Are 30 de ani, este economist şi de aproape opt ani lucrează la firma tatălui său.
Are 30 de ani, este economist şi de aproape opt ani lucrează la firma tatălui său. Sorin Burlacu este cel care va prelua grupul de firme Recomplast&Romplast pe care doreşte să îl conducă la fel ca şi Ion Burlacu, printr-o politică de retehnologizare şi de reinvestire a profitului atât în echipamente, cât şi în oameni. Se bazează pe faptul că angajatul nu este o unealtă, ci o resursă şi consideră că pentru a reuşi trebuie să investeşti în permanenţă.
Reporter: Ce ar trebui să ştie cititorii Opinia despre grupul de firme Recomplast&Romplast?
Sorin Burlacu: Recomplast a luat fiinţă în 1990. Grupul cuprinde patru societăţi, dintre care trei sunt reprezentative. Recomplast produce echipamente şi accesorii pentru linii de transport a energiei electrice pe joasă şi medie tensiune, echipamente şi incinte pentru realizarea distribuţiei energiei electrice de joasă tensiune. Romplast are ca domeniu de activitate fabricarea accesoriilor pentru joasă şi medie tensiune, (elemente de conectare la reţeaua electrică a consumatorilor individuali şi nu numai), iar Recmet are ca obiect de activitate confecţiile metalice necesare realizării lanţurilor de izolatori şi accesoriilor pentru transportul energiei electrice pe medie şi joasă tensiune.
Rep.: Ce loc ocupă investiţiile în cadrul Grupului?
S.B.: În ultimii doi ani, am investit foarte mult în societăţile noastre. Aproape 70 la sută din acestea au fost realizate prin fonduri de pre-aderare sau aderare, din finanţare europeană, iar 30 la sută prin Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Rep.: Ce fel de proiecte aţi implementat prin fondurile europene?
S.B.: De obicei, participarea noastră pentru aceste fonduri a fost de 75 la sută, iar restul, de 25 la sută, de la BERD. Aceste fonduri au fost folositoare pentru completarea fondurilor structurale, precum şi pentru investiţii care au putut fi realizate chiar şi în două luni. Investiţiile au fost axate, în general, pe achiziţia de utilaje care înglobau o tehnologie de ultimă generaţie şi care au venit să înlăture locuri înguste sau să completeze operaţiuni pe care le desfăşuram la un nivel tehnologic scăzut, cu o productivitate mai mică şi cu un consum de energie mai mare.
„Ne bazăm pe o politică de reinvestire a profitului”
Rep.: Pentru anul 2011 aveţi astfel de proiecte?
S.B: Avem mai multe proiecte pentru fonduri europene. De altfel, în ultimii doi ani avem şapte proiecte implementate, dintr-un total de 14. Anul acesta sunt două proiecte în derulare; unul pentru completarea şi eliminarea locurilor înguste din partea de confecţii metalice pentru Recmet, aprobat şi finanţat de către Uniunea Europeană, şi un proiect BERD pe Recomplast, care are drept scop final eficientizarea consumului de energie electrică.
Rep.: Care sunt principalii parteneri de afaceri ai Recomplast&Romplast?
S.B.: Pe plan intern, colaborăm cu companii multinaţionale care au sucursale în ţara noastră, dar şi cu firme româneşti mari, precum Enel Italia, E.ON Germania, CEZ, Electrica. Partenerii externi sunt din domeniul confecţiilor metalice, care realizează produse cu finalitate în domeniul panourilor fotovoltaice şi a energiei eoliene, din ţări ca Germania, Franţa, Canada. În Buzău colaborăm cu foarte mulţi constructori, mai mici, mai mari, care folosesc în manoperă produsele pe care noi le executăm.
Rep.: Cum descrieţi situaţia economică a Grupului, din ultimii trei ani?
S.B.: Politica pe care ne-am bazat şi ne bazăm în continuare a fost aceea de reinvestire a rezultatelor financiare obţinute. Profiturile înregistrate au ajutat societatea, pe lângă susţinerea investiţiilor, şi la menţinerea unor preţuri competitive pe piaţă.
Rep.: Criza financiară v-a afectat în vreun fel activitatea?
