Școala generală a făcut-o la Liceului de Artă „Margareta Sterian”, dar avea să își dea seama că este „un anti-talent” atât la sculptură cât și la pictură, materii pe care le studia. Asta a făcut-o să renunțe la artăși să orienteze către Colegiul „B. P. Hasdeu” la profilul Limbi Străine. Alegerea s-a dovedit a fi inspiratăținând cont că astăzi Elena Dumitru este singurul profesor universitar român de limba maghiară. Buzoianca predă la Universitatea La Sapienza
din Roma și cunoaște la perfecție șapte limbi străine, printre care și purepecha, limba băștinașilor din Mexic.
Povestea buzoiencei spusă cu lux de amănunte de către site-ul emigrantul.it poate fi trecută la capitolul „români de succes”.
A picat admiterea la facultate
Ironia sorții face ca Elena să pice prima sub line (cu nota 8) la prima admitere pe care a susținut-o în 1997, la Universitatea din București la specializarea franceză-germană.
„Părinții mei au meserii total diferite: mama contabilă (și-a dorit ca eu să fiu măcar o bună matematiciană dar n-a fost să fie) iar tata lucrează la vestita fabrică de sârmă din Buzău. Total autodidactă. (…) Când am dat a doua oară la facultate cineva m-a sfătuit să mă înscriu la o limbă<mai mică> pentru că nu sunt foarte mulți pe loc. Fiind foarte înspăimântată de experiența anterioară am zis <cred că iau această variantă>. Și din lista de <limbi mici>să zic așa … în 98 (croată, turcă, bulgară, maghiară etc) care acum nu cred că mai sunt așa de mici acum, am ales la întâmplare: maghiara. Mi se părea că sună exotic… și așa învăț ceva nou”, declară Elena Dumitru pentru emigrantul.it.
În facultate buzoianca a studiat franceza, germana și maghiara. Speriată inițial pentru că nu știa decât un singur cuvânt în maghiară, „Ighen”, avea să se îndrăgostească de această limbă care i-a fost predată de profesori extraordinari. În fiecare an avea să plece cu bursă la școala de vară din Debrecen.
„Pentru mine a fost o revelație pentru căam considerat limba maghiară ca pe un puzzle. și chiar este un puzzle pentru că este o limbă aglutinantăși pentru a crea o propoziție, un cuvânt, trebuie să lipești părți. Nu este ca în limba română cu prepoziții. Tu ca să spui, ca în limba română<pentru mama mea> mai lipești niște sufixe, ca să zic așa. Turca este o astfel de limbă. Este efectiv pe sistemul puzzle și am început să prind schepsisul acestui puzzle. E ca și cum ai rezolva o ecuație. Eu nu am știut să rezolv niciodată o ecuație dar asta m-a atras”, mai spune buzoianca.
Lăsată pe drumuri de statul român în Budapesta
Elena Dumitru avea să plece în perioada 2001-2002 la Budapesta, un semestru, cu o bursă bilaterală, româno-maghiară. Ungurii dădeau banii lunar, iar românii „când aveau chef; ne-au dat până la urmă când ne-am întors acasă”. Avea să cutreiere la pas Budapesta și asta pentru că nici ea, nici colegele ei nu avea bani suficienți pentru autobuz. Vorbind mult cu cei din jur și-a îmbunătățit mult nivelul de cunoștințe, având să fie lăudatăși de profesori. După terminarea facultății, a burselor cu plăcerile și neplăcerile lor, a ajuns să fie traducător pentru bursele de care ea beneficiase.
„A urmat doctoratul tot la maghiară. Doctoratul l-am urmat tot pe filosofia renascentistăa iubirii unde au intrat și alte aspecte … renașterea italiană, Petrarca, Marsilio Ficino. Am lucrat ca profesor de germană la o școală generalăși la Liceul Iulia Hașdeu după care la o școală de limbi străine pentru străini. Aici predam maghiară, română, francezăși limba română pentru străini. Timp de un an și jumătate. Elevii erau diverși oameni de afaceri care voiau să învețe”, a declarat buzoianca.
O bursă în Grecia de cinci ori mai mare decât salariul de profesor universitar
Ajunsă profesor universitar, după doctorat, în 2004, Elena Dumitru a primit o nouă bursă, în Grecia. Valoarea bursei era de 500 de euro, în timp ce salariul din România era de 100 de euro. Deși specializarea noului master, în Grecia era în franceză, din 2004 până în 2007 buzoianca avea să învețe o limbă nouă, neogreaca.
„Între tip n-am abandonat maghiara mergând la Debrecen unde l-am întâlnit pe actualul meu soț care învăța maghiara; un italian, român care studia maghiara. Așa se explică saltul de la Salonic la Roma… trecând prin Mexic … Unde am avut o altă bursă de o lună ..exotică unde am învățat o limbă a băștinașilor: purépecha. La Roma mi-am continuat studiul pe Panait Istrati pe care-l descoperisem în Grecia și m-am prezentat în 2009 la concursul de doctorat de la Universitatea La Sapienza. Am intrat cu un proiect despre imigrația intelectuală având ac centru de studiul cazul Panait Istrati. Sunt oameni pasionați de călătorii, de statul de geaba … eu sunt pasionată de studiu.Mulți din prieteni mă tachinează pe temă”, mai spune buzoianca Elena Dumitru.