* Interviu cu liderul PDL Buzău, deputatul Cezar Preda
* Interviu cu liderul PDL Buzău, deputatul Cezar Preda
Cât de atractiv este municipiul Buzău pentru comunitatea de afaceri şi pentru intelectualii proaspăt ieşiţi de pe băncile facultăţilor, ce este de făcut în acest sens, dar şi ce nu funcţionează corect în administraţia publică buzoiană sunt câteva subiecte despre care liderul organizaţiei judeţene a Partidului Democrat Liberal, deputatul Cezar Preda, a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru cititorii OPINIA.
„Buzăul nu pare atractiv nici pentru generaţia buzoiană şcolită”
Reporter: În ce măsură Buzăul este un oraş atractiv pentru mediul de afaceri?
Cezar Preda: Aici este un paradox. Oraşul nostru, aşa cum arată, nu pare atractiv. Numai că, administraţia actuală şi noi toţi suntem beneficiarii unei istorii economice bune. Buzăul a avut o dezvoltare economică foarte bună până în 1990 şi, în virtutea ramurilor economice pe care el le desfăşura, a reuşit să se menţină şi, iată, după 20 de ani, avem o zonă industrială foarte bună, în care aproape sută la sută din societăţile comerciale lucrează. Deci, un buget care ar trebui să dea un semnal de mare atractivitate. Un buget de aproape trei mii de miliarde este comparabil, la nivelul anului 2011, cu al unui oraş de trei sute de mii de locuitori.
Pentru că oraşul nostru nu arată cum ar trebui să arate – şi aici ne referim la infrastructură, până la urmă la plăcerea de a locui în cetate – el nu pare atractiv. Nu pare atractiv nici pentru ceea ce înseamnă generaţia pregătită, generaţia buzoiană care a învăţat şi care pleacă. Orice tânăr absolvent de facultate are întâi tendinţa de a se relocaliza în alt oraş.
Rep: În ce măsură poate fi îmbunătăţită această imagine?
C.P.: Din acest punct de vedere, paradoxul este, pe de o parte, că el ar trebui să fie foarte atractiv, pentru că are o tradiţie şi o bază, un fundament al bugetului, şi pe de alta, administraţia locală nu-şi foloseşte resursele pentru a-l face atractiv ca cetate. Pentru că nu este atât de important numai cum dezvolţi economic un oraş, ci ceea ce mă determină pe mine, ca agent economic, să mă duc în acel oraş.
Şi aici, nu intră numai forţa de muncă, ci şi habitatul, dacă-mi place sau nu. Iar oraşul nostru este, în marea lui parte, un oraş care arată urât faţă de ce buget avem. Noi avem una dintre cele mai urâte zone centrale din ţară. Nu avem o infrastructură bună în ceea ce priveşte trotuarele, în primul rând. Observaţi că administraţia locală nu s-a orientat decât asupra carosabilului. Aceasta este cea mai mare prostie într-un oraş cum este al nostru, sub formă circulară şi foarte dens în ceea ce priveşte populaţia. Ar trebui să aibă ca preocupare trotuarul, în primul rând, pentru că la noi, în 30 de minute, străbaţi oraşul de la est la vest, şi de la nord la sud, pe jos. V-am dat nişte exemple pentru a vedea de ce cred eu că Buzăul ar trebui să fie foarte atractiv şi nu reuşim noi să îl facem astfel.
„Dacă ar fi să mă bat numai cu primarul, nu ar fi nicio problemă”
Rep: Acest buget atractiv, cum spuneţi dumneavoastră, la ce este folosit atunci?
C.P.: Sunt sifonări de bani într-o structură, nu i-aş zice mafiotă, căci nu am elementele, i-aş zice o structură de gaşcă, de grup, care mută banii publici prin diferite firme, astfel încât efectul final este foarte mic, dar suma este foarte mare.
Lucrurile acolo duc şi nu există buzoian care să nu comenteze că există un grup lângă primar care se ocupă numai de aşa ceva, cum să sifoneze banii publici. Acum, nu este treaba mea, este treaba organelor competente să vadă dacă această sifonare de bani publici se face într-un mod legal sau într-un mod haiducesc. Cam asta este cu banii Buzăului!
Rep: Mai precis, despre ce fel de grup este vorba?
C.P.: Aş putea să mă refer la mine; eu, când mă bat pentru Primăria municipiului Buzău, nu mă bat cu primarul în funcţie! Eu mă bat cu acest grup masiv, de aproape o sută de agenţi economici, care se ocupă, pe lângă primar, de la vopsirea uşilor din şcoli până la asfaltarea întregului oraş. Dacă ar fi să mă bat numai cu primarul, nu ar fi nicio problemă, să îl schimbe buzoienii! Dar este clar că orice contracandidat al primarului se va lovi de acest zid care ştie că, odată cu schimbarea vârfului administraţiei, s-a prăbuşit întreg castelul de cărţi. Este logic că eu, sau oricare primar ar veni, ar gestiona mult mai bine banul public, iar asta înseamnă a desfiinţa acest grup.
