După ani de bâlbe şi tergiversări, a venit şi momentul ca România să suporte consecinţele neînchiderii gropilor de gunoi neconforme. Curtea Europeană de Justiţie a stabilit deja cuantumul sancţiunii împotriva statului român la 1.185.000 euro sumă forfetară, şi plata unor penalităţi zilnice de 124.000 de euro. Anunţul a fost făcut ieri, de prefectul Carmen Ichim, la finalul şedinţei Colegiului Prefectural.
Din cele 68 de depozite de deşeuri neconforme pentru care România este obligată să plătească bani grei pentru că nu şi-a respectat angajamentele de mediu luate în faţa Comisiei Europene, trei sunt în judeţul Buzău, două fiind în municipiul Rm. Sărat.
Şi din cauza celor trei depozite de deşeuri neînchise din judeţul Buzău, România a fost dată în judecată de Comisia Europeană, la Curtea de Justiţie a UE printr-o cerere introdusă la data de 23 mai 2017. Este vorba despre depozitul de deşeuri menajere Nehoiu, depozitul de deşeuri periculoase al SC Rafinăria Venus Oilreg SA Râmnicu Sărat şi depozitul de deşeuri periculoase SC Fermit SA Râmnicu Sărat. Aceste trei depozite au făcut obiectul scrisorii de punere în întârziere suplimentară privind aplicarea necorespunzătoare a Directivei 1999/31/CE, cu termen de conformare luna iulie 2009, cu menţionarea riscului declanşării procedurii de infringement pentru încălcarea obligaţiilor comunitare. Această scrisoare reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia Europeană având rolul de autoritate de investigare.
„Acţiunea formulată de Comisia Europeană împotriva României are ca obiect neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin în temeiul articolului 14 litera b) coroborat cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE, în ceea ce priveşte 68 de depozite de deşeuri, depozite care, în conformitate cu articolul 8, nu au primit o autorizaţie care să le permită să funcţioneze în continuare, şi care trebuiau închise, prin urmare, în conformitate cu articolul 7 litera g) şi articolul 13 din directivă.
Comisia susţine că articolul 14 din Directiva 1999/31/CE stabileşte un regim tranzitoriu derogatoriu pentru depozitele de deşeuri autorizate sau care funcţionau deja la data punerii în aplicare a directivei, pentru ca, până cel târziu la data de 16 iulie 2009, să se realizeze conformitatea acestor depozite cu noile cerinţe de mediu prevăzute la articolul 8 din aceeaşi directivă. Potrivit articolului 14 lit. b), în urma prezentării planului de amenajare a spaţiului, autorităţile competente iau o decizie definitivă prin care stabilesc dacă operaţiile de exploatare mai pot continua pe baza respectivului plan de amenajare şi a acestei directive. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a închide, cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 lit. g) şi articolul 13, acele depozite de deşeuri care, în conformitate cu articolul 8, nu au primit o autorizaţie care să le permită să funcţioneze în continuare.
Potrivit articolului 13, un depozit de deşeuri, sau o parte a acestuia, poate fi considerat definitiv închis numai după ce autorităţile competente au efectuat o inspecţie finală la faţa locului, au evaluat toate rapoartele înaintate de operator şi au comunicat operatorului acceptarea închiderii.
Pentru cele 68 de depozite de deşeuri detaliate în cerere, Comisia consideră că România nu a furnizat date care să permită Comisei să verifice că, pe lângă încetarea funcţionării acestora, procesul de închidere a fost efectiv finalizat în conformitate cu cerinţele Directivei 1999/31/CE. În acest sens, Comisia susţine că România nu poate invoca situaţii pur interne pentru a justifica neîndeplinirea obligaţiilor care decurg din directivă, precum intrarea operatorilor în insolvenţă, litigii legate de dreptul de proprietate, desfăşurarea unor proceduri administrative sau responsabilitatea autorităţilor locale.
Termenul pentru transpunerea directivei în dreptul intern a expirat la 16 iulie 2009“, se menţionează în acţiunea Comisiei Europene la Curtea Europeană de Justiţie.
De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deşeuri aparţinea, în totalitate, autorităţilor locale, iar sancţiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale.
În pofida avertismentelor repetate primite de la CE, autorităţile nu au reuşit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, aşa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.
Întrucât pentru remedierea acestei situaţii nu s-au înregistrat progrese suficiente, Comisia a adresat un aviz motivat suplimentar, în septembrie 2015, solicitând autorităţilor române să ia măsuri corespunzătoare cu privire la 109 situri necontrolate care, deşi nu mai erau utilizate, continuau să reprezinte o ameninţare pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Ulterior, lucrurile s-au mai mişcat, dar pentru 68 de depozite de deşeuri măsurile necesare de remediere şi închidere nu fuseseră finalizate în decembrie 2016. Pentru a determina România să accelereze procesul, Comisia a chemat autorităţile române în faţa Curţii de Justiţie a UE.
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât şi a unor penalităţi achitate periodic şi cuprinse între 2.000 şi 124.000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.
La cele trei depozite din judeţul Buzău, comisarii de mediu au efectuat mai multe ferificări de-a lungul timpului, iar amenzile aplicate au fost cele maxime, de 100.000 lei. Dacă depozitul de deşeuri de la Nehoiu ar putea fi închis în două luni şi jumătate, nu acelaşi lucru se poate spune despre Fermit şi Venus Oil Reg unde procedurile sunt destul de complicate.
