După o sută de ani

"O ţară care este numai agricolă începe prin a exporta cereale şi sfârşeşte prin a exporta oameni, ducând inevitabil la sărăcie" spunea P.P. Carp, fost prim ministru al României de două ori între 1900-1901 şi 1911-1912, fost preşedinte al Partidului Conservator, înaintea buzoianului nostru Alexandru Marghiloman, care va deveni prim-ministru pe 5 martie 1918, tot din partea conservatorilor.

            Afirmaţiile lui P.P. Carp devin extrem de dureroase după 100 de ani, prin cât pot fi de adevărate acum, în 2011.

"O ţară care este numai agricolă începe prin a exporta cereale şi sfârşeşte prin a exporta oameni, ducând inevitabil la sărăcie" spunea P.P. Carp, fost prim ministru al României de două ori între 1900-1901 şi 1911-1912, fost preşedinte al Partidului Conservator, înaintea buzoianului nostru Alexandru Marghiloman, care va deveni prim-ministru pe 5 martie 1918, tot din partea conservatorilor.

            Afirmaţiile lui P.P. Carp devin extrem de dureroase după 100 de ani, prin cât pot fi de adevărate acum, în 2011.

            Anul agricol 2011 se anunţă unul foarte bun, inclusiv în judeţul Buzău.

            S-au recoltat rapiţa, grâul, orzoaica, ovăzul şi secara şi producţiile sunt bune, preţurile sunt bune şi ar fi şi mai bine dacă fermierii buzoieni ar putea să-şi stocheze producţia cât mai mult.

            Cea mai mare parte a producţiei a luat şi va lua drumul exportului direct sau indirect, România putând spera la o creştere economică  minimă de 1,5 la sută în 2011 datorită,  în primul rând, unui an agricol bun.

            Nu avem altă şansă, pentru că zootehnia şi industria alimentară şi-au micşorat foarte mult ponderea, în prezent România importând peste 70 la sută din alimente.

            Încet, încet, România devine mai agricolă, iar vreo trei milioane de tineri români curajoşi au părăsit ţara, muncind în străinătate.

            Anul trecut, România a avut cel mai mare export din istorie – peste 37 de miliarde de euro, dar mare lucru nu s-a simţit la nivelul economiei şi al vieţii oamenilor pentru că multinaţionalele doar asamblează produse la Cluj sau la Piteşti, nerealizând o "alimentare" cu piese şi subansamble fabricate de industria "orizontală" românească.

            Este dramatic să constatăm că, după o sută de ani, afirmaţiile lui P.P.Carp au devenit adevărate.

            Ne-am transformat într-o piaţă de desfacere pentru produsele fabricate în alte ţări şi într-o piaţă de montaj final pentru produsele unor multinaţionale, deoarece  avem, ca ţară, costuri încă mici.

            Dar ce se va întâmpla atunci când costurile se vor apropia de cele din Uniunea Europeană?

            Nu este greu de ghicit.

            Ce este de făcut?

            Suntem în plină criză  şi s-a declanşat un adevărat război mondial pentru supravieţuire economică, atât la nivelul ţărilor şi firmelor, dar şi al regiunilor si localităţilor responsabile.

            În editorialul de săptămâna trecută spuneam că  elitele noastre politice din judeţ ar trebui să coordoneze execuţia unui plan de acţiuni sau să facă orice le trece prin cap, pentru a asigura  pe termen mediu şi lung relansarea economică a judeţului Buzău şi, de ce nu, de supravieţuire economică pe termen scurt.

            Din păcate, buzoienii de rând sau chiar elitele noastre din zona economică nu au puterea, autoritatea şi informaţiile necesare pentru  a declanşa o asemenea acţiune de anvergură.

            Deja, la nivel naţional, unele zone au devenit mult mai bogate decât Buzăul şi diferenţele în anii ce vor urma se vor adânci, în dauna sărăcirii majorităţii buzoienilor şi nu a elitelor sale politice care, după cum vedem, sunt din ce în ce mai bogate.

            Şi ce am putea face totuşi dacă, la fel ca întotdeauna, de douăzeci de ani încoace, cei puşi să ne conducă nu obţin rezultate pozitive?

            Putem avea cel puţin două posibilităţi:

-Să fugim în străinătate

-Sau să aşteptăm "Apocalipsa după Ion Vasile" (vezi editorialul apărut în ziarul Opinia în data de  29.07.2011)                                                                                                                           

Constantin TOMA este

Inginer şi Preşedinte al  GRUP ROMET