Judecător, despre un fost prefect:/„A transformat funcţia într-una prin care să-şi îndestuleze averea personală“

Motivarea sentinţei în dosarul retrocedării a 5.000 de hectare de pădure în localitatea buzoiană Gura Teghii este devastatoare pentru funcţionarii statului atraşi în afacerea pusă la cale chiar de persoane care ar fi trebuit să protejeze „aurul verde“ al judeţului şi care au văzut în aceasta o oportunitate de înavuţire rapidă şi facilă. Sumele care ar fi fost date ca şpagă în acest caz sunt uluitoare. De exemplu, un inginer silvic ar fi primit mită un milion de euro.

În urma unui proces derulat pe parcursul a trei ani, modul în care afacerişti şi înalţii funcţionari din administraţia locală şi-au unit interesele pentru a se îmbogăţi uşor, în dauna statului, a fost taxat nemilos de preşedintele completului de judecată.

A batjocorit „prin faptele comise înalta funcţie publică deţinută“, a motivat instanţa în cazul fostului prefect Paul Beganu.

„Curtea reţine că inculpa­tul Beganu Paul a transformat practic, în vederea obţinerii unor foloase materiale enorme, instituţia prefectului într-o funcţie prin intermediul căreia a găsit de cuviinţă să îşi îndestuleze averea personală în detrimentul vădit al intereselor statului pe care tocmai prin prisma demnităţii deţinute ar fi trebuit să le apere cu onoare şi tenacitate“, şi-a motivat sentinţa judecătorul cauzei.

În cazul fostului şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani, Alexandru Lefter, cel care ar fi primit mită 15.000 de euro în schimbul unei sem­nături pe titlul de proprietate a lui Gheorghe Ceteraş asupra pădurii de la Gura Teghii, instanţa a fost la fel de dură: „Această persoană a arătat dispreţ faţă de funcţia publică de inspector şef al IRSV Focşani, alegând să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu în mod necinstit, condiţionând solu­ţionarea acestora de primirea unei sume de bani. Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale şi a avut un comportament procesual co­rect, dar aceste aspecte nu scad din afectarea gravă a realizării cu onestitate a relaţiilor, îndatoririlor de serviciu, nefiind oportună decât aplicarea unei pedepse într-un cuantum semnificativ şi cu executarea efectivă a acesteia în scopul realizării funcţiilor de prevenţie, coerciţie şi reedu­care ale pedepsei“.

Magistratul a pus concluzii dure şi în cazul avocatului Cosmin Vasile: “şi-a transferat ca­litatea de avocat în aceea de intermediar al activităţilor infracţionale a inculpatului Ce­teraş Gheorghe.“

Şpagă de 1 milion de euro: lipsă de inhibiţii

Ion Irimia, inginer silvic, angajat la Direcţia Silvică Buzău, a fost găsit vinovat că ar fi primit mită 1 milion de euro. Sentinţa: 5 ani şi 6 luni de închisoare.

„Curtea se va orienta la o pedeapsă cu închisoarea sensibil mai mare decât jumătatea intervalului sancţionator având în vedere suma imensă de bani pe care a primit-o această persoană, care şi ea a arătat total dispreţ faţă de funcţia publică deţinută“, a mai concluzionat judecătorul.

Instanţa a arătat că, deşi acesta nu e cunoscut cu antecedente penale şi a avut un comportament procesual adecvat, „aceste chestiuni pălesc faţă de afectarea gravă a relaţiilor sociale pe care le ocroteşte infracţiunea de trafic de influenţă, nefiind oportună decât aplicarea unei pedepse într-un cuantum semnificativ şi cu executarea efectivă a acesteia“.

Judecătorul a arătat că acesta a fost „lipsit de orice inhibiţii în a primi o asemenea sumă de bani – 1.000.000 euro – în schimbul traficării influenţei sale“.

A abdicat de la menirea de a împărţi dreptatea

Despre Neculae Toader, magistrat la Judecătoria Pătârlagele, la data faptelor, instanţa spune că „a afectat în mod extrem de grav prin faptele comise magistratura deţinută“.

El a fost condamnat la 5 ani de închisoare în acest caz, pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

„A ales să nesocotească relaţiile sociale care reglementează îndeplinirea corectă şi împarţială a atribuţiilor de magistrat ce îi reveneau, preferând să abdice de la menirea nobilă de a împărţi dreptatea în mod echitabil, în schimbul unei sume foarte însemnate de bani“, arată sentinţa dată la Curtea de Apel Ploieşti.

Pedepsele cu executare depăşesc 60 de ani

Curtea de Apel Ploieşti s-a pronunţat în luna iunie în dosarul retrocedării de pădure de la Gura Teghii, în care doi foşti prefecţi buzoieni sunt inculpaţi. Sentinţele nu sunt definitive, iar procesul se va muta, după vacanţa judecătorească, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În total, 12 persoane au fost condamnate în acest proces, printre care un avocat, un judecător, funcţionari publici sau afacerişti.

