalitatea cardiovasculară este responsabilă de peste 60 la sută din mortalitatea generală în România, numărul pacienţilor bolnavi aflaţi în evidenţele Ministerului Sănătăţii fiind de aproape un milion de cazuri.
„Afecţiunile cardiace reprezintă, prin natura lor, o provocare majoră pentru medicul cardiolog, chirurgul cardio-vascular, cât şi pentru producătorii de aparatură medicală specializată, pentru că de felul în care sunt descoperite şi tratate la timp depinde calitatea vieţii individului”, arată dr. Nicoleta Sava, medic specialist al Secţiei Cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău.
Oboseala inimii
În lunile de toamnă, insuficienţa cardiacă poate reprezenta o gravă ameninţare pentru persoanele care suferă de afecţiuni cardiovasculare. Această afecţiune apare atunci când muşchiul inimii nu mai pompează întreaga cantitate de sânge necesară organismului, iar acesta încearca să-şi suplinească funcţia prin reţinerea apei şi sării pentru a creşte cantitatea de sânge, prin creşterea frecvenţei cardiace (tahicardie) şi prin creşterea dimensiunilor inimii.
„Cu timpul, inima oboseşte şi devine din ce în ce mai puţin eficientă. Apar simptome ca oboseală şi slăbiciune, iar sângele începe să stagneze în vasele care ajung la inimă, cauzând acumularea de lichid la nivelul plămânilor şi scurtarea respiraţiei.
În procesul de adaptare la noile condiţii de mediu, organismul poate suprasolicita sistemul cardiovascular, cauzând consecinţe serioase, astfel că la primele simptome se recomandă consultarea medicului specialist”, explică dr. Sava.
Simptomatologie
Insuficienţa cardiacă poate fi cronică sau acută.
„Insuficienţa cardiacă cronică se manifestă prin respiraţie scurtă (dispnee); oboseală şi extenuare; edem la nivelul picioarelor, gleznelor sau tălpilor; bătăi rapide sau neregulate ale inimii; reducerea abilităţii de a efectua exerciţii; tuse persistentă sau respiraţie şuierătoare; creşterea în volum a abdomenului; creşterea bruscă în greutate; lipsa apetitului alimentar şi greaţă; dificultăţi de concentrare. În cazul insuficienţei cardiace acute avem simptome similare cu cele ale insuficienţei cronice, dar mult mai severe, cu debut brusc şi agravare rapidă”, arată medicul cardiolog, recomandând prezentarea bolnavului la medic, de urgenţă.
Consultul de specialitate
Dr. Nicoleta Sava recomandă apelarea la serviciul de urgenţă “dacă durerile toracice nu dispar la cinci minute după administrarea unei tablete de nitroglicerină, în special dacă durerea este sub formă de apăsare sau zdrobire şi este însoţită de dispnee, transpiraţii şi stare de greaţă. Ambulanţa trebuie chemată imediat dacă apar simptome de accident vascular cerebral (apariţia bruscă a paresteziilor – furnicături, amorţirea membrelor, slăbiciune, imposibilitatea de a efectua mişcări la nivelul unei jumătăţi a corpului, dacă scade brusc acuitatea vizuală, apar dificultăţi de vorbire sau de înţelegere, ameţeli, vărsături sau convulsii, pierderea conştienţei, dureri severe de cap) sau de insuficienţă cardiacă acută (pacientul nu poate respira normal nici când se odihneşte, apare un episod brusc şi prelungit de aritmie cardiacă sau frecvenţă cardiacă crescută asociată cu greaţă, ameţeli sau leşin, dispnee asociată cu tuse cu spută roz, spumoasă)”.
De asemenea, trebuie contactat medicul dacă pacientul a fost diagnosticat cu insuficienţă cardiacă anterior, iar simptomele se înrăutăţesc, dar şi la orice schimbare bruscă a simptomatologiei.
Investigaţiile şi tratamentul sunt stabilite numai de către medicul specialist, altfel există riscul periclitării vieţii pacientului.
Incidenţa la Buzău
La nivelul judeţului Buzău, potrivit datelor oferite de purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică, Mihaela Voineagu, existau, în 2010, peste 57.000 de persoane depistate cu afceţiuni cardiovasculare (32.716 bolnavi cu cardiopatie ischemică, 6.790 cu boli cerebro-vasculare, 1.001 persoane cu cord pulmonar cronic), la care se adaugă 4.113 au decedat (429 de bolnavi cu vârste cuprinse între 14 şi 64 de ani, iar restul, de peste 65 de ani).
Numai anul acesta, în primele şase luni au fost înregistrate 2.875 de cazuri noi cu hipertensiune arterială (HTA), 1.388 de noi bolnavi cu cardiopatie ischemică, 782 de noi cazuri de boli cerebrovasculare şi 79 de pacienţi cu cord pulmonar.
Prevalenţa (numărul bolnavilor rămaşi în evidenţă) era, la începutul lunii iulie, de 58.253 de persoane cu HTA, 32.951 de bolnavi cu cardiopatie ischemică, 7.062 de pacienţi cu boli cerebro-vasculare şi 1.008 cu cord pulmonar cronic. Tot anul acesta au decedat 2.200 de buzoieni din cauza unor afecţiuni cardiace.