Podul vechi de la Mărăcineni se va repara până la sfârşitul anului, a dat asigurări prefectul Carmen Ichim. Nu se ştie însă când vor începe lucrările, având în vedere că, a precizat reprezentantul Guvernului în judeţul Buzău, s-au depus trei contestaţii la licitaţia pentru contractarea lucrărilor.
„Din păcate au fost trei contestaţii. Aşa sunt oamenii, sunt răi. Nu înţeleg de ce nu vor să înceapă aceste lucrări. Cei care contestă ar trebui să şi primească nişte sancţiuni la un moment dat, că fac doar de dragul de a lungi treaba“, a precizat prefectul judeţului Buzău, Carmen Ichim.
Podul metalic de la Mărăcineni care face legătura între Moldova şi Muntenia pe DN2, este într-o stare avansată de degradare şi necesită reparaţii majore, iar autorităţile buzoiene au făcut apel la Compania Naţională de Drumuri, în autoritatea căreia se află obiectivul, să demareze lucrări de amploare.
O problemă mai veche apărută la podul vechi peste râul Buzău s-a agravat în ultimii doi ani prin adâncirea unor fisuri apărute la placa de suprastructură, din cauza vechimii betonului şi a vibraţiilor puternice provocate, în special, de maşinile de mare tonaj care traversează zilnic podul rutier.
La sfârşitul lunii martie, o echipă a CNAIR a făcut o evaluare a stricăciunilor, s-au impus restricţii de tonaj şi de viteză, precum şi semnalizarea corespunzătoarea zonei cu probleme, în sensul în care cele două benzi de circulaţie nu mai pot fi folosite în integritalitatea lor.
De atunci însă nu s-a mai ştiut nimic. În primăvară au mai fost turnate câteva plombe la rece, dar lucrările de amploare încă se lasă aşteptate. De altfel, şi anul trecut a fost anunţată o licitaţie pentru desemnarea unui executant, însă, în final, tot muncitorii de la Secţia de Drumuri Naţionale Buzău au acoperit găurile apărute în placa de beton.
În acest moment, din cauza fisurilor apărute, pe podul de la Mărăcineni, circulaţia autovehiculelor este restricţionată la viteza la 10 km/h, începând cu km 115+100 până la km 114+500, pe sensul de mers dinspre Rm. Sărat spre Buzău şi pentru autovehiculele cu Masa Totală Maxim Admisă mai mare de 40 de tone. Restricţia a fost prelungită până la 1 septembrie 2017.
Restricţiile de tonaj şi de viteză, ignorate
Podul de la Mărăcineni este zilnic tranzitat de peste 40.000 de maşini, foarte multe de mare tonaj, care suprasolicită suprastructura podului vechi de la Mărăcineni şi care nu dau doi bani pe restricţia de 40 de tone, dar nici pe cea de viteză, de 10 km pe oră. Restricţiile de tonaj şi de viteză impuse pe pod nu i-au impresionat cu nimic şoferii camioanelor de peste 40 de tone, în timp ce reprezentanţii Poliţiei şi ai celorlalte autorităţii competente s-au făcut că nu observă.
Apoi, mai spun specialiştii, albia râului Buzău e exploatată haotic în amonte de pod, de către cei care fac afaceri cu balast, ceea ce afectează podul. De altfel, după cum se ştie, în 2005 podul s-a rupt după ce unul dintre picioare s-a deplasat tocmai din cauza exploatării haotice din albia râului Buzău. S-au făcut fel de fel de anchete, dar nimeni n-a răspuns pentru acea mare avarie, care a produs bugetului naţional şi transportatorilor pagube de sute de milioane de euro.
De doi ani de zile, şoferii care circulă pe podul vechi de la Mărăcineni, unul extrem de important pentru tot ceea ce înseamnă trafic auto între Moldova şi Capitală, şi-au pus viaţa în pericol din cauza indolenţei responsabililor din Compania ce ar trebui să administreze drumurile din România. A fost nevoie ca placa de suprabetonare, aşezată peste structura metalică a podului, să se găurească pentru al doilea an la rând pentru ca autorităţile buzoiene să aibă curaj să deranjeze responsabilii Companiei Naţionale de Drumuri şi să ceară oficial un punct de vedere de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere referitor la starea podului vechi peste râul Buzău de la Mărăcineni, aflat într-o avansată şi continuă stare de degradare, dar şi în legătură cu oportunitatea închiderii acestuia.
Ceea ce se credea anul trecut că e doar o lucrare pentru refacerea unui metru pătrat de asfalt s-a dovedit a fi un lucru mult mai complicat, iar acoperirea găurii din structură, prin care se vedea apa Buzăului, nu a fost decât o soluţie pentru nici jumătate de an.
Prima problemă a fost semnalată în luna aprilie 2016, iar o lună mai târziu pe carosabil apărea cea de-a doua gaură prin care se putea vedea cu uşurinţă apa râului Buzău.
Acestea au fost primele semne menite să arate celor responsabili că podul de la Mărăcineni, vechi de peste 80 de ani, pod construit de armata germană în 1932, este într-o stare avansată de degradare şi că trebuie luate măsuri de urgenţă.
Nu s-a întâmplat însă aşa şi s-a mers tot pe cârpeala obişnuită.
Situaţia poate deveni însă şi mai gravă decât atât dacă lucrările nu vor fi urgentate.
Reprezentanţii CNADNR menţionau, în iunie 2016, că până la finele anului podul va fi închis parţial pentru reparaţii şi vor fi demarate lucrări urgente, de amploare, ceea ce nu s-a întâmplat însă.
Acum, „Podul lui Băsescu“ de la Mărăcineni, reabilitat în urma ruperii sale de către o viitură produsă pe râul Buzău în timpul inundaţiilor catastrofale din vara anului 2005, dă semne de oboseală serioasă În urmă cu aproape 12 ani, pe 7 mai 2005, o viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni peste râul Buzău, ducând la prăbuşirea acestuia şi ruperea legăturii rutiere între Muntenia şi Moldova timp de aproape o jumătate de an, evenimentul fiind considerat cel mai important dezastru produs infrastructurii din ţara noastră. Torenţii viiturii înclinaseră unul dintre pilonii de susţinere şi l-au deplasat cu zece centimetri, iar două zile mai târziu, a cedat şi al doilea pilon, iar podul s-a frânt. Pe 11 mai, în jurul orei 18,30, o porţiune de 50 de metri din podul metalic s-a prăbuşit în albia râului. Pe 14 august 2005, o nouă viitură a afectat şi lucrările de refacere a podului, provocând pagube de peste trei miliarde lei; mai multe utilaje au fost luate atunci de ape. La 29 octombrie, podul a fost redeschis fără fast, după ce preşedintele de la acea oră, Traian Băsescu, a descins în mai multe rânduri la lucrările de consolidare a podului, uneori chiar şi în zile consecutive.