Trebuie înserat, aici, momentul festiv de vineri, 1 noiembrie, lansarea la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”, Clubul Femina, din Râmnicu Sărat a două cărţi de poezie: „Cămaşa de rouă”, Editgraph, 2013, autoare Manuela Camelia Sava şi „La început a fost câmpia”, Editgraph, 2013, autor Nicolai Tăicuţu. Au participat pe lângă scriitori, elevi, din Râmnicu Sărat, Gheorghe Andrei Neagu, Janina Vladislav, Nina Plopeanu, Stănică Budeanu, Ştefania Oproescu din Focşani, Lucian Mănăilescu, Mihai M. Macovei, Dumitru Pană, Stan Brebenel din Buzău, Artemiza Delia Asănache din Bucureşti. Moderatorii momentului au fost Valeria Manta Tăicuţu şi Petrache Plopeanu.
S-a păstrat un moment de reculegere în memoria celui care a fost profesorul şi scriitorul Ion Stanciu (n. 2 oct. 1950 Lanuri, jud. Buzău – d. 18 oct. 2013 Buzău). Au participat la discuţii: Lucian Mănăilescu care a prezentat personalitatea celui care a fost Ion Stanciu, a recitat un poem dedicat de Nicolai Tăicuţu lui Ion Stanciu, (Câmpie) < Aşteaptă-mă prietene / La acel drum pierdut, eroziv / Unde osia carului sta curmeziş / Şi boii trag iarba pe raze, // Unde fiecare prânz plouă cu îngeri / pe lemnul ciobit de fântână / Şi caii nechează pe creste de abur, // Unde maica bătrână pe caşmir / Alegând bobii celor patru vânturi: / Pentru revenirea umbrelor, / Pentru semănatul pruncilor, / Pentru vindecarea ochiului orb, / Pentru coborârea arcului pe umăr… // Aşteaptă-mă, prietene, / unde lanurile dau numele satului, / în umbra fântânii de rouă, // Unde-şi află pasărea cântul / În turnul necurmat de orizont.>şi un poem de Ion Stanciu, (Lângă pârâul Tisău) < Zăpada crudă adulmecă pârâul, / creşte sub talpă, din nisip, / O blândă vegetaţie de oase. // Aici pe colină / Vântul şi buzele se înţeleg de minune, / Suavă meditaţie despre şoaptă. // Ca vocea într-o peşteră vii spre tine însuţi – / neadevărat ca o pasăre, / Răsfăţ al nuanţelor. // De o mie de ori cuprinsul! / E tot ceea ce iubesc în afară de tot ceea ce este. // Aici mi se înfige în carne lumina. // Acest pârâu e respirarea mea, / prin el pot să fiu aici şi atunci! >, Valeria Tăicuţu a prezentat revista „Spaţii Culturale”, ultimul număr (30) pe care l-a dăruit participanţilor şi primul număr cu articolul de intenţii din nov. 2008, a recitat din „Cămaşa de rouă” şi din „La început a fost câmpia”, Lucian Mănăilescu , a venit cu lecţia învăţată, a prezentat întreaga creaţie literară a lui Nicolai Tăicuţi şi a vorbit despre „Cămaşa de rouă”, Gheorghe Andrei Neagu a prezentat cele două cărţi, a recitat din fiecare şi a împărţit celor prezenţi exemplare din Revista „Oglinda Literară” pe care o patronează, Stan Brebenel a subliniat multitudinea personalităţilor care au semnat în revista „Spaţii Culturale”, a vorbit despre cartea lui Nicolai Tăicuţu, „La început a fost câmpia”, pornind de la sintagma biblică „La început a fost cuvântul”, Violeta Vâlcu (dir. Centrului Cultural): Manuela Camelia Sava mi-a fost elevă şi sunt mândră că a îmbrăţişat cariera de profesor. Are o poezie frumoasă, care se lipeşte de suflet şi pentru care am încurajat-o”, Valeria Popa, a vorbit despre persoana şi personalitatea Manuelei Camelia Sava, Dumitru Pană A subliniat: „Spaţii Culturale este o revistă de echilibru” şi a recitat un poem din „La început a fost câmpia”, Manuela Camelia Sava: „revista <Spaţii Culturale> nu a deraiat de la scopul ei, artă pentru artă”, a recitat un poem din „La început a fost cuvântul” de N. Tăicuţu şi a recitat un poem din cartea sa, „Cămaşa de rouă” un poem, dedicaţie dnei Violeta Vâlcu, Nicolai Tăicuţu: „nu îmi venea să cred că Lucian Mănăilescu vorbeşte despre câmpia mea, un om născut la munte” şi a recitat din cartea proaspăt lansată, Petrache Plopeanu a înmânat din partea Asociaţiei Culturale Valman diplome de excelenţă celor mai fideli colaboratori. Totul s-a încheiat la cafeaua literară, cu acordarea de autografe.