„Scrisoarea este deja redactată. Nu ştiu dacă mai există posibilitatea ca Statul Român să întoarcă această decizie a Tribunalului de Justiţie. Sper ca Nehoiu să poată fi închis până la sfârşitul anului, pentru că deja şi-au luat autorizaţii, inclusiv cea de construcţii, şi-au făcut şi proiectul. Păcat că dacă înţelegeau mai demult nu ajungeam în situaţia asta. Probleme mari sunt însă la Fermit şi Venus Oil Reg. Din păcate, statul plăteşte din banii noştri. Când se dă o amendă, se aplică o penalitate, de undeva ar trebui să se recupereze acei bani“, a precizat prefectul Carmen Ichim.
Reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ai Agenţiei de Protecţia Mediului au participat, zilele trecute, la o şedinţă la Ministerul Mediului, alături de reprezentanţii celor doi operatori. În ceea ce priveşte Fermit, acolo există o dispută între primăria Rm. Sărat, care are în proprietate terenul şi deţinătorul deşeului de azbest care este societatea în cauză, cele două societăţi pasându-şi responsabilitatea de la una la alta.
Puncte negre pe harta judeţului
Depozitul neconform de deşeuri municipale Nehoiu este amplasat în localitatea Chirleşti, punctul Valea Rea, ocupă o suprafaţă de 0,1 ha şi are activitatea sistată din data de 16 iulie 2009. De atunci, autorităţile oraşului se chinuie să închidă platforma. Încă de acum şapte ani, APM Buzău a remis Primăriei Nehoiu o notificare cu program de conformare, pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii de depozitare. În 2010, Depozitul Nehoiu a fost preluat de la Primărie de către Consiliul Judeţean Buzău, în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Buzău“ (SMID) din care făcea parte şi „Închiderea depozitului neconform Nehoiu“. Prin SMID, lucrările de închidere şi ecologizare ale depozitului urmau să fie finanţate din fondurile POS Mediu-Axa 2, dar proiectul a picat.
În 2015, Primăria Oraşului Nehoiu s-a retras, la cerere, din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ECO BUZĂU 2009“ şi a reluat procedura de închidere conformă a depozitului neconform Nehoiu. „Astfel, Primăria Nehoiu a eliberat certificatul de urbanism nr. 2/12.01.2016 în scopul închiderii depozitului neconform Nehoiu (valabil 12 luni de la data emiterii) şi a obţinut de la APM Buzău Decizia Etapei de Evaluare Iniţială nr. 21/17.02.2016 pentru proiectul «Închidere depozit neconform Nehoiu» în sat Chirleşti, oraş Nehoiu, jud. Buzău“, se precizează într-o informare a Gărzii de Mediu Buzău către Colegiul Prefectural.
Fosta rafinărie de la Rm. Sărat, bombă ecologică cu ceas
Un alt depozit neconform pentru deşeuri industriale periculoase este cel al fostei rafinării VENUS OIL REG de la Râmnicu Sărat, amplasat pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat şi care deţine reziduuri de la regenerarea uleiului uzat. Proprietarul iniţial, SC VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat, societate aflată în faliment, are activitatea sistată din anul 2002. În 2011 a fost elaborat un proiect tehnic pentru închiderea şi ecologizarea depozitului, efectuat de SC ENVIROSET SRL Brăila, termenul estimat pentru închiderea depozitului fiind 31 decembrie 2023, iar în 2014 Agenţia de Protecţia Mediului Buzău a stabilit obligaţiile de mediu ce revin SC RAFINĂRIA VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat.
Depozitul neconform pentru deşeuri industriale periculoase se întinde pe o suprafaţă de 6,2 ha, iar proprietarul actual al rezervoarelor este SC REMAT METAL MASTER SRL, care a cumpărat, în data de 20.11.2015, de la SC Rafinăria VENUS OILREG SA, prin lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă – avocat Pătru Ion Cristian, parte din active, deşeurile periculoase ajungând în proprietatea societăţii Albina Carpatica.
La finalizarea contractului de vânzare-cumpărare a activelor, APM Buzău a stabilit, încă de la sfârşitul lui 2015, obligaţiile de mediu pentru noul proprietar, dar acestea nu au fost respectate, motiv pentru care SC REMAT METAL MASTER SRL a fost sancţionată de mai multe ori cu amendă contravenţională, conform legislaţiei în vigoare, pentru că nu a efectuat monitorizarea factorilor de mediu (apelor de suprafaţă şi a apelor subterane) la termenele impuse, conform obligaţiilor de mediu avute. În urma deversărilor recente de deşeuri pe terenul fostei rafinării, cei responsabili au fost iar sancţionaţi pentru neîndeplinirea obligaţiilor de mediu şi asigurarea pazei zonei.
Anul trecut, dintr-un rezervor, posibil fisurat, s-au scurs cantităţi importante de reziduuri petroliere, însă abia luna trecută autorităţile au intrat în alertă după ce curtea fostei rafinării a fost practic inundată de substanţe periculoase.
Al treilea depozit neconform pentru deşeuri industriale periculoase este cel al SC FERMIT SA Râmnicu Sărat, amplasat pe malul stâng al râului Rm. Sărat, pe un teren al Primăriei municipiului Râmnicu Sărat, şi care deţine deşeuri industriale cu conţinut de azbest. Închiderea depozitului era prevăzută a se finaliza la 31 decembrie 2019, conform proiectului tehnic.
Proprietarul actual al terenului este Primăria Municipiului Râmnicu Sărat, iar SC Fermit SA deţine deşeul de azbest. Primăria Râmnicu Sărat a încercat accesarea de fonduri UE prin Asociaţia de Dezvoltare Regională Sud-Este Brăila, dar proiectul a fost considerat neeligibil.