CENACLUL ALEXANDRU SIHLEANU ÎNTRE DUMNEZEU ŞI RĂZBUNAREA LUI ZAMOLXIS

 Sâmbătă, 15 iunie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat cu divertisment suţinut de Matincă Costea  pe un text de Aurel Felea, „Răbdare” şi un text de Ion Pribeagu, „Cum am făcut milităria”.

Ziua de 15 iunie a prilejuit un moment de aducere-aminte a celui care a fost <Domnul Poeziei Româneşti> Mihai Eminescu. Constantin Marafet a evidenţiat activitatea publicistică a ultimului  mare romantic al Europei, mai puţin cunoscută publicului larg şi a prezentat o noutate editorială „Izvoarele Râmnicului Sărat, vechi legături Buzău –Vrancea”, autor Dumitru Hangu, care va fi  lansată la o dată ce se va comunica ulterior. Au recitat din lirica eminesciană: Georgeta Iuga, Aneta Pioară şi Matincă Costea.

Lectorul de serviciu de astăzi, Aneta Pioară, cu proză scurtă, a încheiat ziua de sâmbătă. Aneta Pioară nu este la prima lectură, a debutat în cenaclu cu poezie, a lansat anul acesta şi o carte în acest sens, „Umbra singurătăţii”, apărută la Ed. Rafet, 2013, dar punctul forte al domniei sale este teatrul şi s-ar putea până la sfârştul anului să asistăm la o lansare de carte. Astăzi materialele prezentate: „Răzbunarea lui Zamolxis” şi „Din tăcerea Ta am înţeles”, primul de factură oniric-istorică, cu un evident sentiment patriotic, fără noutăţi de ordin creativ şi informativ, al doilea de factură religioasă, ca o scrisoare de mulţumire către Creator pentru darurile primite „ca să trăiască frumos, demn şi cinstit”, se încadrează, ca gen, între eseu şi compunere, fără mari virtuţi literare.

„A pomenit la prima lucrare de Zamolxe , de <Unire>, dar nu aţi vorbit nimic de <Independenţă> .Să nu uităm că în ’68 România nu a intervenit. Ce a scris mi-ar fi plăcut mai mult dacă avea alt ritm.” (Mihai Doina)

„Autoarea ne-a invitat la un momrnt de istorie, un prilej de aducere-aminte a ceea ce am învăţat pe băncile şcolii. Lucrarea sa sensibilizează sentimentul patriotic de care mulţi au uitat. Istoria neamului românesc nu poate fi ignorată. Lucrarea pendulează între realitate şi fantezie., iar  către final tinde către factură religioasă.” (Matincă Costea)

„Pentru că s-a vorbit aici de dor, că nu are corespondent în alte limbi, cuvântul dor arată şi suferinţa poporului român. Cea de a doua, scrisoare către Dumnezeu, promovează sentimentul religios.” (Valeria Popa)

„Mi-a plăcut tema istorică prezentată de dna. Avem o istorie bogată. Tracii au ocupat un spaţiu în creaţia lui Eminescu. Nu trebuie tratată cu indiferenţă problema sfinţilor, a viselor.” (Dumitru Hangu)

„Primul pas, Dl Matincă, care ne creează o deosebită atracţie pentru acest Cenaclu, cu momente vesele, sparge ghiaţa. Pasul următor la cartea frumos alcătuită şi compusă, este un tablou, o expoziţie într-o carte a văii Râmnicului. În calitate de cititor, când o voi lectura, o să vin cu alte detalii. Să mulţumim pentru demers dlui Hangu şi Marafet. Trecem la dna Pioară. Consider că proza este sf-spiritual-fantastic, prezintă trăsăturile fantastice ale poporului român din cele mai vechi timpuri, la cele mai înalte cote. Apreciez stilul de a prezenta momente din istoria acestui popor fantastic. Este o proză fantastică, la limita dintre real şi fantastic.”(Adrian Câmpeanu)

„Fiind un iubitor al istoriei României, mi-a plăcut decrierea succintă a dnei Pioară, o descriere bine venită cu ziua poetului Mihai Eminescu. Îi apreciez dedicaţia dânsei.” (Mihai Vieru)

„Recunosc talentul dlui Matincă, îl felicit pentru divertisment şi iniţiativa de a comemora pe marele poet. Referitor la lucrările dnei Aneta Pioară, au un anumit filon patriotic. Eu o apreciez pentru simţirea sa, poate pierzând din vedere forma. Ne aflăm în aceeaşi zonă, apreciez munca dlui Hangu şi a dlui Marafet.” (Mihai Constantinescu)    

„Cred că ar trebui să facem o antiteză între Pioară profesor şi Pioară artistul. Pentru dna Pioară profesoara am toată stima. Din acest punct de vedere, ceea ce a citit astăzi mi se par două lucrări reuşite, este tributară profesiei dumneaei. A trecut în revistă marile figuri ale istoriei româneşti şi o scrisoare de mulţumire către Dumnezeu. Ceea ce s-a prezentat astăzi nu au valoare literară. Înaintând în viaţă apelăm mai des la Dumnezeu între prezent şi viitor. (Georgeta Iuga)

„Am ascultat cu atenţie tot ce a spus fiecare. Toţi au dreptate. Înclin să fiu de acord cu V. Ghinea. Temele sunt în regulă. Am o problemă în scrierea lor, prea telegrafic, a vrut să spună multe, dar a uitat esenţialul. Foarte multe lucruri care nu sunt originale. S-a grăbit, trebuie revizuite. Să le lase o perioadă la dospit, după care să le rescrie. Astăzi nu aş publica aceste proze. Trebuie să ştiţi, dna Pioară a făcut o lectură publică la Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu”, Bucureşti, miercuri 12 iunie, în cadrul Cenaclului Literatorul unde a lecturat teatru. A fost bine primită. Este programată să mai facă o lectură pe 10 iulie a.c.” (Constantin Marafet)

Sâmbătă, 22 iunie, începând cu ora 11.00, lectorul de serviciu la Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Dumitru Istrate Ruşeţeanu, cu poezie.