Sâmbătă, 2 noiembrie, într-o zi de toamnă, peste aşteptări, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, cu vernisajul expoziţiei de pictură pe sticlă „Sacrul în artă”, realizată de voluntari ASCE-PP, elevi din şcolile şi liceele râmnicene, în cadrul atelierelor „PsihoArt Galery”. A continuat, la cafeaua literară, Matincă Costea care a îmblânzit spiritele cu un moment de divertisment, susţinut pe un text de George Mihalache, „Păi se poate?” şi „La o policlinică” de Fred Firea. Prestaţia a acumulat aplauze.
A urmat acelaşi Matincă Costea, lector de serviciu, cu proză scurtă şi epigrame. Ceea ce a prezentat este o lume cu un uşor iz vetust, cu un aer de melancolie, este o parte din sufletul său care nu îşi mai regăseşte anii tinereţii decât în amintirile pe care le aduce ca o parte dintr-o monografie a unui oraş, odată capitală de judeţ. Epigramele, mai ales, satirizează, pe bună dreptate, moravuri post decembriste şi „cântăresc” situaţia economică, la fel post decembristă, a oraşului de la curbura Carpaţilor. Sunt momente când utilizarea prea frecventă a conjuncţiilor copulative şi adversative, diluează mesajul satirico-umoristic, tinzând spre banalitate.
„În proza scurt, în epigrame, Matincă Costea excelează cu acea analiză fină a racilelor societăţii în care trăim. Sunt convins, a rămas cu amintirea fraţilor Creţu, când circul sosea în oraş pentru o perioadă de timp mai lungă, dovadă personajul principal care se amorezează pentru o perioadă scurtă. Trăieşte ca un analist politic şi economic, observă şi analizează căderea economică a oraşului, creşterea preţurilor în toate domeniile. Aş vrea să remarc că a colindat ţara în lung şi în lat, este un om cu experienţa scenei, cu o memorie prodigioasă, creator de scenarii, iar noi să-l aplaudăm ca pe un adevărat coleg.” (George Anghel)
„În calitatea mea de „fan” al lui Matincă Costea, când apărea pe scenă în spectacole, nici astăzi nu pot să vorbesc decât la superlativ. Epigramele adunate într-o carte ar constitui o monografie a societăţii de astăzi. Datorită abundenţei de informaţii, creatorii de epigrame mai uită rima şi ritmul. Matincă este un creator matur. Frumuseţea spiritului ne păstrează tineri”. (Mihai Constantinescu)
„S-a vorbit despre frumuseţe. Concordanţa între idee şi imagine formează frumosul artistic, spunea Hegel. Îmi amintesc de emisiunile dlui Matincă de la difuzor, aici în oraşul în care nu se întâmplă nimic. Şi totuşi se întâmplă. A rămas acelaşi spirit treaz. Uneori rima trebuie lucrată, nu vine de la sine. Cenaclul este un atelier, creatorul trebuie să înţeleagă unde şi ce anume a greşit.” (Nicu Oaie)
„< Eu din iubire de cuvânt / Am înţeles povaţa / Când pe Matincă îl ascult, / Gândesc că-i bună viaţa. > Toată stima pentru Matincă Costea! Eu i-aş dori, lui şi mie, mulţi ani să ne întâlnim de acum încolo”. (Dumitru Hangu)
„Mi-a făcut o deosebită plăcere să particip la şedinţa de Cenaclu de astăzi. Îl felicit pentru memoria deosebită pe care o are”. (Mihai Vieru)
„Matincă Costea arată prin epigrame ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Remarc cu tristeţe că nimic nu mai este cum a fost. Totul este cu susul în jos. Facem şi noi facem haz de necaz. În general îl felicit şi pentru creaţie, chiar dacă mai şchioapătă rima, rămâne o valoare”. (Nicolae Constantinescu)
„Dl Matincă este „ca o stea” pentru Cenaclul „Alexandru Sihleanu”. Subliniez personalitatea artistică multilaterală, cercetarea în adâncime a persoanei umane şi în acelaşi timp, şi bucuria de a fi diferiţi. Cititorul se bucură de proza pe care ne-a prezentat-o astăzi. Este plină de imagini care menţin atenţia trează. Epigramele sunt deconectante, merită citite fără a considera un timp pierdut. Să fie sănătos!” (Adrian Câmpeanu, Preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)
„Auzind că este lector de serviciu, Matincă Costea, am făcut tot posibilul să ajung la Cenaclu. Îl cunosc de prin 1971, când impresarul Pascu mi-a făcut cunoştinţă cu d-lui. L-am auzit pe scenă, apoi la emisiunea locală de la Staţia de Radioficare vorbind despre Râmnicu Sărat. În cărţile scrise parcă mă revăd şi eu. A fost o amintire şi mă bucur că este şi astăzi printre noi”. (Drîstaru Costică)
„Un al doilea ca dl Matincă nu va mai fi. Sunt fericit că respirăm acelaşi aer. Să scuzăm micile ironii. Din cele citite 90% îmi plac, 10% mai trebuie lucrate. La mulţi ani! (Dan Mihail Zanfirescu)
Sâmbătă, 9 noiembrie, începând cu ora 11.00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu va fi Aneta Pioară, cu teatru.