Referendumurile „anti-reorganizare administrativ-teritorială”, în prag de eşec?

* Soarta organizării referendumului buzoian se decide în Justiţie la sfârşitul acestei luni

* Soarta organizării referendumului buzoian se decide în Justiţie la sfârşitul acestei luni

* Vrânceanul Marian Oprişan aşteaptă să-i spună Boc dacă subiectul mai este actual

* Constănţeanul Nicuşor Constantinescu a cheltuit 20 miliarde pe o consultare populară care pare a fi picat testul prezenţei

            Referendumul (semi)eşuat din judeţul Constanţa – care, culmea!, în cazul reorganizării administrativ-teritoriale, ar deveni un mega-judeţ ce ar include şi Buzăul – readuce în discuţie aceste consultări populare, care, conform tacticii Uniunii Social-Liberale, ar trebui organizate în toate judeţele în care alianţa socialistă deţine majoritatea în consiliile judeţene. Aceasta drept răspuns anticipat la orice tentativă a Parlamentului de a transpune în practică tema lansată în vara acestui an de preşedintele Traian Băsescu şi însuşită rapid de premierul Emil Boc şi de reprezentanţii Partidului Democrat Liberal. Care, la rândul lor, critică din răsputeri iniţiativele de organizare a acestor referendumuri locale, folosind drept argument principal că tema în cauză este una de interes naţional, şi, în consecinţă, banul public este cheltuit pe o consultare populară de care este posibil să nu ţină nimeni cont.

      Până în momentul de faţă, două judeţe au avut undă verde din partea instanţelor judecătoreşti să organizeze referendumuri pe tema desfiinţării lor în condiţiile unei noi organizări administrativ-teritoriale. Astfel, Curţile de Apel Galaţi şi Constanţa au pronunţat hotărâri definitive şi irevocabile în favoarea consiliilor judeţene Vrancea şi Constanţa, prin care se dă dreptul fiecăruia dintre aceste judeţe să organizeze referendum “înainte ca guvernul sau coaliţia politică să desfiinţeze judeţele actuale”.    

      La Buzău, referendumul ar putea costa 600.000 lei

            Soarta referendumului privind eventuala desfiinţare a judeţului Buzău se decide cel mai devreme pe data de 24 noiembrie, dată la care este fixat termenul de judecată a recursului la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel Ploieşti. Reamintim că, în şedinţa extraordinară din data de 22 iunie, Consiliul Judeţean controlat de majoritatea U.S.L. a adoptat o hotărâre privind organizarea respectivului referendum în data de 17 iulie 2011. În aceeaşi zi, respectiva hotărâre a fost suspendată, după ce prefectul Paul Beganu a atacat-o în instanţa de Contencios Administrativ a Tribunalului Buzău, instanţă care, însă, la judecarea pe fond, a respins, în data de 5 iulie, contestaţia respectivă. 

            La şedinţa ordinară din data de 26 iulie, majoritatea P.S.D.-P.N.L. din Consiliul Judeţean a votat încă un proiect de hotărâre conform căruia referendumul va avea loc în prima duminică de după trecerea unui termen de cel puţin 20 de zile înainte de ziua desfăşurării acestuia, calculat de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti aflate, în prezent, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, ocazie cu care s-a votat şi suma pe care instituţia o va aloca desfăşurării referendumului: 600.000 lei (6 miliarde lei vechi).  Şi această hotărâre a fost atacată de Justiţia Prefectului în instanţă, dar acţiunea de pe rolul Tribunalului Buzău este suspendată până când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va pronunţa, pe 11 noiembrie, asupra cererii de strămutare formulată de Prefectură.    

      Vrancea nu vrea să cheltuie banii aiurea, Constanţa i-a cheltuit deja    

            Consiliul Judeţean Vrancea a fost prima administraţie care a obţinut câştig de cauză în instanţă cu privire la organizarea referendumului pe tema desfiinţării judeţului, acţiune pentru care, conform preşedintelui social-democrat al Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, ar putea fi alocată suma de 600.000 de lei (6 miliarde lei vechi). Totuşi, sursa citată anunţa că nu va organiza un referendum până nu va primi un răspuns din partea Guvernului, el cerând premierului Emil Boc, printr-o adresă trimisă în data de 19 octombrie, să îi comunice dacă există o iniţiativă legislativă vizând reorganizarea. Marian Oprişan şi-a motivat demersul prin faptul că nu doreşte să declanşeze ”o acţiune cu implicaţii materiale, umane şi financiare importante fără a se dovedi urgenţa acesteia” şi că referendumul poate fi făcut oricând dacă Guvernul va repune în discuţie tema comasării judeţelor şi înfiinţării unor regiuni.

            În schimb, preşedintele PSD Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a dispus organizarea, duminică, a referendumului legalizat de instanţă, pentru care s-a prevăzut un buget de 2 milioane lei (20 miliarde lei), şi ale cărui rezultate sunt încă nedecise. 95 la sută dintre cei care au participat la referendumul de la Constanţa au fost împotriva desfiinţării judeţului, potrivit ultimelor date, însă, după centralizarea a aproximativ 70% din secţii, doar 43% dintre constănţeni au mers să-şi exprime părerea pe această temă. Pentru validare însă, scrutinul are nevoie de 50% plus 1 din numărul total al celor cu drept de vot. Mai mult, procesul electoral nu a fost lipsit de probleme, de la centralizarea datelor provenite de la secţiile de votare, până la prelungirea cu o oră a referendumului. Prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, a anunţat deja că va face plângere penală împotriva Biroului Electoral care a decis perlungirea procesului de vot.