De la Vişinescu şi Ana Pauker, la Tănase Scatiu şi Nicu Ceauşescu, în cartea „Rm. Sărat, un judeţ mândru de trecutul său”

O carte care vrea să facă dreptate municipiului Rm. Sărat. Aşa poate fi descrisă pe scurt cea mai nouă lucrare semnată de buzoianul Gheorghe Petcu. „Am adus eroii acasă, acolo unde le este locul. Port această carte de mult timp în gând. Am lucrat la ea cinci ani şi strâng materiale de multă vreme”, a declarat autorul volumului „Rm. Sărat, un judeţ mândru de trecutul său”.

Cele peste 500 de pagini ale cărţii conţin informaţii şi imagini despre istoria şi personalităţile actualului municipiu Rm. Sărat, plecând de la ideea că, în urma reorganizării administrativ-­teri­toriale, foarte multe personalităţi au fost „revendicate” de către judeţul Vrancea. Reamintim că, până în anul 1950, judeţul Slam Râmnic se învecina la nord cu judeţul Putna (parţial peste râul Milcov), la est cu judeţele Tecuci şi Covurlui (cu ambele peste râul Siret), la sud-est cu judeţul Brăila (peste râul Buzău), iar la vest cu judeţul Buzău. La început, reşedinţa judeţului a fost ora­şul Focşanii Munteni, aflat pe malul drept al Milcovului ce-l separa de oraşul care aparţinea Moldovei. Judeţul a fost desfiinţat în 1950, iar zona sa sudică, inclusiv oraşul de reşedinţă, a fost inclusă în regiunea Buzău.

„Prima horă a unirii s-a jucat la Rm. Sărat”

Plecând de la aceste modificări administrativ-teritoriale, Gheorghe Petcu constată că personalităţi precum Duiliu Zamfirescu sau medicul Nicolae Minovici sunt astăzi prezentate eronat ca fiind născute în Vrancea sau Brăila. La fel, şi evenimente istorice importante.

„Prima dată, hora unirii, între moldoveni şi munteni s-a jucat la Rm. Sărat, pe 5 februarie 1859. Azi s-a uitat lucrul acesta şi se spune că hora s-a jucat la Focşani. Însă, Piaţa Unirii de astăzi era de fapt Piaţa Munteniei din judeţul Rm. Sărat”, spune Gheorghe Petcu.

Discuţii cu urmaşii lui Tănase Scatiu

Buzoianul spune că, în documentarea sa, a avut ocazia să vorbească şi cu moştenitori ai unora dintre personalităţile incluse în carte, precum descendenţii lui Tănase Scatiu, personajul lui Duiliu Zamfirescu, sau cu cei ai prinţului Şerban Ghica.

„Am reuşit să iau un interviu unui urmaş al lui Tănase Scatiu, care lucra la Europa Liberă. Pe numele său real Dumitru Simionescu Lungu-Râmniceanu, Tănase Scatiu se pare că a negociat la sânge dota înainte de a se căsători cu o rudă a lui Duiliu Zamfirescu. Aşa se face că i-a lăsat săraci pe înaintaşii lui Zamfirescu şi de aceea romancierul l-a ponegrit în cartea sa. Deci, se pare că Tănase nu era chiar aşa de <scatiu>, iar Duiliu Zamfirescu era cam ranchiunos”, mai spune ­Gheo­rghe Petcu.

Printre capitolele cărţii „Rm. Sărat, un judeţ mândru de trecutul său” se regăsesc: „Cântece râmnicene”, „Inedite, întemeietori, ctitori, fondatori din Rm. Sărat”, „Nedreptăţi făcute judeţului Rm. Sărat”, „Legende râmnicene”, „Mari familii boiereşti”, „Călători străini despre judeţul Rm. Sărat”, „Suvorovii şi Rm. Sărat”, „Întâlnirea lui Corneliu Coposu cu Alexandru Vişinescu” etc.

„Buzoianul Vişinescu, consătean cu şeful Securităţii”

„Referitor la directorul închisorii de la Rm. Sărat Alexandru Vişinescu, am ­des­coperit că a fost consătean cu celebrul Alexandru Drăghici, şeful Securităţii. Ambii s-au născut la Leiculeşti, în Tisău. Relaţia foarte bună dintre ei, probabil, l-a făcut pe Vişi­nescu să devină un torţionar, ajungând să înfigă baioneta în fostul ministru Ion Mihalache, care a murit în penitenciarul de la Rm. Sărat”, mai spune Gheorghe Petcu.

Referitor la „Închisoarea Tăcerii”, autorul buzoian mai aminteşte despre perioada petrecută aici de Ana Pauker (în anii ‘40 şi apoi în anii ‘50) şi de liderii legionari în frunte cu Zelea Codreanu.

„Interesant de ştiut este că marele Nicolae Iorga a fost ales deputat, de pe prima poziţie, la Rm. Sărat în 1931. Mai târziu, Nicu Ceauşescu a obţinut două mandate de de­putat de Rm. Sărat, iar Ion Mihalache a candidat de patru ori pe listele parlamentare de la Rm. Sărat, dar a ales să se ducă până la urmă în judeţul lui, la Câmpulung Muscel”, spune Gheorghe Petcu.

În carte mai sunt amintiţi şi Panaite Mazilu, inginerul de numele căruia se leagă construcţii precum Aeroportul Băneasa, Casa Scânteii, Hotelul Intercontinental, arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat Arcul de Triumf şi clădirea Primăriei Capitalei, povestea tabloului ,,Bisoceanca” a lui Grigorescu, tablou ce o reprezenta pe amanta boierului râmnicean Mene­laş Chircu, sau legăturile celebrului Ilie Năstase cu Rm. Sărat.

Lansarea volumului „Rm. Sărat, un judeţ mândru de trecutul său” va avea loc joi, 18 octombrie, de la ora 15,30, la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Rm. Sărat.