Părinţii lui Alexandru Marghiloman au fost Ion Marghiloman (Iancu) şi Irina Marghiloman, fosta Isvoranu. Născut în anul 1816 (şi nu 1817 cum s-a acreditat până acum) la Verneşti, tatăl viitorului prim-ministru va dobândi, prin metode mai mult sau mai puţin “ortodoxe”o avere importantă ce-i va permite să se impună în urbea Buzăului al cărei “pârgar” şi primar va fi între 1840-1848.
Părinţii lui Alexandru Margiloman au fost Ion Marghiloman (Iancu) şi Irina Marghiloman, fosta Isvoranu. Născut în anul 1816 (şi nu 1817 cum s-a acreditat până acum) la Verneşti, tatăl viitorului prim-ministru va dobândi, prin metode mai mult sau mai puţin “ortodoxe”o avere importantă ce-i va permite să se impună în urbea Buzăului al cărei “pârgar” şi primar va fi între 1840-1848. Era perioada când acumularea primitivă de capital îşi trăia “frumuseţea “ hulpavă sub sintagma “homo, homini lupus”. În judeţul Buzău pământurile sale se găseau în localităţile: Verneşti, Luciu, Grabicina, Băbeni, Săhăteni, Scorţoasa, Policiori, Fundeni etc. Legenda spune ca multe dintre moşii le-ar fi dobândit pe căi necinstite. Hoţ de cai şi trişor renumit, Ioan Marghiloman s-a “bucurat” de atenţia presei locale şi central, fiind descrise ca un timp ce nu ştia ce-I mila in afaceri, judecându-se pana şi cu cele mai apropiate rude. Pe mulţi i-a deposedat de avere cum e şI cazul lui Constatin Musceleanu, la jocul de cărţi-acesta pierzând cele 20 ha şi heleşteu unde-şi va ridica mai târziu Alexandru Marghiloman celebra sa vilă “Albatros”.Dar, se ştie, între legendă şi adevăr nu-i decât un pas, ”Scopul scuză mijloacele!”a fost deviza de căpătâi a acestui om căruia nu-i putem contesta “genialitatea” în afaceri (pe harta făcută de Basil Iorgulescu in 1880 oraşului Buzau, locul amintit anterior este menţionat ca fiind proprietatea Marghiloman, inclusiv heleşteu).
Ioan Marghilman a fost nu doar moşier si arendaş , ci şi un om politic cu vederi conservatoare, fiind unul dintre cei ce s-au opus înnoirilor formulate în programul revoluţionarilor munteni. Într-o scisoare pe care N.Bălcescu o trimite din Buzău lui Al. Golescu Arăpilă, la 23 iunie 1848, acesta descrie astfel atmosfera de aici:”(…)La Buzau am găsit pe prezidentul maghistratului I.Marghiloman, pe poliţaiul Drăgulănescu şI profesorul Grăjdanu foarte reacţionari, stăvilind administraţia în lucrarea ei şi căutând să răspândescă fel de fel de intrigi între orăşeni împiedicând formarea guardiei (garda naţională – n.n.). Am hotărât să se suspende vremelniceşte prezidentul maghistratului, ce încă de la Bucureşti am auzit ca este foarte blestemat si am hotărât a-l reamplasa (schimba-n.n.) cu Ghiţă Dăscălescu ce se bucură de cea mai bună opinie si care e recomandat de N.Golescu şI are mare influenţă in judeţ,”
Dar Ioan Marghiloman nu era omul care să se dea bătut cu una cu două. Revine în politică şi în perioada 1855-1857 îl găsim administrator al judeţului (prefect-n.n), devenind unul unul din fruntaşii Partidei Naţionalei de la Buzău, susţinător al Unirii Principatelor. În ianuarie 1858 Ioan Marghiloman este ales deputat în Adunarea Electivă ce va vota la 24 ianuarie 1859 dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Principatelor Unite.
La 6/18 februarie 1859 Alexandru Ioan Cuza, în drumul sau spre Bucureşti, se va opri şi la Buzău fiind întâmpinat de personalităţile urbei din care făceau parte atât Ioan Marghiloman, cât şi frumoasa sa soţie Irina care va adresa principelui Cuza , în numele femeilor buzoiene , un însufleţitor mesaj :”Măria Ta! Sub impresia strălucitelor evenimente prin care ţara noastă se ridică astăzi la treapta ce i se cuvine , salutând în Voi neatârnarea glorioaselor zile antice, când mamele române strigau fiilor lor să moară sau să fie învingători, ne socotim ferice de a vă prezenta expresia viilor sentimente de bucurie si de orgoliu naţioanal cu care mamele si femeile din acest district vin a vă aduce prin noi omagiile lor respectuoase şi sincere. Trăiască Măria sa Alexandru I-ul , Domn stăpânitor al României Unite”.
În decursul anilor, Ioan Marghiloman a mai ocupat următoarele funcţii:
•Comisar extraordinar pentru judeţele Buzău şi Ialomiţa,
•Însărcinat cu aplicarea Legii Reformei Agrare din 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza ,
•Preşedinte al Camerei de Comerţ,
•Preşedinte fondator al Societaţii de Asigurare”Nationala”,
Demn de reţinut este că, dincolo de diabolismul lui , Iancu Marghiloman s-a impus ca personalitate de prim rang, drept dovadă că însuşi regele Carol I a participat la unul din balurile date de familia Iancu Marghiloman la locuinţa sa din Bucureşti (astazi, în respectivul imobil se află Ambasada Franţei!).
În “Portretele” sale, boierul de viţă veche care era Duiliu Zamfirescu îl descrie astfel pe tatăl viitorului prim-ministru:”Părintele Domnului Marghiloman<Conu Iancu > era un fel de colon californian, arendaş , antreprenor, vânător de Bărăgan,jucător de cărţi, prefect-în cele mai bune relaţii cu lumea din Bucureşti, miniştri, deputaţi, senatori şI cu lumea din provincie, alegători, subprefecţ, hoţi de cai (…).
Dl.Nicu Filipescu, când era supărat pe Dl.Al.Marghiloman, se lega de atavismul cailor de pe Bărăgan pentru a defini pe vicepreşedintele Jockey-Clubul Român”
Referitor la propietăţile familiei Ioan Marghiloman”Gazeta Buzăului”(organ al PNL între 1911-1914) publică un serial(nr.26-34. oct-noiembrie 1911) ci titlul “Cine a fost Iancu Marghiloman sau originea averii Marghiloman “.
Iancu Marghiloman va trece la cele veşnice în anul 1892 şI va fi înmormântat în cavoul Familiei din Cimitirul “Bellu” din Bucureşti
Mama lui Alexandru Marghiloman, a fost Irina Isvoranu, provenind din marea familie a boierilor olteni. Se zice că era cea mai frumoasă femeie de la Curbura Carpaţilor.Frumuseţea ei a fost “apreciata” şi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza ci prilejul popasului făcut la sfânta Episcopiei a Buzăului în drumul său spre Bucureşti .
Irina Marghiloman va închide ochii în anul 1911, la vârsta de 78 de ani.Ioan şI Irina Marghiloman au avut trei urmaşi:Elena(1851-1919), Alexandru(1854-125)si Mihai(1858-1923).
Dar despre urmaşii familiei Iancu şI Irina Marghiloman, în episodul următor al serialului nostru.
Nicolae Peneş,
Membru al Uniunii Scriitorilor din România,
Laureat al Academiei Române