Rep: Bun, desfiinţăm acest grup şi ce facem apoi?
C.P.: În primul rând, deciziile administrative nu au doar o componentă gospodărească, ele au şi o componentă care împinge un oraş spre valori intelectuale, spre cultură, care să atragă. Noi nu am reuşit, după 22 de ani, să ne impunem ca şi centru universitar, şi aici aş face o comparaţie. Hai să comparăm cu Târgovişte – ca să mă duc într-o unitate similară – care, iată, a reuşit să se impună ca centru universitar, care are o tradiţie deja, de aprope 15 ani. Noi, în afară de un Spiru Haret sau IDD, nu am reuşit să creăm un climat universitar.
Rep: Este foarte greu să ţinem oamenii de valoare în România, darămite în Buzău.
C.P.: În al doilea rând, nu am reuşit să creăm un parteneriat între administraţia locală şi agenţii economici, în sensul ajutării agentului economic cu infrastructură, pentru ca el să se aşeze aici; şi aş vrea să vă aduc aminte numai ce probleme am avut cu Soufflet, până am convins primarul, care nu era dispus să ofere infrastructura necesară.
Apoi, nu reuşim să ne dezvoltăm urbanistic. Iată, vorbim de zece ani de un singur cartier de locuinţe, şi acela încă cu probleme juridice, Orizont, noi nu am reuşit – şi aici este vorba de dorinţa acestui grup de a nu lăsa alţi investitori imobiliari să facă – să ieşim spre Verneşti, să dezvoltăm cartierele rezidenţiale, pentru că acelea sunt atractive.
Rep: Ce putem face să-i ţinem pe oamenii de valoare în Buzău?
C.P.: Trebuie să dăm drumul instituţiilor de cultură, să le facem aşa cum trebuie; teatrul acela, pe care Dumnezeu ni l-a dat, trebuia să îl ducem la nişte standarde foarte înalte. Şi toate celelalte instituţii de cultură, care vin peste ceea ce înseamnă spiritul gospodăresc, acela de a avea un oraş curat, cu infrastructura stradală bine pusă la punct.
Cred că şi cei care stau pe lângă un lider de administraţie dau oraşului din valoarea lor personală! Dacă am lângă mine nişte oameni care vor numai bani, numai bani şi distracţie, atunci oraşul meu va scurge toate resursele către acelaşi grup care vrea bani şi distracţie şi care nu se va mai ocupa de el. Dacă vine un primar care are alături de el oameni de afaceri foarte serioşi, care le oferă facilităţi în ceea ce priveşte aşezarea în cetatea noastră, dacă primarul are alături intelectualitatea acestui oraş, pe care o cultivă şi căreia îi satisface micile nevoi – pentru că intelectualii au, în general, mult mai multe nevoi spirituale decât materiale – atunci lucrurile se pot schimba.
Eu cred că aceasta este şansa Buzăului! Buzăul trebuie să se rupă de acestă sodomizare…
„Primarul trebuie să stea cel puţin cinci zile în zona oamenilor mari de afaceri şi a bancherilor”
Rep: Cum vedeţi un parteneriat între municipalitate şi comunitatea de afaceri?
C.P.: Rolul unui primar nu este să stea la Primărie şi să semneze facturi şi să se ocupe de flori sau de drumuri sau de alte chestiuni minore. Asta o pot face viceprimarii şi managerul din primărie, care trebuie să fie omul care răspunde tehnic. Un primar trebuie să stea din şapte zile cel puţin cinci, în zona oamenilor mari de afaceri şi a bancherilor. Pentru că ei sunt cei cu care dacă discuţi, se gândesc dacă să dezvolte sau să investească. Dacă omul de afaceri simte că îl înţelegi şi îl poţi ajuta ca administraţie, el va veni, va crea plusvaloare şi-şi va lăsa plusvaloarea aici, în oraşul tău. Altfel, va pleca. Sunt oameni de afaceri în Buzău a căror activitate, deşi au sediul social aici şi varsă taxe la Primărie, se desfăşoară în alte judeţe, pentru că la noi nu pot intra, din cauza acestui grup de care spuneam şi care, pur şi simplu, căpuşează Primăria.
Rep: Ce ar trebui făcut?
C.P.: Şi, aţi observat şi dumneavoastră, şi eu am văzut acest lucru, nu este nevoie să ai un back-ground, să ai o istorie în privinţa experienţei, profesionalismului, într-o anumită activitate, este de ajuns să fii prieten cu acest grup. Mesajul meu, apropo de ce aş face dacă aş fi primar, este că n-aş da nicio societate (a Primăriei, n.r.), i-aş rade pe toţi aceştia care sunt acum la butoane, şi aş pune oameni care le-ar face competitive. Pentru că Primăria trebuie să aibă societăţile ei, care trebuie să lucreze cel mai ieftin pentru buzoieni.