S.B.: Am considerat că pentru a naviga mai uşor în această criză economică este necesar să reinvesteşti câştigul pe care îl ai, utilizând toate resursele de finanţare posibile, în aşa fel încât să conduci la o activitate global rentabilă, să îţi menţii forţa de muncă la nivelul de dinainte de criză şi să poţi adapta forţa de muncă la cerinţele crizei.
„Cercetarea are o pondere importantă în dezvoltare”
Rep.: Nu aţi redus numărul de angajaţi în aceşti trei ani?
S.B.: Nu. Avem 180 de angajaţi. Am conservat personalul prin remodelare, recalificare, reorganizare, retehnologizare. S-a aplicat o serie de măsuri de instruire la locul de muncă, prin unităţi specializate, utilizând în acest sens toate resursele alocate de către finanţatori pentru reconversie profesională. Am folosit nişte bani pe seama asta şi au fost multe proiecte care au avut ca scop final îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru salariaţi.
Rep.: Ce pondere ocupă cercetarea în cadrul Recomplast&Romplast?
S.B.: Ponderea este mereu crescândă, colaborăm şi cu instituţii de cercetare, cum ar fi Icmet Craiova, OICPE Bucureşti, cu scopul declarat de a îmbunătăţi, perfecţiona şi transforma produsele pe care le avem, pe de o parte, şi găsirea de produse noi care să răspundă cerinţelor de piaţă, pe de altă parte. Vom avea şi un proiect ce va avea o valoare de aproape un milion de euro şi este destinat atragerii de instituţii şi companii specializate în cercetare, care împreună să ducă la realizarea unui proiect finanţabil de către UE.
Rep.: În prezent folosiţi doar utilaje noi pentru fabricarea produselor?
S.B.: Utilajele pe care le-am achiziţionat sunt, aproape toate, de ultimă generaţie, uzura morală nu trece de pragul de 3-4 ani, întrucât finanţarea a fost întotdeauna cam 60 la sută fonduri europene şi cel mult 40 la sută proprie. Astfel ne-am putut permite să alegem cele mai noi utilaje, ca şi nivel de tehnologie, productivitate, eficienţă energetică. Faptul că noi realizăm produse ce înglobează tehnologie înaltă justifică afirmaţia precedentă, pentru că sunt maşini cu comandă numerică, am ajuns chiar şi la etape de robotizare. 70 la sută dintre utilaje sunt cu comandă numerică, iar 30 la sută sunt în curs de modernizare, de înlocuire.
„Am investit de trei ori mai mult decât am fi putut”
Rep.: Salariaţii s-au adaptat acestui proces de modernizare sau au fost şi persoane care au renunţat?
S.B.: Procentele sunt destul de mici, însă au fost câţiva oameni care nu au putut să se adapteze. În general, 40-50 la sută, nu în întregime, deoarece este un proces continuu şi încă sunt în curs de învăţare, îşi manifestă interesul pentru modernizare. Am accesat fonduri de instruire, de realizare a condiţiilor de sănătate şi mediu, am rezolvat şi o parte din nevoile de reconversie profesională, pentru că una e să lucrezi pe strungul clasic şi alta e o maşină modernă, unde faci desenul, îl bagi în memorie şi funcţionează singur. Distanţa este enormă. Oamenii vor să înveţe ca să îşi păstreze un loc de muncă. Noi am făcut multe în fabrică; sunt flori, pardoseli ceramice, încălzire prin cele mai moderne metode, toate sunt făcute pentru om. Nu sunt condiţii vitrege de lucru şi, probabil şi prin asta influenţezi. Deşi salariile nu au crescut spectaculos, e un cadru propice pentru a dezvolta interesul salariatului să aibă rezultate bune, să accepte instruirea, să lucreze.
Rep.: Ce consideraţi că este reprezentativ pentru Recomplast&Romplast?
S.B.: Reprezentativ este faptul că am investit prin politicile europene de două ori mai puţin decât am fi dorit şi de trei ori mai mult decât am fi putut. Folosirea tuturor elementelor de management economic plecând de la atragerea personalului, implicarea salariaţilor în calificare, ne-au permis să menţinem numărul de angajaţi şi să ne gândim chiar la o creştere a acestuia. Pe termen scurt şi mediu, ne dorim diversificarea gamei de produse, îmbunătăţirea continuă a proceselor, a tehnologiilor de fabricaţie, întărirea poziţiei pe piaţa internă şi pătrunderea pe pieţe de desfacere.