După mărturisirile solistului buzoian de muzică populară, Nicolae Oprişan, cel care a povestit pentru OPINIA cum l-a cunoscut personal pe Nicolae Ceauşescu, continuăm seria istoriilor legate de vizitele liderului comunist la Buzău. La 22 de ani de la căderea Comunismului, întâmplările legate de numele lui Nicolae Ceauşescu devin astăzi mituri, fiind tot mai des alese ca subiect de film.
După mărturisirile solistului buzoian de muzică populară, Nicolae Oprişan, cel care a povestit pentru OPINIA cum l-a cunoscut personal pe Nicolae Ceauşescu, continuăm seria istoriilor legate de vizitele liderului comunist la Buzău. La 22 de ani de la căderea Comunismului, întâmplările legate de numele lui Nicolae Ceauşescu devin astăzi mituri, fiind tot mai des alese ca subiect de film.Vizitele „Celui mai iubit fiu al poporului” rămân poate cea mai importantă sursă de inspiraţie pentru scenarişti şi scriitori, care scot la lumină o lume care se derula departe de ochii oamenilor de rând.
A mutat Muzeul Judeţean
Un alt episod despre trecerea lui Ceauşescu prin Buzău este relatat de scriitorul Gheorghe Petcu, care îşi aminteşte cum a fost mutat Muzeul Judeţean din Palatul Comunal.
„În ‘76 Ceauşescu a vrut să vorbească poporului la Buzău şi pentru asta a fost ales balconul Palatului Comunal, unde urma să inaugureze Muzeul Judeţean. Se spune că ar fi zis: <Credeam că vin să vorbesc în sediul Comitetului Judeţean de Partid nu, într-un muzeu>. Din clipa aia cei de la Buzău au hotărât să mute muzeul, de teamă să nu aibe probleme”, declară Gheorghe Petcu.
Scriitorul buzoian spune că tot atunci Nicolae şi Elena Ceauşescu au rămas peste noapte la Buzău, motiv pentru care aici s-a derulat o adevărată mişcare de forţe. Astfel, a fost reabilitat restaurantul „Parcul Trandafirilor” din Crâng, clădire bombardată de ruşi, şi a fost construită o nouă locaţie, actualul Restaurant Maxx din Crâng. În ciuda eforturilor, cuplul prezidenţial a ales să doarmă peste noapte în actuala clădire a Casei Corpului Didactic de pe strada Independenţei. Gurile rele spun că oamenii de încredere ai cuplului prezidenţial au dat ordin vecinilor să ascundă cocoşii, ca dimineaţa să nu îi deranjeze cu cântatul lor pe cei doi. Din mărturisirile şefului Gospodăriei, Emil Popescu făcute aceluiaşi Gheorghe Petcu, Ceauşeştii au ales un meniu simplu: curcan, plăcinte şi covrigi de Buzău.
„Ceauşescu a cântat cu mine ţinându-mă după gât”
Un alt buzoian care s-a aflat în apropierea lui Ceauşescu, de data aceasta în anul 1977, a fost interpreta Atena Bratosin. Invitată să cânte la vânătoarea la care au mai fost prezenţi Elena Ceauşescu, preşedintele Poloniei, Edward Gierek, şi soţia acestuia, buzoianca povesteşte că a avut ocazia chiar să cânte împreună cu Ceauşescu.
„Aveam vreo 20 de ani şi ne aflam la Păltiniş, pe lângă Varlaam. Am aşteptat să îmi vină rândul să cânt şi îmi era foarte frig. Atunci Elena Ceauşescu mi-a zis: <Mâncau-o-ar mama!> şi şi-a dat jos cojocelul şi m-a îmbrăcat pe mine. Ţin minte că toţi patru aveau aceleaşi cojoace. Apoi Ceauşescu m-a luat de după gât şi a cântat cu mine <Ţărăcuţă, ţărăncuţă>. M-a impresionat că toate melodiile pe care le-a cântat el i le dedica soţiei. La un moment dat s-a dus spre ea şi cânta: <Mândra mea cu ochii verzi>. Avea voce şi cunoştea textele foarte bine. Mi s-au părut nişte oameni sociabili”, povesteşte buzoianca.
Un pachet de ţigări de la Ştefan Andrei
Ceva mai târziu Atena Bratosin avea să fie curtată chiar de ministrul de Externe Ştefan Andrei aflat şi el la vânătoare. „A venit la mine un bărbat şi m-a întrebat: <Ştii cine sunt?> <Nu>, i-am răspuns. <Sunt Ştefan Andrei, soţul Violetei Andrei>. Pentru noi, Violeta Andrei era o adevărată vedetă. Eu lucram la Cinematograful CFR şi chiar atunci rula filmul ei <Dragostea începe vineri>. La finalul zilei toată orchestra i-a condus pe oficiali la elicopter, cântând tot drumul. La un moment dat toţi au fost opriţi pe loc şi Ştefan Andrei m-a luat cu el până la elicopter şi mi-a oferit un pachet de ţigări, deşi nu fumam, şi un pix”, mai declară solista.
„Păi, nu aşa se cântă, tovarăşe!”
O altă întâmplare legată de un moment artistic susţinut în prezenţa dictatorului este relatată de scriitorul Nicolae Peneş. „În preajma lui Ceauşescu ajungeau doar cei din primele structuri ale partidului. Nu am avut ocazia să ajung lângă el, dar îmi amintesc că umbla o poveste despre un solist buzoian, un acordeonist care i-a cântat piesa <A venit aseară mama>. Piesa fusese scrisă de Vasile Militaru, care fusese legionar. Când a început să cânte, Ceauşescu s-a ridicat de la masă şi s-a făcut foc, dar nu din cauza cântecului, ci a interpretării. <Păi, nu aşa se cântă, tovarăşe, romanţa asta!>, i-ar fi spus şi a început el să o cânte”, declară Nicolae Peneş.
Urşii momiţi la vânătoare
Mergând pe urmele lui Ceauşescu la vânătorile din judeţ, tot buzoianul Gheorghe Petcu spune că a văzut cu ochii lui cum erau pregătite animalele sălbatice înainte de eveniment. „Am fost curios să verific legendele vânătoreşti despre Ceauşescu şi am mers cu fostul şef de la Inspectoratul Silvic, Dumitru Drăgulănescu, la Gura Teghi. El avusese prilejul să joace şeptică cu Ceauşescu în timp ce aşteptau într-un observator să treacă ursul prin pădure. Aşa am descoperit că odată anunţată vânătoarea, buzoienii se foloseau de nişte bare precum cele de bătut covoare, pe care agăţau bucăţi de carne. Din observator, cineva nota zilnic orele la care trecea ursul, pentru a şti când îl vor aduce pe “primul vânător al ţării”. Se crea astfel ursului un instinct condiţionat ca al câinelui lui Pavlov despre care Ceauşescu nu ştia, având impresia că nimic nu e aranjat”, declară Gheorghe Petcu.