Paul Beganu a fost condamnat la 9 ani şi 8 luni închisoare cu executare, iar Maria Buleandră a primit o pedeapsă, tot cu executare, de 5 ani şi 6 luni. Decizia nu este însă defi­ni­tivă. De asemenea, afaceristul Gheorghe Ceteraş a primi o sentinţă de 10 ani şi 8 luni închisoare, fostul şef ITRSV Focşani a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare,

avocatul Vasile Mihail Cosmin a primit de asemenea o pedeapsă de 5 ani închisoare, Ion Irimia, angajat Direcţia Silvică Buzău – 5 ani şi 6 luni închisoare cu executare, fostul judecător de la Pătârlagele a fost condamnat la 6 ani şi 6 luni închisoare, juristul Prefecturii, Ştefan Feraru, 3 ani şi 2 luni închisoare, fostul secretar al comunei Gura Teghii, Liliana Panaete, 4 ani cu executare, Anton Constantin zis Toni Bocioacă – 3 ani închisoare cu executare, Eduard Gabriel Moiseanu, 4 ani cu executare, Gheorghe Petre Vlad Poenaru 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare pe o perioadă de supraveghere de 3 ani.

De asemenea, instanţa a dispus confiscarea următoarelor sume: – de la inculpatul Ceteraş Gheorghe 2.288.000 euro şi 10.000 lei; – de la inculpatul Beganu Paul 1.000.000. euro; – de la inculpatul Lefter Alexandru 15.000 euro; – de la inculpatul Irimia Ion 1.000.000 euro; – de la inculpatul Toader Neculae 250.000 euro; – de la inculpatul Feraru Ştefan 23.000 euro şi 10.000 lei; – de la inculpatul Constantin Anton 45.000 euro; – de la inculpatul Moiseanu Eduard Gabriel 1.670.240 lei. De asemenea, instanţa a admis în parte acţiunea civilă precizată formulată de către partea civilă Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, şi dispune obligarea inculpatilor Beganu Paul, Toader Neculae, Feraru Ştefan, Buleandră Maria, Panaete Liliana şi a părţii responsabile civilmente SC Forestiera Ardeleana SRL în solidar la plata unei sume de 5.052.202 lei în favoarea acestei părţi civile.

Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2010, inculpatul Ceteraş Gheorghe împreună cu inculpaţii Poenaru Gheor­ghe Petre Vlad, Moiseanu Eduard Gabriel şi Vasile Mihail Cosmin s-au înţeles să obţină, în condiţii de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5134,29 ha teren forestier – pădure care aparţinuse „Societăţii Anonime Ardeleana pentru Industrie Forestieră”, în numele nou înfiinţatei SC Forestiera Ardeleana SRL administrată de inculpatul Poenaru Gheorghe Petre Vlad. Această din urmă societate avea ca obiect principal de activitate silvicultura, exploatarea forestieră şi servicii anexe, scopul declarat fiind „redobândirea patrimoniului Societăţii Anonimă Ardeleana pentru Industrie Forestieră”.

În acest scop, în perioada ianuarie 2011 – decembrie 2011, inculpatul Ceteraş Gheorghe i-a remis suma de 1.000.000 euro, în două tranşe, inculpatului Irimia Ion, angajat în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA, care a pretins că are influenţă asupra prefectului judeţului Buzău – Beganu Paul şi a altor funcţionari din cadrul regiei menţionate, pentru a-i determina să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, toate referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5132,29 ha, revendicat de SC Forestiera Ardeleana SRL, punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate.

4 comentarii la „Judecător, despre un fost prefect:/„A transformat funcţia într-una prin care să-şi îndestuleze averea personală“”

  1. De remarcat și faptul, deloc de neglijat, că personajele din acest jaf sunt dușmani declarați ai ciumei roșii. Sunt libertarieni. Amuzant.

  2. Aceeași justiție, nu oarbă, „la jumate”! Neamțul care a cumpărat „cu bună credință” pădurea furată de penalii românași de la statul român lipsește cu desăvârșire din dosar. Pe același model, avem corupt dar nu avem corupător, avem denunțător făptuitor pe care justiția nu-l întreabă de sănătate, ba chiar îl protejează!
    Un calcul sumar relevă faptul că fondul forestier depășește valoric zăcămintele de hidrocarburi de pe teritoriul încă românesc. Hidrocarburile sunt o resursă epuizabilă pe când fondul forestier este regenerabil.

    • Corect!
      5000 ha padure, reprezinta o autostrada, lata de 50 m si lunga de 1000 Km. Uluitor nu? Oamenii acestia nu sunt in stare in viata pe care o mai au de trait, nici macar sa mature aceasta suprafata, dar sa mai poata plati vreo data cineva paguba. Banii sunt la adapost bine merci. Adevaratii corupatori se ascund foarte bine, in spatele unor paravane construite fara fisura, gasind romanasi neaosi care sa le faca mendrele. Asa cum cei de la CJ Teleorman refuza sa se constituie parte vatamata, asa fac toti infractorii corupatori. Asta trebuie sa vada alde prof. Tudorel T, caci judecatori care sa judece sunt destui, mai buni sau mai rai, asa cum s-a vazut si in decizia de mai sus.

    • Hai să așteptăm, că tot n-avem altceva de făcut, decizia finală și irevocabilă, cea de la Înalta Curte și să comentăm după. Până atunci îmi permit aroganța să mă antepronunț și să pronostichez că pedepsele vor fi drastic diminuate! Mă bazez doar pe finalul „marilor” cazuri de corupție soluționate până în prezent. Dacă un străin este beneficiarul final al furturilor se pune batista pe țambal!

Comentariile sunt închise.